Psiholog Andreea Teodora Tudor

17/11/2025

“Ca să poți adormi, mai întâi trebuie să te prefaci că dormi. Și așa se întâmplă cu toate.” O seară liniștită! 🌙💤✨

12/11/2025

08/11/2025

PARTEA 2!

MIRCEA MICLEA: Reguli de IGIENĂ DIGITALĂ PENTRU COPII (și lecții pentru adulți)

(Distribuie să aibă acces toti părinții la aceste reguli🙏)

1. ZERO TEHNOLOGIE până la 2-3 ani

Miclea o spune răspicat:

„Dacă vreți să protejați copiii și să-i dezvoltați, nu să-i debilitați, zero timp cu tehnologia până la 2-3 ani.”

De ce?
Pentru că principala cale de dezvoltare cognitivă în acea perioadă este comportamentul primitiv, adică acțiunea directă asupra lumii: atinge, gustă, trântește, manipulează obiecte.
E un proces de învățare bazat pe corp, nu pe imagine.

Creierul copilului mic învață nu din ce vede, ci din ce face.
Orice substitut vizual (tabletă, TV, joc digital) întrerupe acest proces natural.

2. Singura excepție: CONEXIUNEA UMANĂ

O excepție sănătoasă există și e importantă.
Dacă tehnologia este un mijloc de relaționare emoțională reală, atunci devine benefică.

Exemplu:

Un copil de 2 ani vorbește pe FaceTime cu mama plecată la muncă.
O vede, îi aude vocea, recunoaște chipul, îi simte afecțiunea.

Aici ecranul nu e un substitut al lumii reale, ci o punte între două ființe reale.
E o utilizare umană, nu una tehnologică.

3. Între 3 și 6 ani: MAXIMUM o oră pe zi

• Recomandarea științifică general acceptată este maximum 60 de minute/zi.
• Indiferent de scopul declarat („educațional”, „dezvoltare cognitivă” etc.), studiile arată că impactul educativ al conținutului digital este minim, iar riscurile (atenție fragmentată, iritabilitate, scăderea empatiei) sunt reale.

„Companiile tech spun că ajută dezvoltarea.
Cercetările arată că o inhibă.”

4. FĂRĂ ECRANE cu 1,5 ore înainte de somn

„Zero ecrane cu o oră și jumătate înainte de culcare.”

Motivația e una fiziologică și demonstrată:
• Lumina albastră inhibă secreția de melatonină, hormonul somnului.
• Expunerea la stimuli digitali activează cortexul prefrontal exact atunci când ar trebui să se calmeze.
• Rezultatul: somn mai scurt, mai fragmentat, mai puțin odihnitor.

Iar tulburările de somn duc direct la scăderea funcționării executive, adică a acelor capacități care ne fac eficienți și raționali:
• planificare,
• concentrare,
• raționament logic,
• control emoțional,
• memorie de lucru.

Tradus simplu:
Când copilul (sau adultul) adoarme cu un ecran în față, se trezește a doua zi cu un creier obosit și emoții dezorganizate.

5. Conținut de CALITATE

Copiii nu trebuie protejați doar de cantitatea de ecrane, ci și de tipul de conținut la care sunt expuși.
Evitarea:
• violenței,
• conținutului sexual sau agresiv,
• imaginilor șocante.

Dar, dincolo de protecție, Miclea vorbește despre alegere conștientă: ce merită privit, nu doar ce trebuie evitat.

6. MEDIERE PARENTALĂ activă

Cea mai importantă componentă: părintele prezent în procesul de consum digital.

Miclea definește medierea parentală în 3 pași:
1. Selectează conținutul. (copilul nu navighează liber; are un cadru clar)
2. Vizualizează împreună cu copilul. (nu „lasă-l acolo, că e liniște”)
3. Interacționează pe marginea conținutului.

• Întrebări simple, dialog activ:
„Ce ți-a plăcut?”
„Cum era personajul ăla?”
„Ce ai înțeles din ce s-a întâmplat?”

