22/07/2023
„Băiatul mamei”– ce se ascunde în spatele unei astfel de relații mamă-fiu? Mai poate fi ea schimbată? (I)
Când auzim termenul „băiatul mamei”, ne gândim, de obicei, la un adult care are o dependență nesănătoasă față de mama lui. Fiind adult, este de așteptat să fie o persoană de sine-stătătoare, independentă și capabilă să își ia propriile decizii, fără a aștepta validări și aprobări de la părinți. Cu toate acestea, „băiatul mamei” pare să nu poată funcționa independent de aceasta. De ce se întâmplă asta? Unul dintre factori este reprezentat de fuziunea emoțională dintre părinte și copil, încă de la o vârstă fragedă...
Un alt mod în care fuziunea emoțională cu mama îți influențează relațiile de cuplu este următorul: iubita ori soția ta devine cea mai mare amenințare pentru mama, deoarece se află în concurență cu ea pentru locul pe care îl ocupă în viața ta. Odată ce te afli într-o relație semnificativă cu o femeie, întreaga ta existență nu mai poate gravita în jurul mamei tale, iar ea își dorește ca, înainte de oricine și orice, să o pui pe primul loc, să îi îndeplinești ei nevoile și dorințele, iar tu ajungi să sacrifici atât nevoile și dorințele tale, cât și pe cele ale partenerei din acest motiv.
Mama se amestecă între voi, ia decizii în locul vostru, încearcă să vă dicteze cm să trăiți și ce să faceți . Îți critică partenera, îi caută nod în papură, găsește fel și fel de motive pentru care nu vă potriviți, apare neinvitată la ușa voastră, consideră că i se cuvine orice pentru că este mamă și nu orice mamă, ci o mamă devotată și iubitoare (de fapt, dependentă de propriul fiu). Caută să întrețină dependența ta față de ea, ca să poată depinde în continuare de tine. Întreține această dependență prin ajutor financiar, prin faptul că face în continuare lucruri pentru tine pe care oricum le poți face singur. Se așteaptă să îi povestești tot despre viața ta, vrea să știe ce faci și unde ești, te sună foarte des, chiar de mai multe ori pe zi și se supără dacă nu îi răspunzi.
Partenera ta se poate simți nesigură, confuză, înstrăinată sau chiar invizibilă și poate simți că nu s-a căsătorit cu tine, ci cu tine și cu mama ta. În astfel de situații, este foarte probabil să alegi evitarea conflictelor, să nu iei atitudine și, în principiu, să nu faci nimic pentru a remedia situația. Îți este teamă să îți confrunți mama și să începi să impui limite și granițe de interacțiune. Încerci să le împaci pe amândouă, chiar alegând să le minți pe amândouă – îi spui mamei că are dreptate, iar apoi îi spui și partenerei tale că are dreptate, cerând mai multă înțelegere și răbdare – „doar știi cm e, ce să fac eu?”.
Cu timpul, chiar dacă îți este greu să recunoști, începi să acumulezi resentimente față de mama. Ai impresia că nu îți este permis să îți exprimi furia și frustrarea, că nu o poți confrunta și ajungi să te simți neajutorat, ca și cm ai fi legat de mâini și de picioare. Nemulțumirea ta și toate aceste emoții negative ajungi să le direcționezi spre partenera ta. Poți ajunge chiar să te simți sufocat ori să îi reproșezi că te cicălește ori că dorește să te controleze (deși nu este cazul), când de fapt, tu te simți așa în relația cu mama ta.
Într-o relație fuzională, mama nu îi va da drumul fiului din strânsoarea sa devoratoare, nu îi va permite să își întindă aripile și să zboare și va continua să se amestece în deciziile și în viața lui de zi cu zi...
Te invit sa citesti mai departe articolul accesand link-ul din primul comentariu.
