08/09/2025
💥💥💥💥💥In practica de cabinet aproape zilnic intalnesc gravide cu patologie supraadaugata unei sarcini!Daca in urma cu 10-15 ani acestea erau rare acum, sunt foarte frecvente , asociindu-se cu schimbarea stilului de viata al pacientelor ,factori psihosociali si de mediu.
Astfel ca ,monitorizarea unei sarcini cu risc crescut obstetrical presupune o urmărire mult mai atentă și personalizată, pentru a preveni complicații materno-fetale și a interveni precoce atunci când apar probleme.
👀👀👀 Oare ce este o sarcina cu risc crescut si ce presupune ea???
Sarcina este considerată cu risc crescut atunci când există factori materni, fetali sau obstetricali care pot crește probabilitatea de morbiditate sau mortalitate ,atat in timpul sarcinii cat si al travaliului sau lehuziei.
Pacientele cu risc de eventuale complicatii in sarcina uneori sunt persoane fara patologii preexistente cm sunt cele cu varste extreme 35 ani. Alteori aceste paciente sunt cele din grupul cu patologii prexistente fie boli cronice (HTA, diabet zaharat, cardiopatii, boli renale, endocrine, autoimune) sau cu antecedente obstetricale ce pot influenta negativ parcursul unei noi sarcini (avorturi repetate, prematuritate, sarcină extrauterină, preeclampsie, hemoragii, cezariană anterioară) si multiparitate sau sarcină gemelară/multiplă.
🤡🤡🤡🤡 Exista si anumti factori fetali: restricție de creștere intrauterină (RCIU), malformații congenitale, anomalii cromozomiale, oligo-/polihidramnios, suferință fetală cronică care nedescoperite la timp duc la un management defectuos in monitorizarea sarcinii si eventual esec al evolutiei nounascutului la termen sau prematur
💌💌💌 Monitorizarea unei astfel de sarcini cu risc presupune atentie sporita si asumarea tuturor eventualelor complicatii maternofetale in echipa complexa obstetrician -medici de specialitati conexe.
1.Consultațiile de obicei,mai frecvente decât la o sarcină normală – lunar în primul și al doilea trimestru, apoi la 2 săptămâni după 28 săpt., săptămânal după 36 săpt. (sau chiar mai des, după caz).
2 .Măsurarea tensiunii arteriale, greutății, edemelor, verificarea semnelor de preeclampsie. Aceast lucru presupune chiar o colaborare a medicului obstetrician cu medicul generalist pentru a venii in ajutorul gravidelor.
3 .Evaluarea mișcărilor fetale. -subuectiv prin trimestrul al 2 lea de catre gravida ulterior cu ajutorul cardiotocografului din trimestrul al 3 lea.
4.Investigații paraclinice analize de sânge și urină mai frecvent: hemoleucogramă, glicemie, funcție renală/hepatică, proteinurie , Teste specifice pentru patologia de fond (ex: HbA1c în diabet, profil coagulare în trombofilii).
5 .Monitorizare fetală sau Scorul biofizic fetal
-Ecografie morfofetală și de creștere – mai frecvent (la 2-4 săptămâni).
-Doppler uteroplacentar și fetal (artera ombilicală, cerebrală medie, ductus venos) pentru RCIU sau preeclampsie.
-Non-stress test (NST) sau test biofizic fetal după 28-32 săpt. la gravidele cu risc.
-Contorizarea mișcărilor fetale de către mamă.
6. Uneori se impun anumite măsuri suplimentare cm ar fi de exemplu:
-Profilaxie și tratament medicamentos: ex. aspirină în doze mici pentru preeclampsie, heparină în trombofilii, insulină în diabet.
-Vaccinări și profilaxie anti-D la gravidele Rh negative.
💫💫💫💫💫Planul de naștere in aceste cazuri trebuie sa fie personalizat: alegerea momentului și modului de naștere (inducere la termen, cezariană electivă în unele cazuri) si bineinteles 👈👈👈👈 colaborare multidisciplinară (obstetrică, medicină materno-fetală, cardiologie, diabetologie etc.).
👉 Scopul monitorizării este prevenirea complicațiilor severe (preeclampsie severă, moarte fetală intrauterină, naștere prematură, restricție de creștere) și obținerea unei nașteri cât mai sigure pentru mamă și copil.
