10/12/2021
PETRE PASCUTTINI, MARELE ANTREPRENOR CRAIOVEAN AL ÎNCEPUTULUI DE SECOL XX
În 1906, ca urmare a unor demersuri începute de primarul Nicolae Romanescu, terenul viitorului spital Theodor I. Preda de pe Calea București a fost expropriat prin sentință a Tribunalului Dolj, pentru cauză de utilitate publică. Pe acest loc se aflau case vechi și grădini, ,,o clădire în ruină’’, locuri virane și ,,un puț cu ghizduri, cu fus roată, servind ca fântână publică’’.
Inaugurarea lucrărilor de construcție la viitorul spital a avut loc la 30 august 1906, la eveniment participând și ministrul Take Ionescu.
Arhitectul clădirii fusese desemnat Dimitrie Maimarolu, cel care construise în Craiova și Palatul Vorvoreanu (actualul sediu al Mitropoliei Olteniei).
Antreprenorul general al construcției a fost Petre Pascuttini, el executând Pavilionul central, Pavilionul de consultații, Camera mortuară și dependințele. Contractul prevedea săparea fundațiilor, izolarea zidurilor exterioare ale acestora, a beciurilor, boltirea lor și lucrările de zidărie la clădirile respective până la nivelul grinzilor podurilor.
O întâmplare nefericită a avut loc în noaptea de 15/16 iulie 1908. O furtună puternică a lovit Craiova, iar ploaia care a căzut neîncetat a adus o cantitate de apă enormă în curtea aflată în pantă a viitorului spital, nivelarea nefiind încă realizată. Malul de pământ care proteja Pavilionul central de jur împrejur a cedat, o mare cantitate de apă scurgându-se la temelie, șubrezind construcția. A fost o catastrofă, infiltrarea apei la bază ducând în scurt timp la lăsarea unei părți a clădirii, ceea ce a determinat crăparea pereților deasupra viitoarelor ferestre și a ușilor, crăpăturile ajungând până la tavan. Șeful Serviciului Tehnic al Primăriei a descins la fața locului a doua zi, constatările fiind îngrijorătoare; o mare parte din cărămida folosită fusese slabă calitativ, se cheltuiseră 90% din fonduri și clădirea crăpase. Refacerea urma să se facă pe seama antreprenorului. După această întâmplare, Pascuttini a intrat în faliment și avea să moară în scurtă vreme. Lucrările aveau să fie terminate de un alt contractor craiovean important, Ferdinand Bulfon, antrepriza sa având de realizat la Spitalul Preda lucrări la pardoseli, finisaje la zidărie, tencuieli ale podului, placarea mozaicurilor pe coridoare și toate lucrările neterminate de Pascuttini.
Sculptor în piatră și antreprenor în construcții, Petre Pascuttini a avut atelierul pe strada Carol, aproape de intersecția cu Calea București.
Printre lucrările sale se numără și montarea scărilor de la palatul
Mihail din Craiova, ridicarea domului Belvedere din Parcul Nicolae Romanescu și lucrări la Castelul fermecat (începând cu 16 iunie 1902), precum și restaurarea statuilor și a vaselor de piatră din același parc.
În imagine, Petre Pascuttini și ultima sa lucrare publică, Spitalul Theodor I. Preda în construcție, în noiembrie 1907.
Colorizare: Mihai Muraretu
Text: Simona Lazăr, Mihai Muraretu
Sursa foto originală: SJAN Dolj
