Cabinet Psihoterapie Madalina Stoica

22/06/2025

14/08/2023

Tehnica pentru oprirea gândurilor neg*tive

Scrie-ți gândurile

Atunci când îți scrii gândurile pe o coală de hârtie, se transformă din griji în probleme, fie ele mici sau mari, care au soluții. După ce îți scrii gândurile în mod detaliat, lasă pixul jos și citește ce ai scris. Judecă totul la rece, ca și când nu ar fi gândurile tale, detașează-te și găsște apoi o soluție.

Un alt avantaj al acestei tehnici constă în faptul că scrisul are și un rol terapeutic eliberator, ajutându-te să te descarci de energia neg*tivă. Metoda jurnalului este folosită și în psihoterapia cognitiv-comportamentală, cu rolul de a modela gândirea, deci și comportamentul individului.
Un studiu făcut de cercetătorii de la Universitatea Chicago a dovedit acest lucru.

22/01/2023

https://www.instagram.com/reel/ClHJywiLmOz/?igshid=YmMyMTA2M2Y=

𝗜𝗻𝘀𝗽𝗶𝗿𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻 | 𝗠𝗶𝗻𝗱𝘀𝗲𝘁𝘀 | 𝗦𝘂𝗰𝗰𝗲𝘀𝘀 shared a post on Instagram. Follow their account to see 151 posts.

06/10/2022

Frica de a părăsi zona care este confortabilă pentru el face ca o persoană să mențină relații cu prietenii care au încetat de mult să fie interesanți pentru el și chiar să-l tragă în jos. Frica de a pierde confortul vizibil al zonei existente împiedică o persoană să rupă relațiile personale neproductive și nefericite, să divorțeze, să refuze să se întâlnească cu un iubit sau amantă și să încerce să găsească adevărata fericire. Unii chiar rămân într-o companie care nu ii satisface sau unde nu sunt apreciati de frica de necunoscut.

„Un vas se află în siguranţă în port; dar nu pentru asta sunt vasele făcute.”

Dacă dorești sa te descoperi și sa iesi din zona de confort pentru a fi fericit, te aștept pe https://cabinetpsihologieonline.ro/ sau la

Cabinet de psihologie Madalina Stoica
0731351000

02/05/2022

Nu exista parinte perfect, ci părinte " suficient de bun".

Purtam, majoritatea, un bagaj greu de neiubire, regrete si singuratate. Asta se vede foarte usor in discutiile despre absolut orice, dar mai ales in cele despre cm ne crestem copiii, care sunt intotdeauna foarte aprinse. De ce ne provoaca acest subiect atat de multe emotii? Pentru ca inconstientul nostru ascunde multe rani vechi, pentru ca povestea noastra, a copilariei si a tineretii noastre, incepe sa iasa la lumina cand devenim parinti.

Fii un părinte mai bun pentru copilul tău, ajutând copilul interior și făcând pace cu trecutul tău!

Cabinet de psihologie
Madalina Stoica

27/02/2022

Ce ar trebui sa știi despre anxietate.

Pandemia de COVID 19 a fost și este foarte stresantă pentru oameni, iar acum razboiul din Ucraina.

Frica și anxietatea leg*te de boala cea nouă și de ce se poate întâmpla în cazul infectării pot fi copleșitoare și pot cauza emoții puternice atât în rândul adulților, cât și la copiilor. Măsurile de distanțare socială pot face oamenii să se simtă izolați și singuri și pot crește stresul și anxietatea.

Putem descrie anxietatea ca fiind o stare de neliniste pe care o resimtim in tot corpul si care ne umple mintea cu indoieli, ingrijorari, obsesii si presupuneri neg*tive referitoare la evenimente din viitor. Anual, aproximativ un sfert din populatia Europei se confrunta cu simptome de anxietate si depresie, arata Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Simptome comportamentale:

1.Evitarea situatiilor care au provocat sentimente neplacute sau episoade de anxietate in trecut
2.Aparitia unor ticuri nervoase
3.Simptome emotionale
4.Iritabilitate
5.Teama ca se va intampla ceva rau
6.Frica puternica de moarte
7. Senzatia ca esti coplesit
8.Simptome cognitive
9.Dificultate de concentrare
10.Dezorientare
11.Gandire repetitiva
12.Simptome fiziologice
13.Dureri de cap, migrene
14.Senzatie de nod in g*t
15.Dureri abdominale, greata, indigestie, diaree
16.Palpitatii, dureri in piept, tahicardie
17.Oboseala, senzatie de sfarseala
18.Modificari ale ritmului de somn

Ce e bine să știi despre anxietate, dacă o ai, sau ca să-i înțelegi pe cei care o au:

1. Anxietatea nu merge în linie dreaptă

Pentru cei care nu au tulburare de anxietate, frica și panica sunt emoții destul de simple. Ceva se întâmplă sau se presupune că se va întâmpla, iar acest lucru provoacă neliniște sau teamă.Pentru o persoană care suferă de tulburare de anxietate, lucrurile nu merg așa.