Aceste întrebări reactivează gândirea critică, limbajul și empatia, antidoturile naturale împotriva pasivității digitale.

7. Mediere parentală REALĂ, nu convenabilă

Miclea e tranșant:

Nu e bine când îi dăm copilului tableta doar ca să ne lase în pace.
E bine pentru noi, dar nu pentru el.

Fără mediere parentală riguroasă, copilul este aruncat într-un flux de informații nefiltrate, care produce efecte directe:
•agitație,
•iritabilitate,
•scăderea atenției,
•anxietate latentă.

Părintele trebuie să fie filtru activ, nu spectator comod.
Altfel spus: Educația digitală nu se externalizează la tabletă.

8. Cât mai multe ACTIVITĂȚI NON-MEDIA

Cât mai multe lucruri făcute în realitate.
Jocul offline, jocul real, este o modalitate de a învăța să devii adult.

Jonathan Haidt, în cartea The Anxious Generation, confirmă:
• În ultimele două decenii, nivelul de anxietate la adolescenți a crescut cu 20–30%.
• Sentimentul de disperare s-a dublat.
• Concluzia: două cauze principale, rețelele sociale și scăderea jocului offline.

Copiii și tinerii nu mai interacționează cu lumea reală, nu mai negociază, nu mai pierd, nu mai construiesc împreună.

„Jocul e laboratorul în care înveți să devii adult.”
Fără el, lumea devine un spațiu abstract, în care emoțiile nu mai au antrenament.

NERESPECTAREA acestor reguli generează EFECTEDURE!

Am notat cu atenție fiecare efect negativ al lipsei de aplicare a regulilor de mai sus.

Distribuie aceasta postare, ca să fie de ajutor tuturor🙏❤️

Informația este reținută din evenimentul organizat de FLUXbyvia și a fost moderat de Doroteea Purel.

07/11/2025

Atunci când explicăm clienților despre reglarea sistemului nervos, deseori aceștia aud niște termeni complicați și plictisitori, până când își dau seama că e mai simplu decât își imaginau. Ai încercat și tu metodele acestea de reglare emoțională? 😄

31/10/2025

Acest video nu este despre o cană, ci despre manipulare, gaslighting și abuz emoțional.

10/10/2025

🗓️ 10 octombrie – Ziua Sănătății Mintale 🧠💚
Tema 2025: „🌍 Acces la servicii – sănătatea mintală în catastrofe și situații de urgență 🚑”

În vremuri de criză — dezastre naturale 🌋, conflicte ⚔️, pandemii 😷 — mulți dintre noi se simt vulnerabili 💔.
Tema ne reamintește că accesul la sprijin psihologic 🤝 nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept pentru toți ⚖️.

💬 Să fim solidari 💪, să ne informăm 📰 și să susținem măsuri reale care să aducă serviciile de sănătate mintală 🏥 mai aproape de cei în nevoie ❤️.
Să ne amintim, de asemenea, că este important să ne protejăm sănătatea mintală 🧘‍♀️🧘‍♂️ într-un context global plin de crize 🌐, context în care suntem din ce în ce mai expuși la știri despre conflictele din lume 📺📻📱.

⸻

💡 Pentru a-ți menține sănătatea mintală:

✅ Stabilește limite clare de expunere ⏰ – evită să petreci mult timp pe rețelele de socializare 📲 sau la TV 📺 urmărind știri despre diverse catastrofe.
👉 Folosește setările telefonului pentru a pune limite (de exemplu, max. 1–2 h/zi aplicațiilor de socializare).

✅ Urmărește reacțiile tale emoționale 💬 – observă atunci când te simți speriat 😨, furios 😡 sau trist 😢 ca urmare a știrilor pe care le vezi, și fă ceva care să te liniștească 🕯️🎶🌿.

✅ Curăță-ți spațiul digital 🧹💻 – dă unfollow 🚫 sau hide măcar temporar paginilor care prezintă imagini și filmulețe care te afectează emoțional.
Șterge din listă “prieteni” care postează doar conținut alarmist ⚠️ și urmărește pagini și persoane care te ajută să te simți mai bine 🌈💬🌻.

