Cabinet Neuropsihiatrie Infantila "Dr. Gina Carmen Golesteanu"

17/07/2025

17/07/2024

If you’re having a tough time right now, it may feel like there’s nothing you can do but wait until the storm clears. However, there are many things you can do right now to help yourself feel better. https://ter.li/apzu15

20/08/2023

20/08/2023

Zubin Mehta (born 29 April 1936) is an Indian-American conductor of Western and Eastern classical music. He is music director emeritus of the Israel Philharmonic Orchestra (IPO) and conductor emeritus of the Los Angeles Philharmonic.

Mehta's father was the founder of the Bombay Symphony Orchestra, and Mehta received his early musical education from him. When he was 18, he enrolled in the Vienna state music academy, from which he graduated after three years with a diploma as a conductor. He began winning international competitions and conducted the Royal Liverpool Philharmonic at age 21. Beginning in the 1960s, Mehta gained experience by substituting for celebrated maestros throughout the world.

Mehta was music director of the Montreal Symphony Orchestra from 1961 to 1967 and of the Los Angeles Philharmonic from 1962 to 1978, the youngest music director ever for any major North American orchestra. In 1969, he was appointed Music Adviser to the Israel Philharmonic Orchestra and in 1981 he became its Music Director for Life. From 1978 to 1991, Mehta was music director of the New York Philharmonic. He was chief conductor of the Maggio Musicale Fiorentino in Florence from 1985 to 2017.

He is an honorary citizen of both Florence and Tel Aviv and was made an honorary member of the Vienna State Opera in 1997 and of the Bavarian State Opera in 2006. The title of Honorary Conductor was bestowed on him by numerous orchestras throughout the world. More recently, Mehta made several tours with the Bavarian State Opera and kept up a busy schedule of guest conducting appearances. In December 2006, he received the Kennedy Center Honor and in October 2008 he was honored by the Japanese Imperial Family with the Praemium Imperiale. In 2016, Mehta was appointed Honorary Conductor of the Teatro San Carlo, Naples.

04/06/2023

23/03/2023

Cât de important este să te schimbi, ca om, potrivit lui Einstein

Capacitatea unui om de a se schimba este o dovadă a inteligenței sale. Atunci când acceptăm schimbarea, suntem capabili să creștem din punct de vedere intelectual, emoțional și spiritual.
Cu toate că își doresc să se dezvolte, mulți oameni întâmpină blocaje interne și externe. Dar atunci când ne opunem schimbării, nu înțelegem și nu acceptăm condiția umană. Schimbarea nu poate fi evitată, iar puterea de a o îmbrățișa, flexibilitatea în fața lucrurilor pe care nu le putem controla este secretul succesului nostru.

„Măsura inteligenței noastre este abilitatea de a ne schimba”, spunea Albert Einstein, ale cărui teorii susțin chiar această idee, că nu există lucruri fixe, iar schimbarea este fundamentul existenței noastre.

La rândul său, Winston Churchill sublinia: „A deveni mai bun înseamnă a te schimba. A deveni perfect înseamnă a te schimba și mai des”.

Schimbarea trebuie acceptată în toate domeniile vieții noastre, de la relația cu părinții, cu propria persoană, cu cei din jur până la schimbarea tradițiilor, atitudinilor, credințelor, apoi mai departe până la acele transformări globale care conduc întreaga omenire pe o nouă treaptă evolutivă.

Schimbarea începe din familie
Relația părinte-copil este de multe ori în risc de rigidizare, de a se supune unor modele prestabilite. Problemele de comunicare, reprimarea emoțiilor, traumele nerezolvate pot conduce la cicluri de nefericire, dependență și relații nesănătoase între membrii unei familii.
Dacă nu intervine o schimbare benefică, pentru a sparge un astfel de ciclu, modelele disfuncționale se pot extinde pe parcursul întregii vieți. În astfel de situații, relațiile devin dificile, superficiale sau absente.

O componentă fundamentală a schimbării pozitive în viața noastră este repararea relației noastre cu părinții. Toate relațiile părinte-copil au o oarecare încărcătură negativă, pentru că niciun părinte nu este perfect. Toți oamenii au propriile probleme și acestea ajung să se reflecteze, într-o oarecare măsură, asupra modului în care își cresc copiii.
Poate că părinții au anumite deficiențe pe care nu le pot depăși și modul lor de comunicare și relaționare este dificil de schimbat. Dar noi, odată ce am devenit adulți, avem responsabilitatea de a ne căuta împăcarea și fericirea, deci putem alege să trecem peste problemele din copilărie și să reparăm relația cu părinții.
Adevărata înțelepciune constă în capacitatea de a ne schimba tendința internă de revoltă și învinovățire, de a putea să iertăm și să avem o atitudine reconciliantă și apreciativă la adresa părinților noștri. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să acceptăm o relație abuzivă sau toxică. Însă, atunci când simțim că relația poate fi recuperată, este necesar să aducem în discuție emoțiile pe care le-am simțit cândva și să permitem vindecarea. Altfel, aceste lucruri vor reveni mai târziu și ne vor bloca evoluția emoțională.

