Cabinet Individual de Psihologie Pisica Luminita Simona

07/05/2024

19/06/2021

Ai întâlnit vreodată pe cineva care părea să aibă o vârstă diferită de cea la care se comporta? De exemplu, cineva care are 20 sau 30 de ani, dar acționează ca și cm ar avea 15, poate însemna că fix la acea vârstă a fost iubită mai puțin. Dacă părinții săi au fost nesiguri și...

19/06/2021

“Trebuie să-ți dorești să fii puternic. Altfel, nu vei ajunge niciodată așa.” – Friedrich Nietzsche Cele 5 rani care te impiedica sa fii tu insuti. Sa aruncam o privire: 1....

12/06/2021

https://ro.warbletoncouncil.org/tipos-trastornos-personalidad-6436
1. Tulburare paranoică a personalității
Tulburarea paranoică a personalității se caracterizează printr-o neîncredere generală față de ceilalți, inclusiv prieteni și chiar familia și partenerul. Drept urmare, persoana se simte urmărită și sub suspiciune și caută în permanență indicii pentru a-și valida teoriile conspirației. Acest tip de personalitate este cel al unei persoane extrem de sensibile la contracarări și simte cu ușurință rușine și umilință. Ai tendința să te izolezi de ceilalți și să distrugi relații strânse.

2. Tulburare schizoidă
Tulburarea de personalitate schizoidă se caracterizează prin faptul că indivizii care suferă de această afecțiune se izolează și evită activitățile sociale și relațiile interumane. Acești indivizi își organizează viața în așa fel încât să evite contactul cu alte persoane. Prin urmare, ei nu doresc și nu se bucură de relații strânse, aleg slujbe și activități solitare și manifestă răceală emoțională.

3. Tulburare schizotipală
tulburare schizotipală caracterizată prin ciudățenii în aparență, comportament și vorbire; din experiențe perceptive neobișnuite și gândire anormală, care seamănă cu cele văzute în schizofrenie.

Schizotipalul se izolează pentru că posedă afecțiuni inadecvate și anxietate socială. Ei tind să aibă gândire magică și se caracterizează prin faptul că sunt superstițioși. Uneori pot crede că au superputeri sau că au fost victime ale unor experiențe paranormale sau extraterestre. Au probleme de relaționare din cauza frigului și a distanței.

Grupul B Tulburări de personalitate
4. Tulburare antisocială
Persoana care suferă de această tulburare de personalitate a sunat tulburare antisocială nu ține cont de normele și obligațiile sociale, este agresiv, acționează impulsiv, nu are vină și nu pare să învețe din experiență.

În multe cazuri, este posibil să nu aibă dificultăți în relaționare și poate chiar să pară superficial fermecător (motiv pentru care este cunoscut ca un „psihopat fermecător”). Acum, relațiile lor nu durează prea mult. Acest tip de tulburare de personalitate este strâns legată de comportamentul criminal.

5. Tulburare de personalitate la limită
Persoanele cu tulburare de personalitate limită sau la limita de multe oriMă simt goală și abandonată și s-ar putea să te descurci greu cu evenimente stresante. Au o personalitate slabă și schimbătoare și se îndoiesc de toate. Pot trece de la momente de calm la momente de furie, anxietate sau disperare în doar câteva secunde. Acești oameni își trăiesc emoțiile la maxim, iar relațiile lor de dragoste sunt intense, deoarece idolatrează cealaltă persoană.

Simptomele se caracterizează prin furie intensă și incapacitate de a o controla, eforturi frenetice de evitare a abandonului, reale sau imaginate, alternanță între extreme de idealizare și devalorizare în relațiile interumane, imagine de sine marcat instabilă și sentimente cronice de goliciune. Uneori, acești indivizi pot avea episoade de paranoia și tind să se angajeze în comportamente riscante, cm ar fi sexul neprotejat, consumul excesiv de alcool și jocurile de noroc.

6. Tulburare de personalitate histrionică
Persoane afectate de tulburare de personalitate histrionică au o stimă de sine scăzută și caută să atragă atenția altor persoane Dramatizând sau jucând roluri, ei sunt emoțional foarte sensibili în încercarea de a fi auziți și văzuți. Prin urmare, acești indivizi acordă o atenție excesivă îngrijirii aspectului lor și se comportă într-un mod prea fermecător și seducător. Au o toleranță scăzută la frustrare și caută continuu aprobarea de la alții.

Viața lor devine un cerc vicios care poate apuca, deoarece dacă se simt respinși, cu atât devin mai histrionici; și cu cât devin mai histrionici, cu atât se simt mai respinși.