10 octombrie, ziua în care îți amintești că sănătatea minții tale este la fel de importantă ca cea a trupului tău. 🩷🧠💪

10/10/2025

“Furia este o emoție bună. Problema nu este furia în sine, ci modul în care alegem să exprimăm furia. Procesarea furiei înseamnă să îți dai seama că simți furie, să stai cu emoția asta și să o exprimi fără agresivitate.”

08/09/2025

S-a demonstrat că există o legătură între consumul de paracetamol 💊 în timpul sarcinii și riscul tulburărilor de neurodezvoltare (autism, adhd) la copii. Așadar, pentru a minimiza riscul, este de evitat consumul acestei substanțe sau de utilizat în cea mai mică doză necesară pentru cel mai puțin timp necesar. Discutați aceste aspecte cu doctorii 🩺🧑‍⚕️ care vă urmăresc sarcina și luați decizii informate care să fie benefice pentru voi și pentru copiii voștri. 💗👶🏻🩵

Au fost analizate 46 de studii. Peste 100.000 de participanți.
Majoritatea au raportat o asociere pozitivă între expunerea prenatală la acetaminofen (paracetamol) și riscul crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Metodologia riguroasă, evaluarea sistematică a literaturii și transparența procesului de analiză susțin faptul că acest studiu este unul de calitate, conform standardelor actuale din literatura medicală.

Totuși, asociere nu înseamnă cauzalitate. Dar poate însemna un îndemn la precauție și nu un motiv de frică.

Astfel, în contextul balanței risc-beneficiu privind cazurile de febră / durere din timpul sarcinii, dacă nu poate fi evitat medicamentul, atunci ar fi de preferat utilizarea celei mai mici doze eficiente pe parcursul celei mai scurte durate, doar în urma recomandării medicale.

Autismul este, pentru mine, un câmp de practică și de reflecție în care învățarea zilnică reprezintă însăși condiția competenței. Am ales, conștient, să-mi dedic întreaga practică unei arii bine definite din psihiatria pediatrică. Această focalizare îmi permite să urmăresc atent cercetările, să rafinez intervențiile și să rămân aproape de nevoile reale ale copiilor și ale familiilor lor. În același timp, este firesc ca un medic de familie sau un obstetrician-ginecolog să nu poată menține același nivel de actualizare într-o nișă atât de îngustă, fiindcă responsabilitățile lor acoperă un spectru foarte larg de situații clinice. Pentru ei, prioritatea rămâne centrul propriei practici de zi cu zi, iar aspectele transdisciplinare, oricât de valoroase, vin în mod realist pe locul doi. Prin urmare, îndemn la discuții deschise cu specialistul care vă urmărește sarcina, chiar cu facilitarea acestora prin intermediul studiului de față.

Vor fi multe păreri și sunt convins că informația va fi și în România subiect de breaking news, dar nu așa ar trebui privită. Mesajul responsabil este unul de precauție, nu de panică.

P.S.1: studiul a fost condus de cercetători de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai iar Andrea Baccarelli, decan al facultății Harvard, a fost coautor senior al lucrării.
https://hsph.harvard.edu/news/using-acetaminophen-during-pregnancy-may-increase-childrens-autism-and-adhd-risk/

P.S.2: Un nor întunecat crește șansa de ploaie, dar nu garantează ploaia. Astfel, nici absența paracetamolului nu exclude, nici prezența lui nu condamnă. Risc nu înseamnă destin.

Gânduri bune,
dr. Cotică George Bogdan 🌿🌤

04/08/2025

Un „terapeut” fără studii de psihologie nu are voie legal să trateze anxietate, depresie, TOC sau PTSD.

Cum faci diferența între psiholog, psihoterapeut și „terapeut”?

Și de ce e esențial să știi asta atunci când ceri ajutor pentru anxietate, depresie sau alte probleme psihice.

