Francmasonerie Craiova

Francmasonerie Craiova Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Francmasonerie Craiova, Craiova.

Francmasoni din patru zone geografice, membrii ai lojilor din Craiova, Sibiu, Timişoara, Bucureşti, au aprins focurile Lojei mixte, adogmatice si liberale ATHANOR, în anul 2010, a.p.. Ținutele au loc, de maxim două ori pe lună, săptămâna 1, 3!

Conferinţele M.L.N.R.(ro.)Sâmbătă, 21 februarie E.V., Marea Lojă Naţională din România, prin efortul unui Comitet de Org...
26/02/2026

Conferinţele M.L.N.R.
(ro.)Sâmbătă, 21 februarie E.V.,
Marea Lojă Naţională din România, prin efortul unui Comitet de Organizare local, a fost creat un eveniment cultural de excepţie, deschis publicului: '' Francmasoneria din Balcani, influenţe din trecut şi perspective de viitor''!
Sala Franceză a Mueului de Artă s-a dovedit neîncăpătoare, publicul fiind atras de misterul, de care se înconjoară francmasoneria, în general.
Evenimentul cultural de excepţie a fost girat de prezenţa invitaţilor excepţionali:

-Excelenţa Sa, domnul ministru, profesor universitar Dr. Adrian Cioroianu;
-domnul profesor Apostolos Patelakis de la Institutul de Studii Balcanice din Salonic;
-domnul Ivan Mihailov, CEO AmCham Bulgaria.

Evenimentul, moderat de domnul Vasile Cacioianu, s-a dovedit o manifestare interobedenţială extrem de reuşită( au participat membrii ai MLNR, MLNAR, MOAR, L.D.H., G.L.F.F.) publicul fiind încântat de prestaţia invitaţilor, a moderatorului, de calitatea informaţiilor prezentate şi de intervenţiile din public.
Am zis!

(f.r.)Conférences de la M.L.N.R.

Samedi 21- iéme février 2026, E.V.

La Grande Loge Nationale de Roumanie, grâce aux efforts d'un comité d'organisation local, a créé un événement culturel exceptionnel, ouvert à tous : « La franc-maçonnerie dans les Balkans : influences du passé et perspectives d'avenir » !

La Salle française du Musée des Beaux-Arts était comble, le public étant attiré par le mystère qui entoure la franc-maçonnerie.

Cet événement culturel exceptionnel a bénéficié de la présence d'invités de marque :

- Son Excellence, le Ministre et Professeur Dr. d'Université, Adrian Cioroianu ;

- Le Professeur Apostolos Patelakis de l'Institut d'Études Balkaniques de Thessalonique ;

- M. Ivan Mihailov, Directeur Général de la AmCham Bulgarie.

L'événement, animé par M. Vasile Cacioianu, s'est avéré être un événement interreobediances extrêmement réussi (des membres de MLNR, MLNAR, MOAR, L.D.H., G.L.F.F. y ont participé), le public étant ravi par la prestation des invités, l'animateur, la qualité des informations présentées et les interventions du public.
Je dit!

Astăzi, 24 ianuarie, celebrăm actul fondator al demnității noastre naționale. Unirea Principatelor Române din 1859, real...
24/01/2026

