Cabinet Psihologic Daniela Ghidarcea

28/04/2023

COMUNICAT

Poziția APR în legătură cu gestionarea tulburărilor mintale

Tulburările mintale sunt afecțiuni reale, comune și debilitante. Acestea se manifestă sub formă de gânduri, emoții, reacții fiziologice și comportamente care provoacă suferință psihică și afectare funcțională în plan personal, profesional și relațional. Ele determină costuri financiare directe (de exemplu, medicație) și indirecte (de exemplu, zile nelucrate), predispun la complicații medicale (de exemplu, afecțiuni cardiovasculare) și favorizează decesul prematur (de exemplu, prin suicid).

Însă, ca în cazul altor boli somatice, tratate corespunzător, tulburările mintale pot fi vindecate sau ameliorate, permițând și celor încă afectați, dar aflați sub tratament adecvat, să funcționeze adecvat în societate. Sigur, tot ca în cazul bolilor somatice, există și excepții care pot presupune supraveghere permanentă.

Spre deosebire însă de bolile somatice, există însă în continuare accentuată în societate o serie de atitudini negative și comportamente toxice față de persoanele care se confruntă cu tulburări mintale, atitudini care se răsfrâng în comportamente precum stigmatizarea, discriminarea (inclusiv la locul de muncă), blamarea, discreditarea, jignirea, invalidarea și critica. Acestea contravin principiilor de respectare a demnității umane și de grijă și considerație față de ceilalți, iar în plus agravează starea deja precară de sănătate mintală a persoanelor afectate.

Considerăm că este responsabilitatea societății în ansamblul ei să promoveze un nivel ridicat de sănătate mintală și atitudini adecvate față de toți bolnavii, indiferent că suferă de boli somatice sau tulburări mintale. Fiecare dintre noi poate avea o contribuție la destigmatizare, reducerea inegalităților și sprijinul moral și practic al celorlalți, dând dovadă de empatie și respect pentru ei și suferința lor. Autoritățile au datoria, prin legi, politici publice și sancțiuni, să reducă prejudecățile și discriminările față de persoanele cu tulburări mintale, inclusiv să asigure accesul la muncă, fie, unde este cazul, și în condiții speciale; în plus, trebuie să le asigure accesul la tratamente personalizate validate științific, alături de mijloace eficiente de prevenție primară/secundară/terțiară, respectiv să crească bunăstarea emoțională și socială a cetățenilor. Mass-media în mod special au o datorie morală în acest sens, fiind atât de implicate în formarea atitudinilor din societate; tonul dat de mass media poate încuraja sau descuraja stigmatizarea.

Menționăm mai jos câteva date suplimentare despre tulburările mintale și sănătatea mintală:
• Printre cele mai comune sunt depresia majoră, anxietatea socială, anxietatea generalizată, dependențele de substanțe și cele comportamentale, schizofrenia și tulburarea afectivă bipolară;
• Majoritatea debutează în general în perioada de adolescență și adult tânăr;
• Sunt printre principalele cauze ale dizabilității la nivel mondial, alături de cancere și afecțiunile cardiovasculare;
• Până la 85% dintre noi vor dezvolta cel puțin o tulburare mintală diagnosticabilă până la vârsta de 45 de ani;
• Sănătatea mintală nu înseamnă simpla absență a tulburărilor, ci și un nivel ridicat și durabil de satisfacție cu viața, bunăstare emoțională și socială, auto-acceptare, sens în viață și alte elemente care definesc o viață bună.

