Dr. Irina Mateieş

20/11/2025

Am avut aceasta discutie si m-am gandit ca poate mai este utila cuiva. Vedeti ca in primul comentariu este si link catre discutie, in varianta scrisa.

Nutriția pacienților cu mielom multiplu: abordare medicală integrată 💚

Ce mănânc atunci când am mielom multiplu? este una dintre cele mai frecvente întrebări ale pacienților. Nutriția nu vindecă boala, dar poate face diferența între un organism slăbit și unul care tolerează mai bine tratamentele și se recuperează mai repede.

Webinarul pe baza căruia a fost realizat articolul a fost organizat de Fundația Comunitatea Oncologică din România, în colaborare cu Asociația SOS Mielom și susținut de Dr. Irina Mateieş, medic primar medicină de familie, cu competență în nutriție și dietetică. Dr. Mateieș este un specialist cu o abordare bazată pe dovezi, cu experiență în medicina preventivă și în relația dintre alimentație, boală și psihicul pacientului. Îmbină rigoarea medicală cu empatia, claritatea explicațiilor și orientarea către nevoile reale ale pacienților.

Iată 5 puncte-cheie esențiale din articol:
1. Alimentația echilibrată susține organismul în timpul tratamentului, ajutându-l să tolereze mai bine chimioterapia, să prevină complicațiile și să își mențină energia și masa musculară.
2. Rolul nutriției este unul terapeutic complementar, oferind suport metabolic adaptat fiecărui pacient, în funcție de analize, funcția renală, tratamente și simptome.
3. Sănătatea oaselor depinde de un echilibru complex între calciu, vitamina D, fosfor, magneziu, proteine și funcția rinichilor, ceea ce impune recomandări individualizate, nu suplimente standard pentru toți pacienții.
4. Funcția renală și masa musculară sunt piloni centrali ai stării generale, iar hidratarea adecvată, sursele corecte de proteine și mișcarea adaptată fac parte din tratamentul integrat al pacientului cu mielom multiplu.
5. Microbiomul intestinal și sănătatea psihologică influențează direct imunitatea, digestia, toleranța la tratament și calitatea vieții, motiv pentru care alimentația variată, mese liniștite și gestionarea stresului devin componente esențiale ale recuperării.

📌 Găsești linkul către articolul complet în comentarii. Distribuie mai departe oricui are nevoie de informații medicale clare și echilibrate.

19/11/2025

❤️‍🩹 INIMA DUPĂ CANCER — un subiect despre care vorbim prea puțin

❤️‍🩹Mi-am dat seama că nu am discutat cu voi despre un lucru foarte important: riscul cardiovascular după tratamentul oncologic (rușine să îmi fie).
Majoritatea pacienților sunt foarte atenți la riscul de recidivă a cancerului, ceea ce este firesc. Dar mult mai puțini se gândesc la riscul pentru inimă, deși tratamentele oncologice pot lăsa în urmă efecte care merită monitorizate atent.

❤️‍🩹Partea bună?
Multe dintre recomandările care ajută la reducerea riscului de recidivă sunt excelente și pentru inimă: alimentație echilibrată, mișcare, renunțarea la fumat, gestionarea greutății, somn, reducerea stresului.

Totuși, există și aspecte pe care le vedem ignorate – și vreau să le aduc în discuție cu blândețe și sinceritate.
De exemplu:

👉 în timpul tratamentului oncologic, unii pacienți renunță la medicamentele pentru colesterol pentru că “au deja prea multe pastile de luat”.
👉 după tratament, multe persoane nu reiau monitorizarea colesterolului sau a tensiunii ani întregi.
👉 deși este standard să existe o evaluare cardiologică înainte de tratament, foarte rar apare pe biletul de externare o recomandare clară de monitorizare cardiologică după terminarea terapiei.

Și totuși, sunt numeroase probleme cardiace care pot fi declanșate sau agravate de terapiile oncologice:
– miocardită
– aritmii
– tromboze
– ateroscleroză accelerată
– vasculite
– până la infarct miocardic în cazuri rare

❤️‍🩹Nu spun toate acestea ca să sperii pe cineva. Frica nu ajută. Informația, da.
Scopul meu este ca fiecare persoană care a trecut printr-un cancer să știe că inima are nevoie de atenție. Nu panică — atenție, monitorizare și acțiune când e nevoie.