Învață să schimbi relația cu propriul corp (și cu hrana)
O altă schimbare de care suntem responsabili este cea în raport cu propria persoană. Este bine să ne punem întrebarea: „Corpul nostru este cel care ne controlează sau noi îl controlăm pe el?”
Pentru majoritatea oamenilor, corpul este la pupitrul de comandă. Adesea mâncăm compulsiv, chiar dacă nu ne este foame; ne lăsăm distrași de tot felul de lucruri lipsite de importanță; ne preocupă aspectul nostru și felul în care ne văd cei din jur; verificăm telefonul în mod impulsiv, deși nu așteptăm să ne sune nimeni.
Toate aceste automatisme sunt cele care ajung să ne controleze. Corpul capătă controlul asupra minții noastre și facem lucruri care par să depășească propria voință.

Una dintre metodele prin care ne recăpătăm controlul asupra corpului nostru este postul, care nu se referă numai la mâncare. Ne putem abține de la orice, inclusiv de la tehnologie sau de la obiceiuri care par de neschimbat.
Aceste abțineri și perioadele de post ne pot schimba viziunea asupra lumii, aducând o manieră proaspătă, neautomată de a intra în contact cu lucrurile din jurul nostru, cu viața însăși. Vom începe să observăm cât de reactivi suntem la orice mică schimbare de mediu, cât de rigizi și închistați în propriile convingeri suntem. Încetul cu încetul, vom dobândi mai multă claritate și capacitatea de a reorienta lucrurile într-o direcție pozitivă.
Schimbarea prin educație
„Educația este cea mai puternică armă prin care poți să schimbi lumea”, spunea Nelson Mandela. Educația este un factor esențial al schimbării, atunci când se realizează într-o manieră corectă, în sensul în care nu acumulăm doar informații, ci învățăm din propria experiență, din greșeli și eșecuri.

Despre Thomas Edison se spune că aprecia în mod deosebit eșecurile, pentru că le considera adevărata sursă a evoluției sale. Prin încercare și eroare, omul dobândește flexibilitate, capacitatea de schimbare, nu rămâne blocat într-o stare rigidă, ci crește, evoluează.
Există o mulțime de oameni care au cunoștințe din belșug. Dar inteligența și înțelepciunea stau în aplicarea corectă a acestor cunoștințe. De asemenea, este important să fii deschis în fața incertitudinilor vieții, să nu fii tot timpul obsedat de lucrurile predictibile și să accepți posibilitatea ca planurile tale să fie date peste cap și ordinea pe care ți-o dorești să fie tulburată.
Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, deschiderea ei spre noutate se diminuează, are nevoie de mai multă rutină și predictibilitate. Dar renunțarea la noi experiențe, la noi relații sau noi provocări înseamnă izolare, blocare, limitare. Într-un cuvânt, înseamnă pierderea inteligenței fluide care ne anima odinioară. Autoeducarea în sensul acceptării schimbării și deschiderii permanente către nou este mai importantă decât acumularea de cunoștințe aride.

Dacă te vei schimba tu, vei putea schimba și lumea
Toți filosofii spun că schimbarea începe cu noi înșine. „Ieri eram inteligent și voiam să schimb lumea. Astăzi sunt înțelept și vreau doar să mă schimb pe mine”, scria poetul persan Rumi.

Când vrei să schimbi lumea, fără să te transformi pe tine, este ca și cm ai încerca să faci ca întreg oceanul să încapă într-un pahar. Abia când accepți că tu ești cel dintâi care trebuie să se schimbe, plantezi prima sămânță pentru o lume mai bună.
Atunci când te transformi în mod pozitiv, efectul începe să se simtă și la cei din jurul tău. Când porți în tine focul schimbării, cu siguranță vei transmite mai departe lumina la oamenii de lângă tine.
(De Otilia Geavlete)

27/12/2022

Feeling lonely around the holidays can make us feel as if something is wrong with us. Everybody else seems to know how to be happy, how to be together, how to be festive, merry, and bright. But feeling lonely around the winter holidays is extremely common. In fact, the media-perpetuated wrapped-in-a-bow fantasy is rarely the reality for most people. More often than not, the holidays are a time of increased stress and loneliness—even for self-proclaimed holiday fanatics.