Astăzi, 24 ianuarie, celebrăm actul fondator al demnității noastre naționale. Unirea Principatelor Române din 1859, realizată sub dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost mai mult decât o manevră politică ingenioasă; a fost triumful voinței unui popor de a construi, împreună, un viitor comun.
Dar, privind dincolo de manualele de istorie, vedem că "Mica Unire" a fost opera unor vizionari – mulți dintre ei francmasoni – care au înțeles că progresul nu poate exista în izolare. Generația pașoptistă a adus în Principate "Luminile" Europei occidentale, transformând idealul masonic de Libertate, Egalitate, Fraternitate într-un proiect de țară.
De la 1859 la Europa Unită a secolului XXI
Astăzi, România este parte integrantă a unei construcții mult mai vaste, dar animate de aceleași principii: Uniunea Europeană. Dacă în 1859 miza era unirea muntenilor cu moldovenii pentru a supraviețui imperiilor vremii, astăzi miza este unitatea europenilor pentru a face față provocărilor globale, extremismului și fragmentării.
În calitate de membri ai Marelui Orient al României, privim Uniunea Europeană nu doar ca pe o structură economică sau politică, ci ca pe un Templu al valorilor umane. Există o simbioză perfectă între principiile pe care le apărăm în Lojile noastre și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
Demnitatea Umană: Fundamentul Cartei UE este, de asemenea, piatra de temelie a masoneriei liberale. Respectul pentru ființa umană, indiferent de origine, credință sau statut, este moștenirea directă a iluminiștilor care au inspirat atât revoluțiile democratice, cât și construcția europeană.
Libertatea și Solidaritatea: Ceea ce în 1859 numim "înfrățire", astăzi, în limbajul european, numim "solidaritate". Într-o Europă marcată de război la granițe și de incertitudini economice, solidaritatea între națiuni este singura cale de a ne păstra libertatea. Nu putem fi liberi singuri; suntem liberi împreună.
Egalitatea: Marele Orient al României militează neobosit pentru egalitatea de șanse și pentru laicitate, principii care asigură că spațiul public european rămâne unul al dialogului rațional, și nu al dogmelor care dezbină.

Unirea este un verb la prezent
Trăim vremuri în care curentenle izolaționiste și naționalismul exacerbat încearcă să submineze proiectul european, folosind adesea retorica trecutului. Este de datoria noastră să spunem răspicat:
Patriotismul adevărat înseamnă o Românie puternică într-o Europă unită.
Așa cm Hora Unirii ne invită "să dăm mână cu mână", tot așa trebuie să înțelegem că destinul României este indisolubil legat de valorile europene. Izolarea înseamnă regres. Apartenența la Europa înseamnă asumarea acelei "h**e" la scară continentală.
În această zi de sărbătoare, vă îndemn să privim Unirea nu ca pe un monument de piatră, ci ca pe un șantier deschis. "Unirea" se face în fiecare zi:
Prin toleranță față de cel de lângă noi.
Prin apărarea democrației și a statului de drept.
Prin respingerea discursului urii.

Marele Orient al României rămâne fidel misiunii sale de a lucra la perfecționarea umanității. Ne reafirmăm angajamentul pentru o Europă unită, federală în aspirații și umanistă în practică. Să fim, așa cm au fost înaintașii noștri de la 1859, arhitecți ai punților, nu ai zidurilor.

La mulți ani tuturor românilor, La mulți ani România!


sursa: https://www.moar.ro/comunicate/24ianuarie2026?fbclid=IwY2xjawPhs1pleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeyvH3uXFqy9nkkKMWwOnNIYnlqTj5fxplHsyGkQBKUIUXBtns7LgP2tZUeZ4_aem_Y3Ck6gARz4o4mNc0rzFQVw

Omagiu Ivan Patzaichin - 5 aniÎn septembrie 2026, se vor împlini 5(cinci) ani de la trcerea la Orientului Etern a Fratel...
24/01/2026

Omagiu Ivan Patzaichin - 5 ani

În septembrie 2026, se vor împlini 5(cinci) ani de la trcerea la Orientului Etern a Fratelui Ivan Patzaichin, Gradul Masonic 33.

Născut în 26 noiembrie 1949, decedat fizic la 5 septembrie 2021, el trăieşte, sau ar trebui să trăiască în inimile românilor!
Dacă vă întrebaţi de ce îl amintim azi, de 24 ianuarie, pentru că, în afara de elitele fondatoare ale statului român, mulţi anonimi şi... mai puţini anonimi, au fost şi vor mai fi exemple de valori şi de caratere demne de urmat!
Am zis!

(fr.)Hommage à Ivan Patzaichin - 5 ans

En septembre 2026, cela fera cinq ans que le frère Ivan Patzaikin, maçon du 33-ieme degré, est décédé.

Né le 26 novembre 1949, décédé le 5 septembre 2021, il vit, ou devrait vivre, dans le cœur des roumains !

Si vous vous demandez pourquoi aujourd'hui nous parlons de lui, le 24-ieme janvier, c'est parce que, outre les élites fondatrices de l'État roumain, de nombreuses personnes anonymes ou... moins anonymes ont été et seront des exemples de valeurs et de caractères dignes d'être imités !

Je dit !