🎯 Cine are risc mai mare?
Persoanele care:
• au făcut tratament oncologic la vârste fragede
• aveau deja probleme cardiace înainte de diagnostic
• sunt foarte în vârstă și necesită tratamente oncologice intensive

Există și un ghid foarte util de cardio-oncologie publicat de Societatea Europeană de Cardiologie (ESC), care explică pe larg ce riscuri pot apărea și ce recomandări există pentru monitorizare și prevenție.

🫶 În postări viitoare o să discut mai pe larg despre cardio-oncologie, despre ce putem face prin alimentație și stil de viață pentru a proteja inima, atât în timpul tratamentului oncologic, cât și după, pe termen lung.

Dacă ai trecut prin tratament oncologic, te încurajez cu toată căldura:
nu uita de inima ta. Merită toată atenția, exact ca restul corpului. 💗
Dr Irina Mateieș

18/11/2025

🍇💊Antioxidanții: piese din puzzle-ul prevenției, nu soluția magică

🍇💊Am avut 2 discuții la rând despre antioxidanți, cu aproape aceleași întrebări și am zis că poate merită o postare. Cele 2 discuții erau cu persoane care au terminat tratamentul oncologic și care doresc să aibă un stil de viață sănătos care să contribuie la scăderea riscului de recidivă și la scăderea riscului de boli cronice, în general.

🍇💊Antioxidanții au fost mult timp văzuți ca un element-cheie în reducerea riscului de cancer. Dar în timp, cercetările ne-au arătat că lucrurile sunt mult mai nuanțate: contează cm funcționează, de unde îi luăm și, mai ales, cm se integrează într-un stil de viață sănătos.

🍇💊 Scopul este echilibru, nu „zero radicali liberi”. Aceștia apar din poluare, fumat, etc dar și din procese normale ale organismului. Scopul nu este să îi eliminăm complet, ci să prevenim acumularea lor în exces. Când nivelul lor crește prea mult, organismul activează propriul sistem antioxidant – dar acesta nu este suficient de unul singur. Alimentația vine să-l sprijine.

🍇💊 Nu doar vitaminele C și E contează. Atenția este pusă pe suplimente și pe câteva vitamine. Însă, cercetările au arătat că mulți fitonutrienții din plante (legume, fructe, ceai, cafea, nuci etc) au efecte antioxidante în laborator. Important e cât și ce ajunge efectiv în celule.

🍇💊Protecția însă nu vine de la un singur nutrient. Vitaminele și alți fitonutrienți – toate lucrează împreună. De aceea suplimentele cu antioxidanți nu reduc riscul de cancer. Dar o alimentație bogată în plante, da.

🔥De ce este mai complicat decât în reclamă?

🔸 Testele efectuate asupra compușilor găsiți în alimente nu reflectă neapărat compușii care ajung efectiv în celulele corpului nostru. Studiile de laborator nu utilizează neapărat cantități dintr-un compus care ar reflecta expunerea pe care am obține-o din alimente.

🔸 Microbiomul intestinal contează.

🔸 Stilul de viață rămâne piesa centrală. Fumatul, alcoolul, unele alimente ultraprocesate cresc expunerea la radicali liberi. Activitatea fizică activează sistemele antioxidante ale organismului.

🔥Ce concluzii putem totuși trage

✔️ Antioxidanții sunt doar o parte din puzzle. Nu există „alimente-minune” și nu funcționează dacă sunt izolați în suplimente.

✔️ Alege varietate de plante: legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, seminte/nuci/alune — cât mai colorate și mai puțin procesate.

✔️Iar alimentația echilibrată susține și activitatea fizică, care este ea însăși un puternic factor de protecție anticancer.

