Cabinet Psihoterapie Constanța Ludmila Fluture

17/05/2023

10/11/2018

DESCOPERĂ LIMBAJUL DE IUBIRE AL COPILULUI TĂU, SPRE A-I OFERI TOT CEEA CE ARE EL NEVOIE PENTRU A SE SIMȚI IUBIT

Fiecare copil are un limbaj principal de iubire, o modalitate prin care el înţelege cel mai bine afecţiunea părintelui. Copilul dumneavoastră trebuie să ştie că este iubit pentru a deveni un adult responsabil. Vorbindu-i în propriul limbaj de iubire, îi umpleţi rezervorul emoţional. Iubirea este fundamentul unei copilării lipsite de griji, copilul urmând să devină un adult generos şi iubitor.
Trebuie să umplem rezervorul emoţional al copiilor cu o iubire necondiţionată, pentru că iubirea adevărată este întotdeauna necondiţionată. Aceasta este iubirea totală care acceptă şi confirmă existenţa copilului aşa cm este el şi nu datorită a ceea ce face el. Orice ar face, părinţii îl iubesc. Din păcate, părinţii îşi afişează adesea iubirea în mod condiţionat, ea depinzând de altceva decât de simpla existenţă a copilului.
Există 5 limbaje de iubire.
1. Mângâierile fizice
Acesta este limbajul cel mai simplu de folosit. Cu toate acestea, studiile arată că mulţi părinţi îşi mângâie copiii doar atunci când este absolut necesar: la îmbrăcare, dezbrăcare, etc. Limbajul mângâierilor nu se reduce doar la îmbrăţişări şi sărutări, dar şi alt tip de apropiere fizică. Chiar şi atunci când sunt ocupaţi, părinţii pot să-şi mângâie uşor copiii pe spate, pe braţ, pe umeri.
Mângâierile fizice sunt cea mai puternică voce a iubirii.
2. Cuvintele de încurajare
Cuvintele sunt foarte puternice în privinţa comunicării iubirii. Cuvintele afectuoase şi tandre, cuvintele de laudă şi de încurajare, cuvintele care dau un imbold pozitiv, toate spun acelaşi lucru: ” ţin la tine”. Aceste cuvinte sunt ca un balsam pentru suflet, ele hrănesc interior copilul, dându-i sentimentul valorii de sine şi al siguranţei. Deşi asemenea cuvinte se spun cu uşurinţă, ele se uită greu. Copilul trage foloase de pe urma lor o viaţă întreagă.
Pe de altă parte, vorbele tăioase, care dovedesc diverse frustrări pot dăuna părerii bune despre sine a copilului şi pot arunca îndoieli asupra capacităţilor sale. Copiii sunt convinşi că noi credem sincer ceea ce le spunem, de aceea este foarte important să ne alegem cuvintele potrivite chiar şi atunci când vrem să corectăm ceva în comportamentul copilului.
Copiii receptează mesaje emoţionale cu mult înainte să poată înţelege cuvintele. Tonul vocii, blândeţea, atmosfera afectuoasă, toate comunică o căldură emoţională şi multă iubire.
3. Timpul acordat
Mulţi copii au nevoie de toată atenţia din partea părinţilor.
Timpul acordat este darul pe care părintele îl oferă prin prezenţa sa copilului. El transmite următorul mesaj: „Eşti important, îmi place să fiu cu tine”. Acest lucru îl face pe copil să simtă că este persoana cea mai importantă din lume pentru părintele lui. El se simte cu adevărat iubit, pentru că îl are pe părintele său întreg doar pentru sine.