Alexandru Bărcăcilă      150 de ani de la naştere(ro.)Alexandru Bărcăcilă, (n. 31 martie 1876, Bughea de Sus, Muscel – d...
05/01/2026

Alexandru Bărcăcilă 150 de ani de la naştere

(ro.)Alexandru Bărcăcilă, (n. 31 martie 1876, Bughea de Sus, Muscel – d.6 februarie 1970, Bucureşti) a fost profesor de limbi clasice şi fondatorul Muzeului Regiunii Porţile de fier.
Clasele primare le-a urmat în Câmpulung Muscel; bursier al Seminarului Nifon Mitropolitul din Bucureşti.
În septembrie 1897, şi-a echivalat la Liceul Matei Basarab absolvirea cursurilor liceeale clasice, intenţionând să se înscrie la Şcoala de Poduri şi Şosele - renunţă, în ultimul moment, la sfatul profesorului său C. Dumitrescu Iaşi şi se înscrie la Universitatea Bucureşti Secţia Filologie Clasică. Aici îl are profesor şi mentor pe Grigore Tocilescu, cu care va face excursii de studii în ţară, la Turnu Severin, şi în Grecia.
În 1912 profesorul Al. Bărcăcilă înființează Muzeul Istoric al Liceului Traian, care se va muta în 1926 în clădirea nou construită de lângă Castrul Roman, clădire care, încă de la început, trebuia să adăpostească și un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit Muzeul Regiunii Porților de Fier. .. La 15 ianuarie 1925, Alexandru Bărcăcilă, fondatorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, cerea fonduri pentru împrejmuirea Castrului Roman, ...

Alexandru Bărcăcilă, fondatorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, cel care în 1936 a descoperit mult căutatele therme ale Drobetei romane, solicita municipalităţii în 1925 sprijin pentru împrejmuirea Castrului Roman. Într-un memoriu, Alexandru Bărcăcilă, în calitate de director al Liceului Traian şi membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, vorbeşte despre însemnătatea ruinelor antice de la Turnu Severin în vederea conservării şi valorificării acestora:

“În castrul din Severin se găsesc cu pumnii monedele rămase în pământul nostru, cu oasele soldaţilor lui Constantin cel Mare şi ale urmaşilor lui; se găseşte turnul rotund cu inscripţii funerare ridicat sub împăratul bizantin Justinian pentru apărarea de pe pământul nostru a civilizaţiei romano-bizantine; se găsesc bazilici din întunecimea Evului Mediu , când Severinul nu a încetat de a juca un rol predominant ca cetate înaintată a Apusului în luptă împotriva Răsăritului bulgăresc, bizantin, turcesc”, se arată în memoriul lui Alexandru Bărcăcilă, document păstrat la Arhivele Naţionale Mehedinţi din fondul Primăriei oraşului Drobeta Turnu Severin.
Deşi nu era din Oltenia, Alexandru Bărcăcilă s-a luptat să obţină fonduri; domnia sa spunea în anul 1925, într-un memoriu:
„Nu ne vom declara singuri aşa de înapoiaţi ca să nu ne ocrotim monumentele pe care şi duşmanii ni le-au cercetat în interesul sporului de lumină pentru trecutul omenirii şi al neamului nostru”.

La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, la doi ani după moartea profesorului, având două secții: Istorie și Ştiințele Naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de Etnografie și de Artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Pătrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu).
Domnul profesor şi arhelog a făcut parte din fondatorii Respectabilei Loje ''Lumina'', ale căror focuri au fost aprinse în jurul anului 1900. Activitatea domnului profesor a fost continuată de acesta prin înfiinţarea ''Societăţii Culturale Lumina''...

(fr.)Alexandru Bărcăcilă (né le 31 mars 1876 à Bughea de Sus, Muscel – décédé le 6 février 1970 à Bucarest) était professeur de langues classiques et fondateur du Musée Régional des Portes de Fer.

Il fit ses études primaires à Câmpulung Muscel et obtient une bourse pour le Séminaire Métropolitain Nifon de Bucarest.

En septembre 1897, il obtint son baccalauréat au Séminaire Matei Basarab, avec l'intention d'intégrer l'École des Ponts et Routes. Cependant, sur les conseils de son professeur C. Dumitrescu Iaşi, il renonça à ce projet et s'inscrivit à l'Université de Bucarest, au Département de Philologie Classique. Il y eut pour professeur et mentor Grigore Tocilescu, avec lequel il effectua des voyages d'études à travers le pays, à Turnu Severin et en Grèce.