🔥Deci eu nu recomand persoanelor care caută prevenție să ia produse de tipul "10 plante intr-o pastilă". Dacă avem motive să credem că există deficit din anumite vitamine/minerale, atunci suplimentăm. Eventual putem lua în considerare anumite subtanțe, în partiuclar.
🔥Dar suplimentele care promit o salată într-o capsulă nu mă conving.
Dr irina Mateieș

11/11/2025

✨ Corelație sau cauzalitate? O idee importantă în știință (și în nutriție) ✨

Mă gândesc de mult timp cm să scriu despre subiectul ăsta.
Recunosc — este un subiect greu de explicat, poate părea un pic „teoretic” sau chiar plictisitor 😅, dar e atât de important pentru a înțelege de ce ajungem uneori să credem lucruri greșite despre nutriție sau tratamente.

Așa că am zis să încerc.
Iar dacă vi se pare interesant genul acesta de postare, spuneți-mi în comentarii — mă ajută mult să știu dacă merită să mai fac și alte explicații de acest fel.

Foarte des, în comentarii, primesc mesaje de genul:
👉 „Prietena mea a luat X supliment și i-a fost foarte bine.”
👉 „Unchiul meu a fumat toată viața și n-a făcut niciodată cancer.”
👉 „Vecina mea a ținut o dietă specială și s-a vindecat.”

Întotdeauna încerc să explic de ce genul acesta de exemple nu ne pot spune, de fapt, ce funcționează și ce nu.
De aceea astăzi vreau să vorbim despre o idee esențială: diferența dintre corelație și cauzalitate.

🔹 Ce înseamnă o corelație (sau asociere)?
Înseamnă că două lucruri se întâmplă cam în aceeași perioadă sau apar împreună în același set de date.
Dar asta nu înseamnă neapărat că unul îl cauzează pe celălalt.

Uneori este doar o coincidență.
Alteori, poate că există un al treilea factor care le influențează pe amândouă.

Un exemplu simplu:
👗 Persoanele care poartă fuste sau rochii fac mai des cancer de sân.
Dacă am privi doar datele, am putea spune că purtatul fustelor „cauzează” cancerul de sân.
Dar, evident, explicația reală este că femeile (care sunt, de obicei, purtătoarele de fustă) au un risc mai mare de cancer mamar decât bărbații.
Deci, fusta nu este o cauză.

🔹 „Corelație nu înseamnă cauzalitate” – dar nici nu o exclude complet
De multe ori vedem titluri în mass-media care sună așa:
☕ „Cafeaua crește riscul de cancer.”
☕ „Cafeaua scade riscul de cancer.”
🧃 „Îndulcitorii cresc mortalitatea.”
🧃 „Îndulcitorii scad mortalitatea.”

Aceste titluri pleacă adesea de la observații (corelații), dar sunt prezentate ca și cm ar fi dovezi cauzale.
De aici vine multă confuzie – ni se pare că nu mai știm ce să credem despre nutriție.

Totuși, o corelație nu este lipsită de valoare.
Poate fi un semnal care merită investigat mai departe, cu studii mai bine controlate, pentru a vedea dacă există o legătură reală de cauză-efect.
Așa funcționează, de fapt, mare parte din știința nutriției și epidemiologie. Ceea ce nu funcționează este dorința de titluri bombastice și care să genereze clickuri.

🔹 Cauzalitatea – un concept mai complex decât pare
În biologie și medicină, lucrurile sunt rareori simple.
Bolile cronice, cm ar fi cancerul, bolile cardiovasculare nu au o singură cauză.
Ele apar prin interacțiunea multor factori: genetici, de mediu, de stil de viață.

Să luăm exemplul clasic: „Fumatul cauzează cancer pulmonar.”
Asta nu înseamnă că fiecare fumător va face cancer sau că fiecare pacient cu cancer pulmonar a fumat.
Înseamnă că fumatul crește semnificativ riscul de a dezvolta această boală.
Și acest lucru a fost demonstrat prin mai multe linii independente de dovezi – nu doar printr-o corelație simplă.

🔹 Ce putem învăța din asta?
Când auzim o poveste individuală – chiar reală – despre cineva care „a făcut X și i-a fost bine”, e important să ne amintim:
📌 un caz izolat nu este dovadă științifică,
📌corelația nu înseamnă automat cauzalitate,
📌poate fi un punct de pornire pentru cercetare, dar nu pot să iau decizii pentru mine bazându-mă doar pe tipul acesta de corelații.