Factorul cel mai important legat de timpul acordat nu este evenimentul în sine, ci faptul că faceţi ceva împreună. Acest timp trebuie să presupună şi un contact vizual plăcut și plin de afecţiune. Dacă vă priviţi astfel copilul, doar când el vă face pe plac, veţi cădea în capcana iubirii condiţionate. Asta poate afecta negativ pentru totdeauna dezvoltarea personală a copilului dumneavoastră.
Uneori, membrii unei familii refuză să se privească unul pe altul pentru ca astfel să-l pedepsească pe celălalt. Acest lucru este o cruzime; partenerii de viaţă şi copiii nu uită niciodată acest tratament devastator.
Timpul acordat nu înseamnă doar a desfăşura o anumită activitate împreună, mai înseamnă a vă cunoaşte mai bine copilul. Pe măsură ce veţi petrece mai mult timp cu copiii voştri, veţi constata că reuşiţi în mod firesc să vorbiţi despre tot ceea ce contează în viaţa lor.
4. Darurile
Oferirea şi primirea darurilor pot exprima cu putere iubirea, fie pe moment, iar adesea chiar ani de zile mai târziu. Chiar şi cadourile cele mai neînsemnate devin simboluri ale iubirii. Totuşi, pentru ca părinţii să poată realmente folosi acest limbaj de iubire, copilul trebuie să simtă că părinţilor săi chiar le pasă, că ţin la el. De aceea, celelalte limbaje de iubire trebuie folosite alături de cel al darurilor. Fiţi atenţi, uneori este tentant să vă copleşiţi copiii cu cadouri ca substitute pentru celelalte limbaje ale iubirii. Din multe motive, părinţii recurg uneori la cadouri în loc să fie cu adevărat prezenţi în viaţa copiilor lor.
În exces darurile îşi pierd unicitatea – copilul are mai multe jucării decât timp să se bucure de ele.
Darurile trebuie să fie o expresie sinceră a iubirii. Dacă sunt doar plăţi pentru unele servicii făcute sau o mită, nu trebuie să le mai numiţi daruri, ci să le percepeţi ca atare, explicându-le şi copiilor asta.
5. Serviciile
A fi părinte înseamnă să ai vocaţie de persoană dispusă să facă diverse servicii.
Copiii cu rezervoarele de iubire pline sunt mai tentaţi să aleagă un model de a face servicii afectuos decât cei care sunt nesiguri de iubirea părinţilor lor. Aceste servicii trebuie aduse în funcţie de vârstă. Trebuie să faceţi pentru copiii dumneavoastră ce ei nu pot face.
Serviciile pline de iubire nu sunt o formă de sclavie, aşa cm se tem unii. Sclavia este ceva impus, pe când serviciile au o motivaţie interioară şi anume de a oferi din energia personală şi altora. Serviciile pline de iubire sunt un dar, nu o necesitate , şi se fac de bună voie, nu din obligaţie. Atunci când părinţii îşi servesc copiii cu resentimente şi fără chef, chiar dacă neviole fizice ale acestora sunt satisfăcute, dezvoltarea lor emoţională va avea mult de suferit.
Scopul final al serviciilot făcute copiilor este de a-i ajuta să devină adulţi maturi, capabili să ofere iubire altora prin intermediul serviciilor.
Descoperiţi şi vorbiţi principalul limbaj de iubire al copilului dumneavoastră indiferent de ce vârstă are acesta acum. Pe măsură ce detectaţi şi începeţi să vobiţi principalul limbaj de iubire al copilului dumneavoastră, rezltatul va fi o relaţie mai sănătoasă înte părinţi şi copii.