En 1912, le professeur Al. Bărcăcilă fonde le Musée Historique du Lycée Traian, qui déménagera en 1926 dans le bâtiment nouvellement construit à côté du fort romain. Ce bâtiment était initialement destiné à abriter un musée qui deviendra le Musée d'Histoire et d'Ethnographie de Turnu Severin. Après 1945, le musée prend de l'importance et élargit son champ de recherche, devenant le Musée de la Région des Portes de Fer.Bien qu'il ne soit pas originaire d'Olténie, Alexandru Bărcăcilă lutta pour obtenir des fonds.
Le 15 janvier 1925, Alexandru Bărcăcilă, fondateur du Musée de la Région des Portes de Fer, sollicite des fonds pour l'enclosure du fort romain.

Alexandru Bărcăcilă, fondateur du Musée de la Région des Portes de Fer, qui découvrit en 1936 les thermes tant convoités de Drobeta, sollicita le soutien de la municipalité en 1925 pour l'enclosure du fort romain. Dans ses mémoires, Alexandru Bărcăcilă, directeur du lycée Traian et membre de la Commission des monuments historiques, évoque l'importance des ruines antiques de Turnu Severin pour leur conservation et leur mise en valeur:

« Dans la forteresse de Severin, on trouve encore des pièces de monnaie, des ossements de soldats de Constantin le Grand et de ses successeurs ; on y trouve la tour ronde aux inscriptions funéraires, érigée sous l'empereur byzantin Justinien pour la défense de la civilisation romano-byzantine sur notre sol ; on y trouve des basiliques datant de la sombre période du Moyen Âge, époque où Severin jouait un rôle prépondérant de forteresse avancée pour l'Occident dans la lutte contre l'Orient bulgare, byzantin et turc », peut-on lire dans les mémoires d'Alexandru Bărcăcilă, un document conservé aux Archives Nationales de Mehedinți, dans les collections de la Mairie de Turnu Severin.
Bien qu'il ne soit pas originaire d'Olténie, Alexandru Bărcăcilă lutta pour obtenir des fonds. Dans ses Demandes de fonds de 1925, il déclara :

« Nous ne nous déclarerons pas si arriérés que nous en oubliions de protéger les monuments que même nos ennemis ont étudiés afin de mieux comprendre le passé de l'humanité et de notre nation. »

Le 15 mai 1972, le musée ouvrit ses portes sous sa forme actuelle, avec deux sections : Histoire et Sciences Naturelles, comprenant un aquarium présentant des espèces de poissons du Danube. Plus t**d, des Sections Ethnographie et Art furent également créées. Il expose des pièces issues des domaines suivants : sciences naturelles (faune et flore, aquarium pour la faune du Danube et poissons exotiques), histoire (documents), archéologie (dont un lapidaire de l'époque romaine), numismatique, ethnographie (objets portuaires, céramiques, textiles de la région), beaux-arts roumains (œuvres de Luchian, Pătrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser et Ressu).

Le professeur et archéologue fut l'un des fondateurs de la prestigieuse loge « Lumina », dont les feux furent allumés vers 1900. Il poursuivit son activité en créant la « Société culturelle Lumina ».

Surse
https://adevarul.ro/stiri-locale/turnu-severin/activitati-comemorative-pentru-fondatorul-muzeului-1985838.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Regiunii_Por%C8%9Bilor_de_Fier

La mulţi ani, România!
01/12/2025

La mulţi ani, România!

(ro.)                        145 de ani de la 5 noiembrie 1880, la Paşcani - Regatul România - când se năştea Mihail Sad...
15/11/2025

(ro.) 145 de ani

de la 5 noiembrie 1880, la Paşcani - Regatul România - când se năştea Mihail Sadoveanu; a decedat 19 octombrie 1961, la Bucureşti(Republica Populară Romînă, din 1963 s-a revenit la scriere cu ''â''!
aşa ni-l descrie cetăţeanul şi scriitorul Stelian Tănase!