Știința nu se bazează pe anecdote, ci pe modele, repetiții și dovezi multiple din surse diferite.

✨Așa că data viitoare când vedeți un titlu dramatic sau un comentariu care sună foarte sigur, opriți-vă o clipă și întrebați-vă: - Oare discutăm despre cauzalitate sau doar corelație?
✨Dacă ți se pare utilă această explicație, distribuie postarea – e o idee care ne poate ajuta pe toți să fim mai calmi, mai informați și mai puțin manipulați de titluri senzaționale. 💛
✍ Dr Irina Mateieș

09/11/2025

Miercuri in 5 noiembrie am fost la un workshop interesant. Inițial invitația la acest workshop m-a luat prin surprindere, pentru că nu cunoșteam pe nimeni în cadrul Oficiul pentru Știința Deschisă la UBB - Office for Open Science at UBB A fost o discuție despre un subiect care ne interezează pe mulți - cm comunicăm eficient despre știință cu oameni din afara domeniului. A fost un mix de persoane - jurnaliști, cercetători și oameni ca mine - adică persoane undeva la mijloc între comunicare și știintă 😁

06/11/2025

🔥Diferența dintre A NU ȘTI și a PRETINDE CĂ ȘTII

🔥Sunt din nou inspirată de comentariile voastre și vă mulțumesc pentru ele. Am primit recent un comentariu care spunea așa:

🔴„Orice știință a fost mai întâi pseudoștiință.”🔴

Cred că multă lume are această impresie și cred că merită să încerc să explic problema cu această idee. E o afirmație care pare profundă la prima vedere, dar care arată o confuzie între 🔴necunoscut și 🔴pseudostiințific.

🔴Când spunem „pseudostiință”, nu ne referim la lucruri despre care încă nu știm destul.

Da, e greu să dăm o definiție exactă a pseudoștiinței — are multe fețe și se ascunde sub forme foarte convingătoare. Mi-a plăcut o comparație: în 1964, Curtea Supremă a SUA a încercat să definească obscenitatea, iar judecătorul Potter Stewart a spus celebrul: „O recunosc atunci când o văd.”
Cam așa e și cu pseudoștiința: e greu de definit, dar oamenii de știință o recunosc atunci când o întâlnesc.

🔹 Știința este un proces viu, care se autocorectează permanent. Se bazează pe dovezi, pe teorii testabile, pe critici și pe verificare de către alți specialiști.
🔹 Pseudoștiința, în schimb, doar pretinde că are bază științifică. Ea se sprijină pe povești, pe ideologie, pe bucăți de date scoase din context și, foarte des, pe gândire conspirațională.

Știința (ca proces, nu fiecare om de știință în mod individual) acceptă/știe că poate greși și își corectează cursul pe măsură ce apar dovezi noi.
Pseudoștiința, în schimb, nu-și schimbă părerea — chiar și când realitatea o contrazice.

🔴E important de înțeles că știința nu presupune că fiecare om de știință este perfect, onest sau lipsit de greșeli.
Desigur că pot exista medici, biologi, fizicieni, chimiști etc care sunt rău intenționați, superficiali sau corupți.
Dar știința funcționează ca proces colectiv, nu ca un om sau o autoritate care „știe tot”.
Și tocmai acest proces — cu toate etapele lui de verificare, critică și replicare — face ca rezultatele să devină, în timp, tot mai bune.
Când procesul e sănătos, greșelile individuale se corectează.

Pseudoștiința, în schimb, nu e un proces. Ea se bazează pe indivizi — unii carismatici, unii sinceri dar prost informați, alții manipulatori sau corupți — care se sprijină pe opinii personale, anecdote și „dovezi” imposibil de verificat.
Nu există acolo un mecanism care să corecteze greșelile, doar oameni care pretind că știu.

🔴Ca exemplu concret: comentariul de mai sus era la o postare despre vitamina C în tratamentul cancerului.
🔴Nu faptul că poate „nu știm încă tot” despre vitamina C o face un subiect pseudostiințific.
🔴Ci faptul că unii oameni susțin cu certitudine că știu exact dozele, durata, frecvența și tipurile de cancer la care „funcționează” — fără nici o dovadă solidă.
Aceasta e pseudostiința: când cineva prezintă ca certitudine ceea ce nu este susținut de dovezi.