Dacă doriți să îmbunătățiri relația afectivă cu copilul dumneavoastră și să descoperiți noi sensuri în a fi părinte vă aștept la Cabinetul Individual de Psihoterapie – Ludmila Fluture, Aleea Zmeurei nr. 14, bl. U 3, sc. A,ap. 4, Constanța, zona Tomis Nord.

12/10/2018

GRUP DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI OPTIMIZARE COMPORTAMENTALĂ PENTRU ADOLESCENȚI.
ADOLESCENȚII AU NEVOIE DE ÎNCREDERE, ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE!
Cabinet Individual de Psihologie Fluture Ludmila organizează grupuri de dezvoltare personală pentru adolescenții care vor să se cunoască și să afle mai multe despre resursele și abilitățile lor.
Dacă ești adolescent și ți-ai dori să afli lucruri interesante despre tine, cm să comunici cu prietenii tăi sau dacă iți dorești să te înțelegi mai bine cu părinții, dacă ai întrebări al căror răspuns nu-l găsești, dacă îți dorești să te gândești la ce vrei să faci pe viitor în cariera ta, dacă ai nevoie să te relaxezi, atunci cel mai bine ar fi să faci ceva pentru tine și să participi la acest grup terapeutic, destinat special nevoilor tale!
Pe perioada acestui program de dezvoltare se va lucra cu predilecție pe cea mai importantă componentă a personalității – STIMA DE SINE. Adolescenții vor descoperi ce este stima de sine, cm se activează puterea personală și cm anume să se folosească de ea în acțiunile pe care și le propun. Programul de dezvoltare va cuprinde o întâlnire săptămânală/90 minute, pe o perioadă de 8 luni.
Grupul își va începe activitatea începând cu luna noiembrie 2018, odată cu ocuparea tuturor locurilor. Categoria de vârstă: 13 – 17 ani.
Grupul va fi facilitat de: Fluture Ludmila – psihoterapeut specializat în psihoterapie integrativă și psiholog clinician. Cost: 150 lei / 4 ședințe (abonament lunar).
Pentru relații și înscrieri vă rog să mă contactați la tel. 0732147890 sau pe email la adresa ludmilafluture@yahoo.com. În situația în care nu voi răspunde, înseamnă că sunt în timpul consultațiilor. În acest caz, vă voi suna eu ulterior pentru a vă oferi toate informațiile necesare.

08/10/2018

Consecințele stilului parental în dezvoltarea socio-emoțională a copilului
Studiile de specialitate au identificat patru categorii de comportamente și atitudini în relația cu copilul.
Atitudinea și comportamentul de zi cu zi în relația cu copilul, abordarea în ghidarea copilului, controlul și oportunitățile de învățare socială pe care i le oferim acestuia, pot fi structurate într-un ”STIL RELAȚIONAL”. Climatul emoțional care definește relația cu copilul și atitudinea față de comportamentele denumite de adult ca fiind ”problematice” sunt elemente care definesc ”stilul de relaționare”.Sunt evident diferențe de atitudine și comportament. Cu unii copii adoptăm un stil, cu alții, un alr stil; alteori stilul de relaționare diferă și în funcție de alți factori, cm ar fi modul în care ne simțim (ex. când sunt obosit sau sresat mp simt etc.). Ceea ce contează însă este observarea propriului nostru comportament.

STILUL AUTORITAR
- părintele stabilește standarde ridicate de comportament fără să țină cont de caracteristicile și de nevoile copiilor ”copilul trebuie să stea la masuță, fără să iasă, până își termină sarcina”.
- părintele se așteaptă ca cerințele sale să fie îndeplinite fără întrebări ”eu sunt adultul! el trebuie să facă ce îi spun eu!, pentru că eu știu mai bine!”.
- impune reguli foarte structe, foarte ferme, DOAR pentru copii, de exemplu: copiii nu au voie să țipe, însă eu ridic tonul, pentru că eu am ”dreptul”, deoarece sunt părinte.
- folosesc adeseori pedeapsa sau amenințarea ca ”metodă” de schimbare a comportamentului copiilor, mustrarea copilului de față cu alte persoane sau retragerea unui privilegiu, cm ar fi accesul la un joc.
- retragerea afecțiunii atunci când copilul greșește, ”m-ai dezamăgit!”, și lipsa unui sprijin afectiv când copilul este trist sau supărat.
- atunci când copilul are un comportament perceput de către părinte ca fiind neadecvat, acesta își retrage atenția și afecțiunea față de el.
- folosește adeseori critica și are accese de furie în fața copilului.

CONSECINȚELE ACESTUI STIL RELAȚIONAL ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI:
Copilui în relație cu un părinte autoritar:
- pare ”cuminte și ascultător”;
- competențele lui sociale sunt subdezvoltate și se adaptează mai greu unor situații noi;
- crește cu teama de a nu-și dezamăgi părintele și cu teama de eșec;
- nu se simte demn de afi iubit și nu are încredere în el;
- învață sarcinile cognitive ca să evite pedeapsa;
- prezintă un risc foarte mare de depresie și anxietate.