Azi, tot mai mulți oameni caută sprijin emoțional și psihologic, granițele între profesii s-au estompat periculos. Pe rețelele sociale, în cabinete sau chiar în retreaturi, găsești frecvent persoane care se prezintă ca „terapeuți” sau „ghizi emoționali”, dar fără formare psihologică, fără acreditare și, uneori, fără nicio bază științifică.

⚠️ Problema? Oamenii ajung să își trateze tulburările anxioase, depresive sau chiar episoadele psihotice cu cineva care nu are nici pregătirea, nici dreptul legal să le abordeze. Iar asta nu doar că întârzie vindecarea, ci poate agrava profund starea persoanei.

Hai să lămurim clar:

1. PSIHOLOGUL CLINICIAN

Este absolvent al unei facultăți de psihologie (de obicei, 5 ani de formare + practică + examene naționale).
✅ Este acreditat de Colegiul Psihologilor din România și are dreptul să realizeze evaluări psihologice clinice: diagnostice prezumtive, testări cognitive, evaluări ale anxietății, depresiei, tulburărilor de personalitate etc.
✅ El nu face „consiliere pe bâjbâite”, ci lucrează pe baza unor protocoale validate științific, teste standardizate și instrumente profesionale.
⚠️ Nu confundăm: un psiholog clinician nu face automat psihoterapie, dacă nu are și formare în acel sens.

2. PSIHOTERAPEUTUL

Este, de regulă, tot psiholog la bază, dar a urmat o formare postuniversitară (4–5 ani) într-o școală de psihoterapie (ex: cognitiv-comportamentală, psihanalitică, sistemică, integrativă etc.)
✅ Este acreditat de Colegiul Psihologilor sau de Colegiul Medicilor (în cazul psihoterapeuților medici psihiatri) și poate face intervenție psihoterapeutică în profunzime – în anxietate, depresie, traume, relații, dezvoltare personală.
✅ Lucrează cu o metodologie terapeutică clară, sub supervizare, cu formare continuă și adesea cu o analiză personală în spate.

3. AȘA-ZISUL „TERAPEUT”

Aici e zona cea mai periculoasă.
Oricine poate decide, fără studii de psihologie sau medicină, să urmeze un curs de weekend, un workshop de coaching sau o formare alternativă (ex: NLP, terapii energetice, theta healing etc.), iar apoi să se autoproclame „terapeut”.
⚠️ Nu există un cadru legal clar pentru această titulatură, și tocmai de aceea este adesea folosită abuziv.
⚠️ Nu are voie să diagnosticheze, să trateze tulburări clinice, să evalueze psihologic sau să intervină în depresie, atacuri de panică, PTSD sau TOC.
Dar o face, uneori fără intenție rea, alteori cu multă superficialitate – și asta devine o formă gravă de pseudo-terapie.

🧠 De ce contează toate aceste diferențe?

Pentru că nu vorbim despre dezvoltare personală sau motivație generală, ci despre intervenții psihologice cu miză mare.
Când cineva are simptome clinice – anxietate severă, atacuri de panică, comportamente obsesiv-compulsive, gânduri suicidare – are nevoie de un specialist format, nu de un „ghid spiritual” fără pregătire.

Un psihoterapeut acreditat poate salva vieți. Un terapeut fără studii poate agrava suferința, chiar dacă intențiile lui sunt bune.

🔍 Cum verifici dacă persoana la care mergi este profesionist?
• Caută-i numele pe site-ul Colegiului Psihologilor (www.copsi.ro – Registrul unic al psihologilor).
• Cere-i să îți arate codul de parafă, tipul specializării și forma de acreditare.
• Nu te lăsa păcălit de aparențe, diplome frumos înrămate sau testimoniale pe Instagram. Caută competența, nu carisma.

✅ Ce poți face dacă ai nevoie de ajutor real?
• Dacă simți că te lupți cu stări care te depășesc, primul pas e o evaluare psihologică clinică sau o vizită la un psihoterapeut acreditat.
• Nu te rușina. Suferința emoțională e reală, și are soluții – dar doar dacă apelezi la oameni care știu ce fac.