🔴🔴🔴Lipsa de dovezi nu înseamnă că ceva funcționează dar nu s-a descoperit încă — înseamnă doar că nu știm.
Și e perfect în regulă să nu știm încă.
Asta e diferența între știință și pseudoștiință:

📌știința recunoaște spațiile albe din hartă și lucrează să le umple;

📌pseudoștiința desenează peste ele din imaginație.

Adevărata știință nu devine pseudoștiință atunci când se corectează, ci tocmai prin această capacitate de corectare se dovedește a fi știință.

🔥 Știința are curajul să spună „nu știm încă”. Pseudoștiința are tupeul să spună „eu știu sigur”. 🔥
Dr Irina Mateieș

05/11/2025

💛🧪 Vitamina C în cancer: ce trebui să știi înainte să plătești pentru perfuzii

🟡În ultima vreme, am primit vreo 3 mailuri la rând, de la persoane care ma întrebau dacă eu ofer consulații specific 💛 pentru tratamentul cancerului cu vitamina C💛.

Așa că am zis ca poate este momentul să reamintesc ca am făcut un material video si material de blog, în detaliu, despre acest subiect și o să îl găsiți în primul comentariu. Pentru Facebook, o să fac un rezumat al întrebărilor pe care le primesc cel mai
frecvent despre vitamina C - și, bineînțeles, răspunsurile pe scurt

🟡Vitamina C tratează cancerul?

Nu există dovezi clare că vitamina C tratează/vindecă cancerul. Deși unele studii de laborator au arătat efecte pozitive, acestea nu s-au confirmat în studiile clinice pe oameni.

🟡Pot lua vitamina C în timpul chimioterapiei?

Este foarte important să discuți cu medicul oncolog înainte de a lua vitamina C în timpul chimioterapiei. Unele forme de tratament pot interacționa cu antioxidanții, reducând eficiența acestora.

🟡Pot lua vitamina C în timpul radioterapiei? - Nu

🟡Este vitamina C intravenoasă eficientă pentru cancer?

Se studiază în continuare, dar nu există dovezi solide care să o recomande ca tratament standard împotriva cancerului.
Nu știm exact ce doză, cât timp sau pentru ce tip de cancer ar fi eficientă.

🟡Ce alimente sunt bogate în vitamina C?

Ardei gras, citrice, kiwi, căpșuni, broccoli, varză, conopidă.
Alimentele aduc un mix de nutrienți valoroși, nu doar vitamina C – de aceea sunt mereu o alegere mai bună decât suplimentele (dacă nu aveți restricții alimentare specifice, care fac să nu puteți consuma aceste alimente).

🟡Este periculos să iau prea multă vitamina C?

Dozele peste 2000 mg pe zi pot duce la efecte adverse precum diaree, crampe abdominale și, în unele cazuri, pietre la rinichi (în special la cei cu istoric de nefrolitiază).

🟡Vitamina C previne cancerul?

O dietă bogată în fructe și legume (care conțin vitamina C) poate reduce riscul de cancer, dar suplimentele cu vitamina C nu oferă același efect.

🟡Concluzie: Merită sau nu vitamina C ca tratament împotriva cancerului?

Până acum, nu există dovezi solide că vitamina C, fie ea administrată oral sau intravenos, vindecă sau tratează cancerul. De asemenea, nu avem un consens privind doza optimă sau care pacienți ar putea beneficia.

Dacă cineva vă propune tratamente cu vitamina C intravenos împotriva cancerului, trebuie să știți că:

📍Nu există standarde clare de doză sau durată

📍Nu știm pentru ce tipuri de cancer ar funcționa

📍Deciziile medicale trebuie luate pe baza dovezilor, nu a promisiunilor/zvonurilor.

Deci dacă persoane care se prezintă ca terapeuți vor să vă vândă serviciul de administrare de vitamina C intravenos ca tratament împotriva cancerului, să fie clar că nici aceștia nu au de unde să știe dacă vă folosește la ceva și ce doză să aleagă.