Many of us experience conflicting emotions of love and loss, joy and sadness, exuberance and melancholy—it can be quite disorienting. Even memories made in adulthood can serve as shattered windows to the past. It’s the memories of a former lover with whom we created new traditions, who helped heal childhood wounds, only to eventually create newer traditions with someone else. It’s driving past the apartment where we celebrated with an old friend who’s no longer in our lives. It’s buying gifts our children will get bored of in two weeks. It’s pouring eggnog for one.

Relationships are often the strongest protective factors to keep us tethered to ourselves. And whether you're spending the holidays with family, friends, or on your own, it's important to keep the lines of communication open.

Who in your life lifts you up?
Who can you turn to in times of stress?

Whether they're a FaceTime away or in the next room, I encourage you to reach out this season. What you might find is that seeking help or just a listening ear also gives the person you're reaching out to the sense of purpose and closeness they were craving as well.

19/12/2022

O traumă nerezolvată creează tipare emoționale care ne sabotează obiectivele, comportamentele/ acțiunile și, implicit, rezultatele.
O traumă nu se vindecă de la sine. Doar se ascunde în profunzimea inconștientului. Și va găsi mereu o cale pentru a se exprima o dată și încă o dată și încă o dată...
Iată ce impact poate avea zilnic asupra relațiilor de cuplu.
Dacă nu știi de existența unor răni emoționale vechi, vezi dacă apar aceste simptome din imagine. Și începe să lucrezi la cauză, la ceea ce nici nu vrei să-ți mai amintești, poate.
, te susține!

11/10/2022

Diana Stănculeanu, psiholog și expert în sănătate mintală, vorbește la EDUCare – Educație pentru succes, despre cm să menținem sănătatea mintală a copiilor și să îi ferim de dependențe. Ne vedem pe 12 octombrie, la ora 20, aici, pe Facebook Pagina de Psihologie.

02/10/2022

21/08/2022

"Există un tratament de ultimă generație pentru depresie? Nu, aceasta a fost dilema cu care m-am confruntat când am încercat să mă pregătesc pentru acest discurs", a declarat Sidney Zisook, MD, participanților la cea de-a 2022-a Conferință anuală Psychiatric TimesTM World CME.

"Nu există un tratament de ultimă generație, deoarece tulburarea depresivă majoră [MDD] este un grup atât de larg, divers și eterogen de simptome", a explicat Zisook, care este profesor distins la Universitatea din California, San Diego, și un câștigător anterior al premiului Educatorul anului de la Psychiatric Times. "De fapt, există 227 de combinații posibile de simptome care vor permite unei persoane să îndeplinească criteriile DSM pentru tulburarea depresivă majoră. Și, pe lângă eterogenitatea simptomatică, există o multitudine de alte aspecte care afectează acest lucru: gravitatea - simptome ușoare versus probleme foarte grave; trăsături clinice - există trăsături anxioase, trăsături atipice sau trăsături melancolice? Toate acestea ne pot conduce la abordări diferite pe care le putem adopta cu acel pacient."

Din cauza acestei eterogenități și a numeroaselor combinații, există o serie de aspecte și caracteristici care ar trebui evaluate pentru fiecare pacient. Zisook a discutat despre o recenzie recentă care a evidențiat 14 domenii-cheie: profilul simptomatic, subtipurile clinice, gravitatea, neurocogniția, funcționarea și calitatea vieții, stadializarea clinică, trăsăturile de personalitate, condițiile psihiatrice anterioare și concomitente, comorbiditățile fizice, istoricul familial, expunerile timpurii și recente la mediu, factorii de protecție, reziliența și schema cognitivă disfuncțională.1

Astfel, cea mai bună practică de îngrijire - ceea ce reprezintă cu adevărat ceea ce face tratamentul de ultimă generație pentru MDD - începe și continuă cu o anamneză amănunțită, a spus Zisook. "Un istoric cu adevărat amănunțit începe cu studii de laborator, examen fizic etc.", a spus el. "Dar evaluarea inițială nu este suficientă. Vrem să repetăm bilanțul pentru pacienții care nu se simt bine în timp. Nu vă pot spune de câte ori în cariera mea, când am refăcut evaluarea inițială după 6 luni și cineva nu avea un răspuns bun, cât de diferit era istoricul și cm am aflat acum - pentru prima dată - despre istoricul lor de băutură și despre cocktailurile pe care le beau în fiecare seară. Sau despre traumele din primii ani de viață care îi afectau foarte mult viața de zi cu zi ca adult etc. Așa că nu numai că faceți o evaluare bună pentru început, dar repetați-o cu intermitențe pe măsură ce aveți o relație mai bună cu pacientul pentru a obține o imagine mai bună și mai completă a ceea ce este."

Acest lucru include verificarea afecțiunilor concomitente și asigurarea tratamentului și pentru aceste afecțiuni, a spus Zisook.