Jurnalistul Florian Saiu( cunoscut mai cu seamă prin interviurile și cronicile din Evenimentul Zilei, colaborator la numeroase reviste de cultură, este preocupat în primul rând de antropologie culturală, domeniu în care are un master, la Universitatea din București. Scrie la Capital, Evenimentul istoric, Caiete Critice ș.a. ) ne ´´descrie´´ o altă personalitate marcantă, de rangul cel mai înalt, a masoneriei române cu un comportament controversat: este vorba de Suveranul Mare Comandor Jean Pangal!
Jurnalist, diplomat, licenţiat şi doctor în Drept, domnul Jean Pangal a facut >
Florian Saiu afirmă .

De unde să ne luăm azi ''Lumina'', se pot înteba tinerii şi mai puţin tinerii noştri contemporani cu noi?
Vă îndeamnă să studiaţi istoria, căci de acolo vom afla ce să facem în prezent şi ce putem face în viitor! Au greşit oare cei doi, s-au apărat individual de înţelegerea de la Yalta!?
Constantin Argetoianu, care a iubit Craiova şi România, mason de rang înalt n-a cedat în faţa comuniştilor(citiţi memoriile lui); a murit în închisoare; nu se ştie sigur nici anul când a fost executat şi nici locul unde a fost înmormântat!
Când, prin decret, în 1861, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi elitle româneşti ne-au dat o naţionalitate(până atunci eram valahi), o limbă şi o ţară(România) ştiau că nu ne va fi uşor; să avem grije de ele!
Această Planşă de Omagiere prezină faptele aşa cm le văd contemporanii noştrii, ‘’oglinda’’ cu care masonii sunt obişnuiţi, ar trebui să nu ne sperie; ‘’oglinda’’ ar trebui să fie un prilej de reflecţie a ceea ce este ‘’omul’’ în faţa’’ Istoriei’’! A judeca o personalitate sau alta e uşor, greu ne va fi nouă, dar nu imposibil, să fim azi mai buni ca ieri!
Vă urez să aveți parte de cele trei bûkht(denumite "cele trei mântuiri") - din tradiţia iraniană: ''Gând bun, vorbă bună şi faptă bună!''

(fr.)145 ans

depuis le 5 novembre 1880, à Paşcani - Royaume de Roumanie - date de naissance de Mihail Sadoveanu ; Décédé le 19 octobre 1961 à Bucarest (République populaire roumaine, depuis 1963, ils ont repris l'écriture avec ''â'' !

> C'est ainsi que le citoyen et écrivain Stelian Tănase le décrit !

Le journaliste Florian Saiu (principalement connu pour ses interviews et ses chroniques dans Evenimentul Zilei, collaborateur de nombreuses revues culturelles, spécialiste d'anthropologie culturelle, domaine dans lequel il est titulaire d'un master de l'Université de Bucarest. Il écrit pour Capital, Evenimentul istoric, Caiete Critice, etc.) décrit une autre personnalité éminente, de très haut rang, de la franc-maçonnerie roumaine, au comportement controversé : il s'agit du Souverain Grand Commandeur « Suprême Conseil du 33ᵉ et dernier degré de l'Ancien Rite Écossais et Reconnu en Roumanie » Jean Pangal !

Journaliste, diplomate, diplômé et docteur en droit, M. Jean Pangal faisait partie de la direction de la franc-maçonnerie mondiale (du Rite Écossais), composée de sept Souverains Grands Commandeurs, qui se réunissaient de cinq ans en cinq pour définir les orientations générales et les directives à appliquer. Lors d'une de ces réunions maçonniques internationales, qui s'est tenue en juin 1935 à Bruxelles, le Souverain Grand Commandeur de Roumanie fut également invité à participer. Il faut reconnaître que l'influence internationale de la franc-maçonnerie roumaine et de son chef s'est accrue durant l'entre-deux-guerres, notamment avec la suppression ou l'interdiction des réunions maçonniques dans certains États européens qui avaient abandonné la démocratie et commencé à expérimenter des régimes politiques dictatoriaux ou totalitaires, tels que la Russie bolchevique, l'Italie fasciste, l'Allemagne nazie, l'Espagne franquiste ou le Portugal salazariste.