🟡 Vitamina C este un nutrient, nu o terapie miraculoasă.
Nu lăsa pseudoștiința să-ți dicteze tratamentul pentru cancer – discută întotdeauna cu echipa ta medicală.
🟡Informația corectă înseamnă putere.
Și tu meriți puterea de a alege în cunoștință de cauză.🟡
— Dr. Irina Mateieș

03/11/2025

✍ High output stomas - stomele cu emisii fecale in cantitate mare

✍În zilele acestea în care am lipsit din online, am fost, printre altele, la Congresul Național de Oncologie Medicală SNOMR, unde am prezentat principalele probleme cu care se confruntă pacienții cu cancere gastrice și intestinale.
Am încercat, în prezentare, să pun accent pe acele aspecte insuficient discutate, care aduc dificultăți suplimentare pacienților din România.

✍Una dintre aceste probleme este necesarul de lichide și tipul de lichide potrivit pentru pacienții cu high output stomas – adică stome cu emisii fecale în cantitate mare.

✍Uneori, în urma intervențiilor chirurgicale pentru cancerul colorectal, poate fi necesară o ileostomă. Aceasta poate fi montată fie la capătul intestinului subțire – caz în care întreg intestinul subțire rămâne funcțional – fie mai sus pe traiectul intestinului, ceea ce înseamnă că o porțiune mai mică din intestinul subțire mai funcționează.
✍Dacă avem o ileostomă prin care materiile fecale sunt foarte lichide și în cantitate mare, riscul de deshidratare este foarte mare.
Pentru a înțelege mai bine situația, este esențial să măsurați cantitatea de emisii fecale pe stoma în 24 de ore, cantitatea de urină în același interval și cantitatea de lichide băute în 24 de ore.
Astfel putem observa dacă pierderile de lichide depășesc aportul de lichide - adică cât ați băut.

✍În astfel de cazuri, este esențial ca cel puțin jumătate din cantitatea de lichide consumate zilnic să conțină electroliți.
Dacă bem doar apă simplă, riscăm să accentuăm problema, nu să o ameliorăm.
Se pot folosi soluții de rehidratare orală din farmacie sau se pot prepara și acasă.
O variantă simplă de soluție făcută acasă poate fi:
➡ la 1 litru de apă se adaugă

½ linguriță sare,

¼ linguriță înlocuitor de sare cu potasiu,

2 linguri zahăr,

½ linguriță bicarbonat de sodiu.

✍De obicei, astfel de cazuri sunt complexe și ar trebui gestionate împreună cu echipa medicală multidisciplinară.
Dacă pierdeți pe stomă mai mult de 1,5 litri materii fecale/24 ore, iar urina devine tot mai concentrată și scade sub 1 litru/24 ore, este foarte important să discutați cu medicul sau dieteticianul dumneavoastră – există șanse mari să fiți deja deshidratați.

✍Am simțit nevoia să atrag atenția asupra acestei situații, pentru că am întâlnit-o de mai multe ori – pacienți care NU știau că NU trebuie să se rehidrateze doar cu apă simplă, și care ajungeau reinternati din cauza deshidratării.

🔴Riscul major pentru aceste persoane este să dezvolte boală renală cronică din cauza deshidratării sau a hidratării cu tipul greșit de lichide! ⚠️
✍Dr Irina Mateieș

23/10/2025

Nici eu nu am citit-o inca, dar daca Diabetul este un subiect de interes, sunt sigura ca Dr. Adrian Copcea. Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a scris ceva foarte fain si util. Zic acest lucru pentru ca ii urmaresc postarile pe pagina de FB si sunt excelente! Ce imi place cel mai mult la stilul de scris al dr Copcea e partea de exemple practice, din viata de zi cu zi!

Ghidul complet al sănătății metabolice – aliatul tău pentru o viață longevivă.

18/10/2025

❤️In fiecare an spijin proiectul Calendarul Științific. Echipa de voluntari care face calendarul adună informații despre evenimentele științifice majore, descoperiri și invenții care ne schimbă viața, apoi anumite date sunt selectate, in functie de tematica fiecarui an
❤️Calendarul este apoi distribuit gratuit în școlile din toată țara
❤️Pe langa distribuirea gratuita in scoli, calendarul este trimis si catre cei care au donat pentru proiect, in functie de suma donata.
❤️Mie imi place ca, in fiecare an, sa am calendarul pe perete si varianta mica pe birou!