Să luăm un exemplu. Să zicem că se întâmplă un lucru minor, cm ar fi să-ți pierzi cheile de la mașină. Sigur că e un lucru frustrant pentru oricine. O persoană care nu are anxietate ar putea să spună sau să gândească lucruri cm ar fi: „Ce ghinion!” sau „Chestia asta o să-mi strice toate socotelile pentru câteva zile!”.

Cei care au anxietate se îngrijorează, uneori, nejustificat. Iar ei știu asta și, totuși, nu se pot opri.
Cum ar fi pentru cineva cu anxietate? Tăvălugul de gânduri ar putea arăta cam așa: „Mi-au dispărut cheile! Dacă nu le mai găsesc? Aș putea să încerc să le schimb, dar dacă nu o să se poată? Sau dacă o să dureze o veșnicie? Dacă o să am nevoie de mașină și nu o să pot s-o folosesc? Dacă o să am nevoie să duc pe cineva la spital? Dacă un prieten bun o să-mi ceară să fac asta și eu nu o să pot și o să moară? Nu se poate! Mi-am pierdut cheile de la mașină și acum cel mai bun prieten al meu se află în pericol de moarte și e numai vina mea!”. Așadar, panica escaladează și uneori depășește limitele raționalului. Lucru care ne duce la următorul punct de pe listă.

2. Anxietatea nu e rațională, iar cei care suferă de ea știu asta

Persoanele diagnosticate cu tulburare de anxietate știu că temerile lor nu sunt justificate, de cele mai multe ori. Și mai știu și că cei apropiați nu pot să-și petreacă ore întregi ascultând gândurile lor pline de temeri, fără să conștientizeze că multe dintre aceste gânduri aproape că nu au sens.

Una dintre cele mai frustrante probleme cu care se confruntă cineva care are anxietate este că, în timp ce te panichezi, știi că nu ai motive să te panichezi. Cu toate astea, nu ai abilitatea de a-ți liniști emoțiile puternice.

A avea anxietate e ca și cm ai avea un sistem de alarmă defect, conectat la creier. În loc să pornească numai când ceva e cu adevărat periculos sau înspăimântător, alarma pornește și când nu e cazul. Mintea celui care suferă de anxietate devine haotică inclusiv în fața unor lucruri mărunte. Ba mai mult, uneori lucrurile care creează îngrijorare sau panică sunt atât de lipsite de importanță, încât nici cei care devin anxioși nu își dau seama care e cauza.

3. Anxietatea înseamnă și durere fizică

Multă lume știe că anxietatea înseamnă durere emoțională, dar puțini sunt cei care știu că anxietatea doare și fizic. Atacurile de panică sunt vârful durerii fizice prin care trec cele mai multe persoane cu anxietate. Un atac de panică înseamnă, de multe ori, senzația că te strânge pieptul. Uneori, senzația e atât de puternică, încât nu mai poți să respiri. Dar anxietatea poate să cauzeze și dureri de cap, greață, palpitații, tensiune musculară, insomie, amețeli și epuizare. Unii au inclusiv dureri abdominale din cauza anxietății. Există chiar cazuri în care mușchii devin atât de rigizi încât nu poți să-ți mai miști membrele independent, fără să tragi de ele. Și doare. Toate aceste lucruri dor, iar durerea e diferită de la om la om.

4. Anxietatea nu e la fel pentru toată lumea
De obicei, vorbim despre anxietate la modul general. Nu putem să particularizăm mereu. Dar anxietatea este diferită de la om la om, iar cei care o au reacționează diferit la ea. Unii au anxietate generalizată, unii au anxietate socială, iar alții au anumite tipuri de fobii.

De asemenea, unii au o anxietate moștenită genetic. Alții o dobândesc în urma unui eveniment traumatizant. Există și persoane care au o anxietate cauzată de dezechilibrele chimice din creier.
Anxietatea e tratabila și te aștept sa o rezolvam împreună.

Cabinet de psihologie
Madalina Stoica
0731351000.

