20/09/2025
Tulburările alimentare la copii și adolescenți- sunt afecțiuni psihologice complexe care implică un comportament alimentar perturbat, preocupare excesivă față de greutate, formă corporală și mâncare, și care au adesea implicații severe asupra sănătății fizice și psihice. În termeni psihologici, aceste tulburări sunt considerate manifestări ale unor dificultăți emoționale și cognitive mai profunde.
Din perspectivă psihologică, tulburările alimentare sunt considerate tulburări psihice caracterizate printr-o relație disfuncțională cu alimentația și imaginea corporală, care afectează funcționarea generală a individului. Ele pot fi înțelese ca mecanisme de coping (adaptare) disfuncționale la stres, anxietate, depresie, conflicte familiale sau presiuni sociale.
📌 Tipuri comune de tulburări alimentare la copii și adolescenți:
a) Anorexia nervoasă
Refuzul de a menține o greutate corporală minimă normală.
Frică intensă de a nu se îngrășa, chiar dacă sunt subponderali.
Distorsionarea imaginii corporale.
Comportamente: restricționarea alimentației, exerciții fizice excesive, uneori purjare (vărsături induse, laxative).
Psihologic: perfecționism, rigiditate cognitivă, nevoie de control, anxietate crescută.
b) Bulimia nervoasă
Episoade recurente de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii (vărsături, exerciții excesive).
Imagine corporală distorsionată.
Psihologic: impulsivitate, rușine, vinovăție, instabilitate emoțională, probleme de reglare emoțională.
c) Tulburarea de alimentație excesivă (binge eating disorder)
Episoade de consum alimentar excesiv fără comportamente compensatorii.
Asociată frecvent cu obezitate, rușine, depresie.
Psihologic: mâncatul ca strategie de reglare emoțională (ex: pentru a gestiona stresul, tristețea, anxietatea).
d) ARFID (Avoidant/Restrictive Food Intake Disorder)
Refuzul sau evitarea alimentelor pe baza texturii, gustului, mirosului etc.
Nu implică preocupări legate de greutate sau imagine corporală.
Psihologic: anxietate alimentară, sensibilitate senzorială, fobii alimentare.
📌 .Factori psihologici de risc
Imagine corporală negativă: nemulțumirea față de propriul corp, frecvent accentuată de influența mediatică și presiunea socială.
Stima de sine scăzută: copiii și adolescenții care au o imagine de sine negativă sunt mai vulnerabili.
Perfecționism: așteptări nerealiste de la sine, autocritică excesivă.
Anxietate și depresie: tulburările afective sunt frecvent comorbide cu tulburările alimentare.
Evenimente traumatice sau abuz: pot declanșa comportamente de control prin alimentație.
Presiuni familiale sau școlare: conflicte familiale, stiluri parentale autoritare sau neglijente.
📌 Mecanisme psihologice implicate
Controlul: mâncarea devine un mijloc prin care adolescentul simte că are control asupra unei părți din viața lui.
Reglarea emoțională: alimentația este folosită pentru a gestiona emoții intense (anxietate, tristețe, furie).
Identitate și autonomie: adolescenții pot folosi comportamentele alimentare ca formă de afirmare a identității sau de opoziție față de autoritate.
Distorsiuni cognitive: gânduri disfuncționale legate de corp, greutate și autoevaluare (ex: „valorez doar dacă sunt slab”).
📌 Intervenția psihologică
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – corectează gândurile distorsionate și comportamentele alimentare.
Terapia familială – implică activ familia în tratament, esențial mai ales la copii și adolescenți.
Terapia dialectic-comportamentală (DBT) – ajută la reglarea emoțională și reducerea comportamentelor impulsive (utilă mai ales în bulimie).
Intervenții psihoeducaționale – învățarea despre nutriție sănătoasă, imagine corporală, gestionarea stresului.
📌 Consecințe psihologice
Tulburările alimentare netratate pot duce la:
depresie severă
izolare socială
tulburări de anxietate
risc crescut de suicid
afectarea dezvoltării psihosociale
✅ Concluzie
Tulburările alimentare la copii și adolescenți sunt manifestări ale unor suferințe emoționale profunde și trebuie abordate dintr-o perspectivă multidisciplinară, cu accent pe componenta psihologică.
Intervenția timpurie este esențială pentru recuperare și prevenirea complicațiilor pe termen lung.