7. Tulburare de personalitate narcisistă
Persoanele cu tulburare de personalitate narcisică ei cred că sunt mai importanți decât alții. Ei tind să-și exagereze realizările și își pot arăta atractivitatea sau succesul în mod constant. Au o nevoie profundă de admirație, dar le lipsește empatia pentru ceilalți oameni. Pe lângă comportamentul lor egocentric, aceștia se caracterizează și prin faptul că sunt oameni foarte răuvoitori și tind să mențină atitudini de resentimente și răzbunare față de ceilalți.

Grupul C Tulburări de personalitate
8. Tulburare de personalitate evitantă
Persoanele cu acest tip de tulburare experimentează adesea sentimente de inferioritate. În general, trăiesc în așteptarea criticilor din partea celorlalți și evită să participe la noi activități sau să își facă noi prieteni, deoarece se consideră inepți social și neatractivi. Ei trăiesc în frica constantă de a fi jenat sau respins.

Această tulburare de personalitate este puternic asociată cu o tulburare de anxietate și își poate avea originea în respingerea părinților sau a tovarășilor din copilărie.

9. Tulburare de personalitate dependentă
La tulburare de personalitate dependentă, indivizi care suferă de această afecțiune depind de alte persoane pentru a-și satisface nevoile emoționale și fizice. Sunt incapabili să ia decizii singure și, în general, evită să fie singuri și pot fi predispuși să tolereze abuzurile fizice și verbale.

10. Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă
Persoanele cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă sunt adesea foarte disciplinate, cu o nevoie imperioasă de ordine și aderă puternic la reguli și regulamente. Ele se caracterizează prin a fi rigid, perfecționist, rumegător, moralist, inflexibil și indecis. Se simt foarte inconfortabil atunci când nu reușesc să atingă perfecțiunea.

Referințe bibliografice:
Belloch Fuster și Fernández - Álvarez, (2010). Tratatul tulburărilor de personalitate. Sinteza editorială.
Berrios, G E. (1993). „Opinii europene asupra tulburărilor de personalitate: o istorie conceptuală”. Psihiatrie cuprinzătoare
Smelser, N. J. și Baltes, P. B. (2001). Tulburări de personalitate. Enciclopedia internațională a științelor sociale și comportamentale.
Widiger, T.A. (2003). Diagnosticul tulburării de personalitate Psihiatrie mondială.

12/06/2021

https://ro.evidentista.org/319400-7534

Visarea cu ochii deschiși este senzația unei răsfățe trezite în gânduri care nu au legătură cu mediul sau activitatea imediată a unei persoane. Sunt adesea experiențe plăcute, întrucât un individ ar putea imagina sau fantezia cu privire la angajarea într-o activitate dorită sau atingerea unui scop.

Dreamdreaming este considerat a fi produsul unei colecții de regiuni ale creierului cunoscute sub numele de rețea de mod implicit.

Rețeaua de mod implicit se află într-o parte a cortexului creierului care demonstrează modele de activitate consistente atunci când creierul se află altfel în stare de repaus.

Cu alte cuvinte, activitatea creierului în această rețea este maximă atunci când creierul nu participă la o sarcină. Nivelurile de activitate din rețeaua de mod implicit scad dacă creierului i se cere să acorde atenție unei sarcini sau unui obiect extern.

Rețeaua de mod implicit este importantă în producerea de experiențe conștiente și s-a dovedit că crește în activitate atunci când cineva visează cu ochii deschiși.Întrucât visarea inadaptată nu este recunoscută oficial ca afecțiune medicală, determinarea unei liste definitoare de simptome este dificilă. Cu toate acestea, simptomele comune pot include una sau mai multe dintre următoarele:

vise de zi foarte vii și captivante
vise anormale lungi, greu de scăpat
o incapacitate de a îndeplini sarcini zilnice
visele declanșate de evenimente sau stimuli externi, cm ar fi vizionarea unui film sau ascultarea de muzică
tulburări de somn și insomnie
mișcări repetitive și inconștiente când visezi, cm ar fi balansarea înainte și înapoi sau zvâcnirea
De asemenea, este posibil ca indivizii să exprime unele simptome observate în tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), cm ar fi o durată scurtă de atenție.

Diagnostic
În prezent nu este posibil să se diagnosticheze în mod formal visarea dezadaptată.