03/12/2021

Da culoare vietii tale,da-i un sens! Viata nu e roz,dar nici gri,viata e ce culoare vrei tu sa fie! 🙂

15/10/2021

Mituri despre terapie

Mituri despre terapie – Mediul virtual ne oferă o imagine deteriorată a ceea ce înseamnă de fapt terapia. Filmele nu portretizează imaginea corectă a ceea ce înseamnă de fapt procesul terapeutic. Astfel, persoanele care nu au participat niciodată la o ședință de terapie, rămân cu mituri leg*te de acest proces. Iată câteva dintre aceste mituri:

1. „Dacă merg la terapie înseamnă că sunt nebun” sau „slab”

Acestea sunt cele mai frecvente scuze pentru care oamenii refuză să meargă la un specialist. Cu toate acestea, cei care ajung în cabinetele de psihologie sau psihoterapie prezintă o gamă vastă de probleme, de la cele mai simple cm ar fi nevoie de autocunoaștere și autodezvoltare până la probleme complexe și tulburări severe.

Cele mai frecvente probleme cu care persoanele se prezintă în cabinetul meu sunt anxietatea, depresia, stresul de zi cu zi sau cel preovocat de schimbări majore în viață, probleme de relaționare, sau pur și simplu, dorința de a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare.

Un terapeut este în fapt un antrenor al gândurilor. El are rolul de a te ajuta să depășești ușor și în cel mai adaptativ mod posibil barierele care apar în viața ta. Fiecare parcurs terapeutic este unic, adaptat fiecărui individ și problemelor lui specifice.

2. „Am prieteni/familie, nu am nevoie de un terapeut cu care să vorbesc”

Familia și prietenii sunt un real suport atunci când avem probleme. Avem nevoie și se sprijinul lor. Însă, un terapeut îți poate oferi o perspectivă nouă, nebiasată, obiectivă asupra problemei tale.

Mai mult decât atât, studiile privind eficienţa diferitelor forme de terapie, arată că în urma unui proces terapeutic de tip cognitiv-comportamental poți dobândi abilitățile necesare pentru a-ți gestiona mai ușor gândurile, emoțiile și comportamentele.

3. „Terapeuţii nu fac nimic. Stau numai acolo, îngâna ceva şi te întrebă cm te simţi”

În media, cel mai adesea, şedinţele de terapie sunt redate într-un birou în care terapeutul stă pe un fotoliu, notează, iar clientul vorbeşte culcat pe o canapea.

Adevărul este, că procesul terapeutic diferă în funcţie de paradigma în care lucrează terapeutul. În terapiile cognitiv-comportamentale, terapeutul este un „antrenor de gânduri”, iar cel care se antrenează în a dobândi noi abilităţi este clientul. Astfel, amândoi paricipă la dialog, ei fiind aşezaţi faţă în faţă. Terapeutul pune într-adevăr întrebări, dar acestea au rolul de a ghida clientul spre a-şi găsi propriile răspunsuri. Terapuetul trebuie să fie atent, empatic şi mai ales prezent în dialogul cu clientul din faţa lui.

4. „Terapia mă va face să mă simt mai rău”

Terapeutul este o persoană străină în faţa căreia se presupune că ar trebui să te deschizi, să îi povestești cele mai ruşinoase, delicate probleme, sau traume severe prin care ai trecut. Este dificil să faci acest lucru din prima ședință, şi de fapt, nici nu este nevoie. Primele ședințe de regulă sunt ședințele în care relaţionezi cu terapeutul pentru a creea o relaţie de încredere, relaţie în care să simţi treptat că nu ești judecat şi mai mult, că eşti înțeles. Condiţia esenţială este să fi sincer cu terapeutul tău.

Mai apoi, intrând mai adând în problemă, sigur emoţiile tale vor creşte în intensitate. De cele mai multe ori acest lucru se întâmplă deoarece, până să mergi în terapie, fie ai evitat să te gândeşti la probleme distragându-ţi atenţia, fie ţi-ai găsit metode de a reduce emoţiile neplăcute. Dar toate aceste evitări au făcut ca problema să nu plece, să rămână „nerezolvată”.

Aşadar, DA, în primă fază s-ar putea să te simţi mai rău. Nu este uşor să ţii piept problemelor pe care le eviţi de multă vreme. Dar mai apoi, te vei simţi mult mai bine, mai uşurat şi vei avea intrumentele necesare pentru a gestiona cu succes emoţiile şi problemele care vor mai apărea pe parcursul vieţii tale.