31/03/2023

Relațiile cu părinții, familia de origine, cu partenerul de cuplu și cu alte persoane semnificative din viața noastră sunt adesea presărate cu evenimente dureroase.
De cele mai multe ori se vorbește despre cm părinții își iartă copiii orice s-ar întâmpla.
Însă ce se întâmplă atunci când copiii cresc, devin adulți și poartă în suflet răni emoționale majore din relația cu părinții lor? Cu ce se confruntă? Cum pot ajunge la vindecare? Își pot ei ierta părinții chiar dacă nu pot să-și rescrie povestea copilăriei?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care veți primi răspunsurile a doi psihoterapeuți cu experiență în relațiile de familie și nu numai - Psih Ioana Nemeti Pașca și Psih. Valentina Simon.
Evenimentul își găsește cel mai potrivit loc în săptămâna patimilor, cu câteva zile înainte de Paștele ortodox, pentru a ne reaminti despre importanța iertării, iubirii și recunoștinței, ca ingrediente-cheie în păstrarea sănătății psihice și a relațiilor fericite. Evenimentul îl găsiţi online, AICI:
https://www.facebook.com/events/173316832212110/?acontext=%7B%22ref%22%3A%2252%22%2C%22action_history%22%3A%22[%7B%5C%22surface%5C%22%3A%5C%22share_link%5C%22%2C%5C%22mechanism%5C%22%3A%5C%22share_link%5C%22%2C%5C%22extra_data%5C%22%3A%7B%5C%22invite_link_id%5C%22%3A152487104113173%7D%7D]%22%7D

05/10/2022

Importanța sentimentului de securitate la adolescenți. (Samantha Krause, 2011).

Într-un sondaj efectuat pe un eșantion de 223 de elevi de clasa a șasea (109 fete), au fost evaluate atașamentul, capacitatea de adaptare socială și calitatea prieteniei adolescenților. Rezultatele studiului indică faptul că, tinerii cu niveluri mai mari de securitate acasă, cu mama și tatăl lor, au simțit niveluri mai ridicate de securitate în relațiile lor cu prietenii. Nivelul ridicat de securitate în casă, a îmbunătățit, de asemenea, stima și încrederea de sine a adolescenților, permițându-le să devină indivizi mai puternici, mai târziu în viață. Cei cu un nivel scăzut de securitate, au raportat că se simt triști și le-a fost mai greu să construiască și să mențină relații durabile și puternice. Nivelurile mai scăzute de securitate duc adesea la un risc crescut pentru dezvoltarea strategiilor negative de gestonare a situațiilor limită cm ar fi răzbunarea, răspunsurile emoționale și evitarea.

Așadar, părinții ar trebui să încerce să creeze o chimie pozitivă în casă și să-și crească copiii în așa fel încât aceștia să simtă siguranță puternică în relațiile lor cu mama și tatăl lor. Mama și tatăl ar trebui să aibă relații individuale cu copiii lor. Deoarece băieții și fetele reacționează diferit la fiecare relație, importanța de a avea o relație puternică și de securitate cu ambii părinți în mod individual este crucială. Cu cât aceste relații sunt mai puternice, cu atât copilul va prospera în celelalte relații, pe măsură ce înainteaza în vârstă. Va avea o viață socială mai echilibrată, precum și bunăstare psihologică.

06/07/2022

Gânditul la NIMIC
Să stai doar şi să nu îţi treacă nimic prin minte, să reuşeşti să blochezi orice gând, este mai greu decât pare la o simplă pronunţie. De fapt, poate fi mult mai dificil decât concentratul la ceva anume. Într-un studiu publicat în septembrie 2010, în ScienceDaily.com, Daniela Calvetti și o echipă de cercetători de la Universitatea Case Western au folosit un model computerizat pentru a investiga efectele chimice ale încetinirii sau ale eliminării complete a gândurilor. Ceea ce au descoperit este că "pentru a opri un gând, creierul folosește neuroni inhibitori pentru a împiedica neuronii excitatori să transmită informații de la unul la altul". Cercetătorii au folosit şi analogia: oprirea unui gând este asemănătoare cu oprirea unui camion pe o pantă descendentă. "Poate așa se explică de ce este atât de obositor să te relaxezi și să te gândești la nimic", a declarat Daniela Calvetti. Studiul în sine, a fost publicat în The Journal of Cerebral Blood Flow & Metabolism şi a primit o interpretare mai colorată din partea lui David Derbyshire de la The Daily Mail: "Indiferent cât de frumoasă este plaja sau cât de uimitoare sunt pârtiile, milioane de turiști par incapabili să se liniștească în vacanță". Noi vă dorim o vacanţă în care să vă puteţi bucura de momente de maximă relaxare.

25/06/2022

25/06/2022

25/06/2022