16/01/2026
DECLARAȚIE - Structură națională unică de control al activității din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu integrarea soluțiilor digitale care permit trasabilitatea reală a serviciilor medicale, prin noul PIAS
Urmare a investigațiilor jurnalistice publicate privind modul de funcționare a unor servicii de imagistică medicală și utilizarea parafelor medicilor radiologi în relația dintre sectorul public și cel privat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări:
Situațiile descrise reprezintă practici grave, care, deși izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menționate sunt parte a unui conglomerat de disfuncționalități perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 - 15 ani, ca efect cumulat al unor deficiențe structurale și al lipsei unor reforme sistemice coerente.
Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanțat și controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcție. Concret, acționăm pe cinci paliere:
1. Control inteligent, unitar:
Ne aflăm în plin proces de reorganizare a structurilor de control ale CAS, prin comasarea acestora într-o structură națională unică, cu responsabilități regionale clare. Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence și indicatori de risc.
2. Digitalizare și transparență:
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), proces ce urmează să fie finalizat la jumătatea acestui an, integrează soluții digitale care permit:
• analiza suprapunerilor de programe de lucru;
• analiza raportărilor de servicii medicale;
• integrarea feedback-ului pacientului;
• implementarea unei platforme naționale de programări online, care să permită trasabilitatea reală a serviciilor;
• asigurarea accesului medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate, astfel încât să existe un control mai eficient al activității din sistem.
3. Reorganizarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale:
• Casele de Asigurări de Sănătate vor solicita, la contractare, strategii de servicii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din fiecare zonă;
• Finanțarea spitalelor va fi corelată progresiv cu tipurile de competențe, complexitatea serviciilor și nevoile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.
4. Creșterea calității actului medical:
• Analiza recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru a identifica suprainvestigarea sau utilizarea nejustificată a resurselor;
• Introducerea mecanismelor de feedback sistematic din partea pacienților.
5. Reglementarea telemedicinei:
• Reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, cu tarife diferențiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback și analiză de business;
• Grupul de lucru privind reglementarea serviciilor de teleradiologie, format din reprezentanți ai furnizorilor de servicii medicale de imagistică, s-a întrunit chiar astăzi la sediul CNAS.
Din lista provocărilor structurale majore care afectează sustenabilitatea și calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România, inclusiv a serviciilor de radiologie - imagistică medicală, enumerăm:
• Exodul constant al personalului medical din sectorul public către cel privat, determinat de salarii mai mari, condiții de muncă mai bune și flexibilitate crescută;
• Plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea și volumul de muncă, incomparabil mai mic față de veniturile obținute în sectorul privat;
• Redirecționarea pacienților din sectorul public către sectorul privat, în lipsa unor trasee clare și predictibile de îngrijire;
• Perpetuarea modului de lucru în care pacientul ajunge să fie perceput ca aparținând medicului, iar traseul său în sistem – de la medicul de familie la ambulatoriu, investigații și spitalizare – nu este clar definit, predictibil sau transparent;
• Absența unui mecanism funcțional de distribuire și echilibrare a volumului de muncă în interiorul spitalelor publice;
• Pasivitatea managerială în unele unități sanitare publice, inclusiv lipsa asumării deciziilor organizatorice necesare;
• Rolul adesea formal sau simbolic al unor consilii de administrație ale spitalelor, fără implicare reală în guvernanța, eficientizarea și sustenabilitatea acestora.
Toate demersurile pe care le facem la CNAS confirmă angajamentul nostru pentru transparență, digitalizare și responsabilitate instituțională, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, furnizori de servicii medicale și pacienții.
Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur și echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii.
Președintele CNAS,
Conf. univ. dr. Horațiu-Remus MOLDOVAN