Florian Saiu déclare : « Les 474 notes informatives rédigées par le Service de sécurité du Royaume de Roumanie entre 1932 et 1942, destinées en particulier au monarque Carol II et décrivant en détail l'activité de Jean Pangal, ont été découvertes il y a deux ans – dans un dossier lié à la Maison royale de Roumanie – par le sociologue Bogdan Bucur.» Parmi ces notes étonnantes, qui témoignent de l'influence considérable que notre personnalité a exercée sur l'élite politique, intellectuelle et économique du pays, figurent également des documents particuliers… L'un d'eux, daté du 9 avril 1947 à Paris, est une lettre que Jean Pangal adresse à Ana Pauker, alors membre du Politburo et secrétaire du Parti communiste roumain (1944-1948), puis ministre des Affaires étrangères de Roumanie (novembre 1947-juillet 1952). En exil, d'où il avait également exercé les fonctions de chambellan de Carol II, Pangal, en quête d'un poste diplomatique, n'hésite pas à écrire à la haute responsable communiste. Nous reproduisons ci-dessous quelques extraits : « (...) Je me permets, à cette occasion, de vous rappeler les conversations que j’ai eues avec vous à Paris, en décembre 1945, au cours desquelles vous m’avez témoigné une bienveillance amicale. Ma position reste inchangée quant à l’intérêt supérieur du pays. Mes convictions démocratiques sont bien connues de tous, de par mon engagement politique de longue date. Pour la défense des principes et de l’idéologie démocratiques, j’ai lutté sans relâche et tout sacrifié. Pour leur triomphe, j’ai combattu le nazisme avec toute ma férocité, depuis son apparition et surtout lors de la dernière guerre… » L’auto-glorification, qui engloutissait avidement les bons passages de la lettre, se poursuivait de manière enivrante, Pangal s’attribuant le mérite d’avoir contribué à la « libération » de la Roumanie et de l’Italie ! – en sa qualité de diplomate au Portugal. « J’ai également contribué à la sortie de l’Italie de la guerre. » Toutes les négociations officieuses concernant l'armistice italien, qui aboutit à Lisbonne avec les Alliés, furent menées par mon intermédiaire, jusqu'à l'arrivée de la délégation officielle envoyée par le maréchal Badoglio en août 1943 (Note : Pietro Badoglio, homme politique et officier italien, membre du Parti national fasciste, commanda l'armée sous la dictature de Mussolini. Nommé plus t**d Premier ministre, Badoglio signa l'armistice italien avec les Alliés). J'étais convaincu que la sortie de l'Italie du conflit faciliterait également celle de la Roumanie, contribuant ainsi à l'éviction de l'Axe, comme ce fut le cas.
Où trouverons-nous aujourd'hui l'esprit de « Lumiére », se demandent peut-être les jeunes et moyennes jeunes nos contemporains ?

La rédaction de cette page vous invite à étudier l'histoire, car c'est là que nous découvrirons ce que nous devons faire aujourd'hui et ce que nous pouvons accomplir demain ! Ces deux figures se sont-elles trompées ? Se sont-elles défendues face à Yalta ?

Constantin Argetoianu, qui aimait Craiova et la Roumanie, franc-maçon de haut rang, n'a pas cédé aux communistes (lisez ses mémoires) ; il est mort en prison ; nous ne savons pas exactement la date de son exécution et le lieu de sa sépulture !

Lorsque, par décret, en 1861, le prince Alexandru Ioan Cuza et les élites roumaines nous ont octroyé une nationalité, une langue et un pays, ils savaient que la tâche ne serait pas aisée ; prenons soin d'eux !
Ce tableau commémoratif présente les faits tels que nos contemporains les perçoivent. Le « miroir » auquel les francs-maçons sont habitués ne doit pas nous effrayer ; il doit être une occasion de réfléchir à la nature humaine face à l'Histoire. Juger telle ou telle personnalité est facile ; il nous sera difficile, mais non impossible, d'être meilleurs aujourd'hui qu'hier.
Je vous souhaite de faire l'expérience des trois bûkht (appelés « les trois saluts ») – issus de la tradition iranienne : « Bonne pensée, bonne parole et bonne action ! »


Surse:
https://www.stelian-tanase.ro/sadoveanu-si-masoneria/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu
https://doxologia.ro/sadoveanu-intre-ortodoxie-masonerie
https://evz.ro/jean-pangal-cum-a-ingenuncheat-seful-masoneriei-romane.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Pangal

Address

Craiova

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Francmasonerie Craiova posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram