Cabinet Individual de Psihologie Nela Calinescu

21/09/2024

https://www.facebook.com/reel/1752656358882198

08/09/2024

... oamenii sunt ca vinul!

09/04/2024

07/04/2024

Felul în care un om te dezamăgeşte sau tu pe el, decide dacă relația voastră poate fi reparată sau este nevoie să puneţi punct.
Dacă dezamăgirea are la bază o lipsă de comunicare în timp real, neîmplinirea nevoilor emoţionale sau un limbaj al iubirii problematic, relația se poate repara.
De ce se poate repara?
Pentru că aveți ceva bun(conexiunea autentică, emoția sinceră, trăirea adevărată) care are de depăşit anumite obstacole, dar asta nu îl face mai puţin bun pe "ceva-ul" vostru.
Cum se poate repara?
Prin comunicare, terapie, vulnerabilitate aratată în mod constant şi sănătos, recunoaşterea greşelilor care v-au adus aici şi identificarea punctelor slabe din relaţie, iertarea de sine şi a celuilalt.

Dacă dezamăgirea are la bază caracterul tău sau al celuilalt care este incompatibil cu valorile tale fundamentale( sau ale lui) şi stilul de viaţă, relaţia nu se va putea repara.
De ce nu se poate repara?
Pentru că nimeni nu ne poate transforma în cine ar vrea ca noi să fim, şi nici noi nu îi putem face pe ceilalți altcineva decât sunt. "Reparația" aici vizează un deziderat imposibil şi nesănătos: tu sau celălalt să vă prefaceţi că sunteţi altcineva de dragul relaţiei, până se ajunge la ură faţă de sine.
Dacă celălalt suferă de infidelitate cronică iar pentru tine loialitatea este una dintre valorile de bază, niciodată relația nu va putea fi "reparată" pentru că există ceva care o "strică" mai mult decât ai putea tu să repari.
La fel, dacă tu ai anumite convingeri pe baza cărora viaţa ta este organizată, iar celălalt vrea să le schimbe, vei ajunge să ai resentimente față de viaţa în doi, până când vei sabota complet orice încercare de conectare emoțională a celuilalt cu tine.
Relația poate fi reparată doar dacă ambii parteneri simt asta, şi dacă ceea ce îi separă nu este un conflict între valorile lor fundamentale de viaţă, cm ar fi iubirea, încrederea, compasiunea, respectul.

Sursa foto: tumblr

26/03/2024

Traumele se vindecă, dar se și respectă. Unde știi că a durut mai tare decât ai putut crede, nu mai lași nimic să se apropie de acea rană.
Nici tu, nici altcineva.
Cine garantează asta? Tu.
Nu mai permiți ca locul acela, unde a fost durerea, să fie din nou, și din nou ținta unor noi traumatisme.
Da, trauma se vindecă. Poate greu, poate mai dificil decât te aștepți. Poate în etape care par infinite, dar se vindecă.
Micul secret este să o vezi, ca ceea ce este, și să nu mai lași pe nimeni să treacă vreodată prin același loc unde tu știi foarte clar, că a fost durerea aceea.
Când te expui unor situații, trăiri, oameni, pe care îi vezi potențiali factori în reînvierea traumei tale, este pus pe pauză tot procesul de vindecare. Dacă acolo e durere, tu trebuie să ocrotești, aperi și protejezi acea parte. Tu. Cu mintea ta, cu alegerile tale, cu tot ce faci. Cel mai mic risc pe care îl detectezi în retrăirea acelei dureri ar trebui să funcționeze ca un semnal de alarmă în oprirea oricărei acțiuni din acea direcție.
Orice amenințare la adresa echilibrului tău emoțional de după trauma trebuie tratată cu seriozitate, și nu cu pasivitate, confuzie sau ignoranță. Trauma se vindecă în primul rând prin tine, cu tine, și dacă tu lucrezi împotriva ei, expunându-te la acele situații și oameni care ți-au provocat fix trauma pe care vrei să o vindeci astăzi, nu vei face decât să devii propriul abuzator. Traumele, la fel ca bucuriile, se recunosc, se acceptă și mai ales se onorează cu deplină conștientizare.
Sursa foto: Tumblr