STILUL PERMISIV
- părintele este foarte afectuos, dar nu stabilește reguli ferme de comportament.
- ignoră comportamentele copiilor care îi rănesc pe ceilalți.
- le dau libertate copiilor să facă ce vor ei, având convingerea că așa se dezvoltă un copil.
- acceptă și nu sancționează comportamentele neadecvate ale copiilor, de exemplu: când lovește alți copii sau când folosește cuvinte nepotrivite. Justifică aceste comportamente inadecvate ale copiilor, ex.:”era obosit, dealtfel este un copil bun”.
- construiesc o relație de prietenie cu copiii, îi tratează de pe o poziție de egalitate.
- cedează când copilul insistă că vrea ceva și îi oferă acel lucru.

CONSECINȚELE ACESTUI STIL RELAȚIONAL ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI:
Copilui în relație cu un părinte permisiv:
- învață că i se cuvine orice, că ”merită” orice, fără să facă un efort;
- pare să aibă încredere în el, dar încrederea este fragilă;
- are un risc crescut pentru a dezvolta probleme din sfera comportamentală;
- are dificultăți în a-și asuma responsabilități, a învîța autonomia și autocontrolul.

STILUL BLÂNDEȚE ȘI FERMITATE
- părinții încurajează copiii să respecte regulile de comportament, să atingă standardele de învățare, dar în același timp îi învață să înțeleagă motivația acestor reguli sau standarde, îi încurajează să-și exprime opinia sau punctul lor de vedere.
- părinții sunt atenți la nevoile emoționale ale copiilor, de afecțiune, apreciere și atenție. Oferă recompense necondiționate de performanță sau comportament.
- iau în considerare dorințele copiilor înainte să le ceară să facă un anumit lucru.
- încurajează copiii să vorbească despre cm se simt, le oferă sprijin și alinare când sunt triști sau le este teamă.
- nu încurajează copiii să renunțe la o sarcină pe care au început-o dacă ea este în acord cu nivelul lui de dezvoltare; îi învață să finalizeze sarcinile dificile, nu să învețe amânarra sau evitarea lor.
- copiii simt că pot vorbi cu părinții aproape orice, fără să fie judecați.

CONSECINȚELE ACESTUI STIL RELAȚIONAL ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI:
Copilui în relație cu un părinte blând și ferm:
- are încredere în el și este echilibrat emoțional;
- are comportamente sociale adecvate situațiilor: respectă regulile sociale și rezolvă problemele sociale;
- are performanțe cognitive bune;
- învață mai ușor autinomia și independența;
- face față greșelilor sau eșecurilor, nu evită situașiile sau sarcinile dificile.

STILUL NEIMPLICAT
- părinții oferă copiilor puțin suport emoțional, ”nu m-am gândit niciodată la ce simte copilul sau ce nevoi emoționale are”.
- nu oferă contexte de învățare a unor comporatemente sociale sau emoționale, ” profesorii trebuie să îi învețe cm să se comporte, nu noi”.
- se axează doar pe doar pe aspectele tehnice ale educației nu și pe latura emoțională.

CONSECINȚELE ACESTUI STIL RELAȚIONAL ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI:
Copilui în relație cu un părinte neimplicat:
- riscuri pe toate ariile de dezvoltare.

08/10/2018

Iubire sau Dependență?
Iubim sau doar suntem dependenți de iubire? Limita dintre cele două este uneori atât de fragilă, încât suntem de-a dreptul derutați în legătură cu sentimentele pe care le nutrim față de ceilalți. Ce înseamnă iubirea pură, cea care aduce împlinirea și fericirea, și prin ce anume diferă ea de dependența în iubire?
Erich Fromm afirmă că, de cele mai multe ori, eforturile de a iubi eșuează dacă persoana nu încearcă în mod activ să-și dezvolte potențialul INDIVIDUAL și PERSONALITATEA. Fromm definește iubirea drept ” experiența productivității care implică grijă, respect, responsabilitate și cunoaștere; preocuparea pentru creșterea și fericirea persoanei iubite, cu rădăcini în propria capacitate de a iubi”.
Iubirea adictivă înseamnă dependența de cineva exterior sinelui în încercarea de a răspunde unor nevoi nesatisfăcute, de a evita temeri sau suferința emoțională, de a rezolva probleme și de a menține echilibrul. Paradoxal, iubirea adictivă se naște din încercarea de a ține viața sub control, tentativă soldată de fapt cu pierderea controlului prin atribuirea unei puteri personale altcuiva decât propriei ființe. Iar încercarea se transformă astfel într-o dependență nesănătoasă de ceilalți. Ea este adesea asociată cu sentimentele de ”a nu fi îndeajuns de” sau de ”a nu avea destul” și aceasta deoarece mulți oameni nu și-au văzut satisfăcute nevoile în mod sistematic în copilărie. Iubirea adictivă este o încercare de a ne satisface foamea noastră tot mai mare de siguranță, de senzație, de putere, de apartenență și de sens al vieții pe care o resimțim tot mai acut pe măsură ce creștem. Iubirea adictivă este în același timp o formă de pasivitate:nu ne rezolvăm singuri problemele, ci încercăm șă complotăm cu alții, astfel încât ei să aibă grijă de noi și de problemele noastre.