În mod similar, el a spus că este important să se utilizeze îngrijirea bazată pe măsurători pentru a informa deciziile. "Mai multe studii2 au constatat că, dacă măsurați simptomele, dacă măsurați efectele secundare, chiar și cu o măsurătoare globală a efectelor secundare pe parcurs, dacă le împărtășiți cu pacienții și dezvoltați un jurnal al simptomelor și al toleranței, veți avea de fapt rezultate mai bune", a raportat Zisook.

Apoi, clinicienii ar trebui să apeleze la marea varietate de opțiuni din ceea ce el a numit "trusa de instrumente antidepresive 2022". În ceea ce privește medicamentele, Zisook a spus că toate antidepresivele aprobate de FDA (adică triciclice, inhibitori ai monoaminoxidazei, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, inhibitori ai recaptării serotoninei-norepinefrinei, modulatori ai serotoninei și antidepresive atipice, precum și noile nonmonoamine) sunt la fel de eficiente, cu unele efecte adverse diferite.

Atunci când se discută despre personalizarea tratamentului medicamentos, subiectul testării farmacogenomice apare adesea, a spus Zisook. "În urmă cu câțiva ani, a existat o mulțime de entuziasm în legătură cu testele farmacogenetice, o mare parte din acest entuziasm s-a stins, deoarece nu s-a dovedit a avea un impact dramatic asupra capacității noastre de a personaliza medicamentele", a spus el participanților.

Cu toate acestea, testarea poate oferi informații despre genele implicate în metabolismul antidepresivelor (de exemplu, CYP2D6, 2C19, 1A2, 2C9, 342 și 2B6), despre modul în care medicamentul poate fi metabolizat la pacienți și dacă medicamentele ar trebui utilizate ca de obicei, cu precauție sau cu precauție suplimentară și monitorizare sporită. "Dacă ei [pacienții] sunt un metabolizator foarte slab, s-ar putea să ajungă cu o doză foarte mare de medicament pe care îl furnizezi în sistemul lor și ar putea fi mai predispuși la efecte secundare semnificative adversitate și toleranță, etc. Este posibil să fie nevoie să mergeți mai încet sau mai încet sau să evitați anumite medicamente", i-a sfătuit el pe participanți.

Opțiunile de stimulare a creierului (de exemplu, terapia cu lumină puternică, terapia electroconvulsivă, stimularea magnetică transcraniană și stimularea nervului vag) sunt, de asemenea, strategii eficiente în setul de instrumente, a remarcat el.

În plus, Zisook le-a reamintit participanților să nu neglijeze potențialul psihoterapiei. "Un sondaj recent a arătat că doar aproximativ 20% dintre psihiatri fac psihoterapie în cabinetele lor, chiar dacă știm cu toții că psihoterapia plus medicamente este mai bună decât medicamentele singure."

Ajutoarele legate de stilul de viață, cm ar fi exercițiile fizice, sunt, de asemenea, importante, a remarcat el.
"Le spun tuturor pacienților mei: 'Când vă simțiți mai energici, când sunteți în stare, începeți să faceți exerciții fizice. Ieșiți din casă, profitați de lumina soarelui'. S-ar putea să nu fie capabili să o facă inițial. Dar eu plantez sămânța din timp și revin la ea".

Alianța terapeutică este esențială, a spus Zisook, și uneori poate fi trecută cu vederea. El a împărtășit rezultatele unui studiu al NIMH care a constatat că psihiatrii pot "spori efectele" atât ale medicamentelor, cât și ale placebo.4 "Acei pacienți care au avut cele mai bune rezultate chiar și cu placebo au fost cei care au maximizat factorii nonterapeutici, nespecifici, care sunt comuni psihoterapiei eficiente, cm ar fi dezvoltarea unei alianțe terapeutice: obținerea unei relații de încredere, empatice și de colaborare cu un pacient", a spus el.

"Profitați de acești factori - și de voi înșivă", a sfătuit Zisook. "Acest lucru poate însemna să petreceți mai mult de 20 de minute cu un pacient. Aceasta poate însemna să vă întâlniți cu familia lor. Aceasta poate însemna să vorbești despre viața lor independentă de simptomele depresive. Dar această relație este esențială pentru a-i ajuta pe mulți dintre pacienții noștri să se simtă mai bine."

Zisook a concluzionat amintindu-le participanților de rețeaua lor de sprijin și de importanța implicării colegilor, la nevoie. "Nu vă faceți niciodată griji singuri", a spus el. "Este întotdeauna atât de plăcut atunci când tratezi persoane cu depresie - în special depresia dificil de tratat - să ai un coleg, alte persoane cu care poți lucra, cu care te poți consulta, pentru a vorbi despre pacienți. Și am considerat întotdeauna că aceasta este o parte esențială a practicii mele generale."

Tradus cu DeeplTranslate din https://www.psychiatrictimes.com/view/what-is-state-of-the-art-treatment-for-mdd