În concluzie:

Nu tot ce pare ajutor este, de fapt, terapie.
Și nu tot ce te face să te simți „bine pe moment” este și vindecare pe termen lung.
Fii atent. Informează-te. Alege conștient. Pentru că atunci când vine vorba de mintea și sufletul tău, nu e loc de improvizații.

01/08/2025

Perioada 1-7 August este destinată sărbătoririi Săptămânii Mondiale a Alăptării, o săptămână în care se promovează și încurajează alăptarea bebelușilor. Cu această ocazie, aș vrea să punctez câteva lucruri din punct de vedere al sănătății mintale:
🤍 alăptarea la sân generează în corpul mamei oxitocină, denumită și hormonul fericirii, care o ajută pe aceasta să se refacă mai repede și să depășească mai ușor depresia dată de schimbările hormonale de după naștere.
🤍 alăptarea la sân nu este “pauză” sau “timp liber” sau “timp pentru sine” așa cm mulți cred, ci este o sarcină importantă, în care deseori tinerele mame își neglijează propriile nevoi pentru a le putea oferi bebelușilor lor hrana de care au nevoie. Deseori ele ajung să amorțească, să le fie foame sau chiar să nu se poată duce la baie pentru a nu-l deranja pe cel mic. A vedea alăptarea ca “stat degeaba” este o nedreptate adusă femeilor care fac eforturi pentru bebelușii lor.
🤍 alăptarea la sân nu este întotdeauna ușoară și plăcută, așa cm se crede în popor. Uneori, tinerele mame trec prin dureri atunci când bebelușul nu are putere să tragă laptele suficient sau când, din cauza unor defecte ale gurii, acesta nu se poate atașa corect la sân. Deseori, cadrele medicale, atunci când nu neagă problemele cu care se confruntă mamele fără să le ofere informații și ghidare adecvată, diminuează suferința acestora, vrând poate să le “îmbărbăteze” ca să poată trece peste durere, fără a-și da seama de impactul psihologic al durerii asupra mamelor respective.
🤍 alăptarea vine și cu lipsa cronică de somn, lucru care influențează odihna, pilon central și esențial pentru sănătatea mintală. Nu puține sunt femeile care renunță la alăptarea la sân pentru a scăpa de depresia, anxietate sau furia care apare după nopțile nedormite, alegând alte forme de alăptare pentru a-și menține calmul și buna dispoziție necesare creșterii bebelușului.
🤍 pentru femeile care aleg să se întoarcă la serviciu, locurile de muncă încă nu au politici sau nu le respectă în ceea ce privește drepturile femeilor care alăptează, acestea fiind în final constrânse să oprească alăptarea, chiar dacă acest lucru este în detrimentul copiilor.
🤍 uneori, alăptarea naturală, din diverse motive (stres, lipsa somnului, atașare incorectă a bebelușului, etc) nu este posibilă, și există mame care aleg alăptarea prin lapte pompat sau alăptarea cu lapte formulă. Totuși, în multe cazuri apare tristețea și regretul lipsei posibilității de alăptare directă, în special când familiile și societatea pune presiune pe mamă și când se pune accentul atât de mult pe această metodă de hrănire a bebelușului.

Este important să fim informați și să știm aceste lucruri, pentru a putea empatiza și sprijini mamele și a pentru a valoriza eforturile pe care acestea le fac cu scopul de a crește copii sănătoși. A aprecia toată munca pe care mămicile o fac pentru creșterea celor mici este un factor care contribuie în mod semnificativ la sănătatea lor mintală și la buna recuperare. În esență, cel mai important este ca copilul să fie hrănit (indiferent dacă la sân, cu lapte extras sau cu formulă) și ca mama sa să aibă o stare de spirit bună, care să îi permită să îl îngrijească și să îi îndeplinească nevoile emoționale. Așadar, dacă știi o mămică ce tocmai a născut, amintește-ți de ce ai citit aici, încurajeaz-o și spune-i ce treabă bună face.