08/10/2018

GRUPURI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
pentru copii și adolescenți.
1.Scopul programului de dezvoltare personală:
Psihoterapia de grup îi ajută pe copii într-o varietate de moduri: primesc suport emoțional, își înțeleg
sentimentele și problemele, își rezolvă conflictele, descoperă și încearcă noi soluții la problemele mai vechi și contribuie cu succes la dezvoltarea unei personalități echilibrate și armonioase.
Cadrul social în care copilul crește și se dezvoltă este crucial pentru viitorul lui. Prin cadru social nu se înțeleg numai condițiile materiale, ci și capacitatea celor din jur de a înțelege și a răspunde nevoilor copilului, de a-i asigura o securitate fizică, psihică și afectivă.
Dezvoltarea armonioasă a personalității copilului depinde de felul în care aceste nevoi sunt satisfăcute.
Nevoile copilului sunt de o complexitate deosebită și evoluează odată cu dezvoltarea copilului.
Acest program urmărește furnizarea serviciilor de psihologie adresate copiilor și tinerilor pentru educarea și îmbunătățirea exprimării emoționale, adecvarea reacțiilor comportamentale, îmbunătățirea adaptării școlare, familiale sau în societate.
2. Cum se desfășoară ședințele de terapie de grup?
Se desfășoară în grupuri de câte 5-9 copii.
Ședințele de terapie se desfășoară într-un mediu creat special pentru copii, un spațiu în care se vor simți în siguranță și în care se pot exprima liber;
Aceste ședințe sunt conduse de o persoană care are abilități de lucru cu copiii și care este capabilă să-i
asculte, să-i înțeleagă, să le identifice nevoile și să caute o cale de a răspunde acestor nevoi;
Durata unei ședințe este de 90 de minute și are loc o dată pe săptămână;
3. Ce urmărește programul?
Creșterea simei de sine;
Îmbunătățirea și optimizarea capacității de autocunoaștere;
Relaționare și comunicare interpersonală;
Antrenarea abilităților empatice;
Activarea resurselor creative;
Dezvoltarea coeziunii și dinamicii de grup;
Optimizarea exprimării emoționale;
Reducerea comportamentelor problematice.
Serviciile furnizate se vor desfășura sub forma terapiei de grup.
Tehnicile de lucru vor ține cont de vârsta copilului/tânărului și de preocupările acestuia.
Vor fi implicate tehnici de desen, modelaj, psihodramă, povestiri terapeutice și discuții libere pe anumite subiecte, construirea de povești, colajul și metafora terapeutică.
4.Ce rezultate sunt obținute prin terapia de grup?
Rezultatele se referă în general la întreaga personalitate a copilului și în particular la următoarele aspecte:
- dezvoltarea capacităților de exprimare verbală și nonverbală a dorințelor, sentimentelor, trăirilor;
- respectul față de sine și încrederea în sine;
- strategii personale de rezolvare a problemelor și a conflictelor intra- și inter-personale;
- spargerea blocajelor emoționale;
- perfecționarea capacității de autocunoaștere și autoacceptare;
- dezvoltarea valorilor morale și spirituale;
- dezvoltarea capacităților cognitive (memorie, atenție, limbaj, gândire etc.) și a creativității;
- eliberarea de tensiuni, anxietăți acumulate, stres, frustrări și sentimente negative;
- capacitatea de integrare în grupuri.
Tel. 0732147890