Sprijină Calendarul Științific 2026 și ajută-ne să oferim elevilor din România un instrument educativ unic!

16/10/2025

🚶‍♀️👟Câți pași ar trebui să facem zilnic? Este 7.000 noul „10.000”?

Multă lume îmi scrie dorind să știe ceva simplu care să îmbunătățească sănătatea cât mai mult. Zic că studiul ăsta ne oferă o idee în direcția asta. Un studiu publicat recent în The Lancet Public Health (Ding et al., 2025) a analizat datele din 31 de studii care au inclus aproape 300.000 de adulți din SUA, Marea Britanie și Japonia. Rezultatul? O veste bună pentru toți cei care se simt presați de cifra magică de 10.000 de pași pe zi.

👟 Cei mai mari beneficii pentru sănătate apar la aproximativ 7.000 de pași/zi, iar peste acest nivel, efectele continuă să crească, dar mai lent (se observă un „platou” al beneficiilor în jur de 8.000–12.000 pași/zi).

👟 Ce au descoperit cercetătorii

Comparativ cu doar 2.000 de pași pe zi, mersul a 7.000 de pași/zi s-a asociat cu:

🔻 20% risc mai mic de deces din orice cauză

🔻 25% risc mai mic de boli cardiovasculare

🔻 47% risc mai mic de deces cardiovascular

🔻 37% risc mai mic de deces prin cancer (dar fără influență asupra apariției cancerului)

🔻 14% risc mai mic de diabet de tip 2

🔻 38% risc mai mic de demență

🔻 22% risc mai mic de simptome depresive

🔻 28% risc mai mic de căderi (deși dovezile aici sunt mai slabe)

Iar creșterea numărului de pași de la 7.000 la 12.000 aduce beneficii suplimentare pentru mortalitatea generală, bolile cardiovasculare, depresie și mortalitatea prin cancer.

Chiar și 3.000 de pași pe zi, comparativ cu 2.000, au fost asociați cu un risc de deces mai mic — deci fiecare pas contează.

👟Ce înseamnă asta pentru noi

Aproximativ 7.000 de pași/zi (echivalentul a ~70 de minute de mers într-un ritm moderat) par să ofere majoritatea beneficiilor pentru:

👉longevitate

👉sănătatea inimii

👉reducerea riscului de deces prin cancer, demență și depresie.

👟Mai multe studii au arătat același lucru: mersul este una dintre cele mai simple, sigure și accesibile forme de activitate fizică.

💡 De unde a apărut totuși „ținta” de 10.000 de pași care este la mare modă?

Sincer, nici eu nu știam exact, am căutat acum. Această cifră nu provine din cercetare, ci dintr-o campanie publicitară japoneză din 1965, pentru un pedometru numit manpo-kei (care înseamnă literalmente „contor de 10.000 de pași”).

👟Noua analiză arată că o țintă de 7.000 de pași/zi este mai realistă și suficientă pentru majoritatea adulților, oferind beneficii clare pentru sănătate.

⚠️ Ce trebuie avut în vedere

👉Relația dintre pași și beneficii diferă ușor în funcție de vârstă, tipul de dispozitiv folosit și afecțiunile analizate.

👉Majoritatea studiilor provin din țări dezvoltate, deci rezultatele pot varia în alte populații.

👉Numărul de pași nu surprinde alte forme de mișcare (ex: ciclism, înot, exerciții de forță).

👟 Concluzia

📍 Fiecare pas contează.
📍 7.000 de pași/zi este o țintă realistă, bazată pe dovezi, care oferă majoritatea beneficiilor pentru sănătate.
📍 Pașii suplimentari (până la 10.000–12.000) aduc îmbunătățiri suplimentare, dar mai mici.

Mersul zilnic poate fi o strategie simplă, accesibilă și eficientă pentru a reduce riscul de boli grave și pentru a trăi mai mult și mai bine.

👟 Sursa: Ding D. et al., Daily steps and health outcomes in adults: a systematic review and dose-response meta-analysis, The Lancet Public Health, 2025. DOI: 10.1016/S2468-2667(25)00164-1