26/11/2024
Accidentul vascular cerebral (AVC) a fost considerat mult timp o afecțiune asociată cu o leziune cerebrală acută. Totuși, efectele sale depășesc cu mult evenimentul inițial, având un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung, inclusiv asupra altor organe, mai ales asupra inimii. Cercetările recente arată că inflamația sistemică apărută în urma unui AVC joacă un rol crucial în dezvoltarea comorbidităților cronice, cm ar fi disfuncția cardiacă.
Un studiu publicat în revista Cell evidențiază o conexiune surprinzătoare între leziunile cerebrale cauzate de AVC și sănătatea inimii. Cercetătorii au descoperit că anumite celule imune, cunoscute sub numele de celule mieloide, pot „reține o memorie” a leziunii cerebrale, determinând inflamații de lungă durată la nivelul inimii. Această inflamație este provocată de modificări ale tiparelor de expresie genică în interiorul acestor celule, modificări reglate prin mecanisme epigenetice.
Epigenetica se referă la modificări ereditare ale expresiei genelor care nu schimbă secvența ADN-ului. Aceste schimbări sunt reglate de mecanisme precum:
1. Metilarea ADN-ului – adăugarea de grupări metil pe ADN, ceea ce poate inhiba sau activa expresia genelor.
2. Modificări ale histonelor – proteine care „împachetează” ADN-ul, influențând accesibilitatea genelor pentru transcriere.
3. Interacțiuni cu ARN necodant – molecule de ARN care nu codifică proteine, dar care pot regla activitatea genelor.
Aceste mecanisme sunt influențate de factori de mediu și stil de viață, cm ar fi dieta, stresul, expunerea la poluanți și activitatea fizică. De exemplu, o dietă proinflamatorie sau un stil de viață sedentar poate accentua inflamația cronică, agravând comorbiditățile.
După un AVC, inflamația nu se limitează doar la creier. Sistemul imunitar reacționează la leziunea cerebrală, mobilizând celule imune, inclusiv celulele mieloide, care pot circula și se pot acumula în alte organe, cm ar fi inima. Aceste celule mieloide, odată „antrenate” de inflamația cerebrală, mențin o stare proinflamatorie datorită modificărilor epigenetice.
Inflamația cronică rezultată la nivelul inimii poate contribui la apariția unor afecțiuni cardiovasculare, cm ar fi:
1. Disfuncția cardiacă.
2. Fibroza miocardică (rigidizarea țesutului inimii).
3. Creșterea riscului de insuficiență cardiacă.
Astfel de descoperiri sunt foarte importante intrucat deschid oportunitatea de a explora noi optiuni terapeutice pentru a evita dezvoltarea secundara a afectarii cardiovasculare.