S-a dezvoltat o scară de vis în viziune cu 14 puncte Maladaptive pentru a ajuta o persoană să determine dacă prezintă simptome ale afecțiunii. Cu toate acestea, scala trebuie utilizată doar ca indicație și nu este concepută pentru a oferi un diagnostic formal.

Nu există dovezi suficiente pentru a sugera că reveria dezadaptativă poate fi clasificată ca o afecțiune psihiatrică, dar are unele asemănări. De exemplu, indivizii cu tulburare de identitate disociativă pot intra în stări de detașare de realitate, devenind implicați într-o fantezie sau deziluzie.

Cu toate acestea, în cazurile unei tulburări de personalitate, persoana nu este capabilă să facă distincția între realitate și fantezie. Oamenii care se confruntă cu o visare inadaptată sunt conștienți de faptul că visele lor nu sunt realitate.

Tratament și management

Nu există un tratament standard pentru visarea dezadaptativă. Cu toate acestea, există unele tehnici derivate din dovezi anecdotice care pot ajuta la gestionarea simptomelor.

Reducerea oboselii: Acest lucru poate fi fie prin creșterea cantității sau a calității somnului. De asemenea, poate fi util să utilizați stimulente precum cofeina pentru a combate oboseala în timpul zilei.

Conștientizarea simptomelor: Ținerea celorlalți informați despre simptome poate oferi ocazia de a observa și întrerupe visarea dezadaptativă.

Identificarea și evitarea declanșatorilor: Păstrarea unui jurnal cu privire la apariția unor incidente de visare inadaptată poate ajuta la identificarea activităților sau a stimulilor care declanșează apariția lor.

Terapie: Acest lucru vă poate ajuta să identificați factorii declanșatori și cauzele care stau la baza visării dezadaptate. Tehnicile terapeutice, cm ar fi terapia comportamentului cognitiv (TCC) pot ajuta la expunerea problemelor de bază. Un terapeut ar putea sugera, de asemenea, tehnici utile de coping.

Medicament: Este puțin probabil ca visarea dezadaptativă a cuiva să fie suficient de severă pentru a necesita medicamente. Cu toate acestea, un medicament cunoscut sub numele de fluvoxamină poate ajuta la gestionarea simptomelor.

Un studiu de caz al unei persoane cu vise dezadaptative a arătat că fluvoxamina a fost de ajutor în gestionarea viselor cu ochii înzestrați. Cu toate acestea, în prezent există puține cercetări care să susțină utilizarea tratamentelor medicamentoase.

Outlook
Fără un sistem formal de diagnosticare, poate fi dificil să se determine prezența viselor dezadaptative sau să se găsească tratamente pentru afecțiune.

Cu toate acestea, dacă simptomele perturbă viața de zi cu zi, atunci o persoană ar trebui să solicite ajutor medical.

Identificarea și evitarea declanșatorilor pot ajuta, de asemenea, pe cineva să se concentreze asupra sarcinilor din afara viselor lor.

Deși nu există structuri formale de tratament, există mai multe comunități online în care indivizii își pot împărtăși experiențele și pot solicita îndrumări cu privire la afecțiune.-

20/03/2021

Neintelegerile, conflictele si dizarmonia care apar in cadrul unei familii sunt cauzate de faptul ca nu avem dorinta de a asculta si de a accepta realitatea celuilalt. Avem asteptari egocentrice si egoiste, ne punem pe noi insine si viziunea noastra pe primul plan, ignorand faptul ca poate persoanele dragi noua au personalitati, motivatii si dorinte diferite.
O comunicare constructiva presupune intotdeauna sa avem capacitatea de a asculta si de a intelege ceea ce vrea sa ne transmita interlocutorul nostru. Realitatea sa este la fel de importanta ca si realitatea noastra.
Asculta cu dorinta de a intelege si nu de a gasi modalitati prin care sa iti impui punctul de vedere si asteptarile tale.

Neintelegerile, conflictele si dizarmonia care apar in cadrul unei familii sunt cauzate de faptul ca nu avem dorinta de a asculta si de a accepta realitatea celuilalt. Avem asteptari egocentrice si egoiste, ne punem pe noi insine si viziunea noastra pe primul plan, ignorand faptul ca poate persoanele dragi noua au personalitati, motivatii si dorinte diferite.

O comunicare constructiva presupune intotdeauna sa avem capacitatea de a asculta si de a intelege ceea ce vrea sa ne transmita interlocutorul nostru. Realitatea sa este la fel de importanta ca si realitatea noastra.

Asculta cu dorinta de a intelege si nu de a gasi modalitati prin care sa iti impui punctul de vedere si asteptarile tale.