Dr. Irina Mateieş

23/03/2026

🌿 Vrei imunitate mai bună? Începe prin a ADĂUGA, nu prin a scoate.

În consultații, aud foarte des de la pacienți că își doresc să își îmbunătățească imunitatea și să facă schimbări pentru sănătatea lor.
Dar, de cele mai multe ori, direcția în care merg este una de restricție - dorința de a scoate, de a limita.

Apar frecvent idei precum:
👉 „Vreau să țin o dietă drastică”
👉 „Mă gândesc să renunț la X sau Y aliment”

Cu alte cuvinte, primul impuls este să scoată ceva, nu să adauge.
Și acest lucru este detrimental, pentru ca restricționarea severă, limitările semnificative, lipsa de flexibilitate - se vede în studii - nu sunt sustenabile pe termen lung și creează foarte multă frustrare. Iar beneficiul, când vine vorba de alimentația cu scop de prevenție, vine de la aderarea la un stil alimentar pe termen lung.

Paradoxal, mulți sunt dispuși să ia un supliment cu „extracte naturale din 7 plante”…
dar nu sunt la fel de entuziasmați să adauge 7 plante reale în farfurie 🌱

(Desigur, vorbim aici despre persoane fără probleme digestive care limitează anumite alimente.)

🧠 De ce contează ce ADĂUGĂM?

În intestinul nostru trăiesc miliarde de bacterii.
Diferite tipuri au diferite roluri – și fiecare preferă alte tipuri de plante.

Cu cât mâncăm mai divers:
✔️ cu atât microbiomul devine mai divers
✔️ cu atât are „mai multe abilități”

Aceste bacterii ne ajută să:
✨ antrenăm sistemul imunitar
✨ ne apărăm mai bine de infecții
✨ menținem o barieră intestinală sănătoasă
✨ producem vitamine și manageriem unii hormoni
✨ comunicăm cu creierul
✨ manageriem glicemia și grăsimile din sânge

📊 Un detaliu important din cercetare

Persoanele care consumă ≥30 de tipuri diferite de plante pe săptămână au un microbiom mai divers decât cele care consumă

18/03/2026

🥗Glifosatul, cancerul și confuzia din online: cm înțelegem corect informația?

Ca de obicei, vă mulțumesc pentru comentarii și mă inspir din ele pentru a discuta subiecte importante.
Eu scriu în online pentru a încerca să lămuresc anumite idei - nu vreau să supra simplific, vreau să edific. Și azi folosesc un comentariu primit despre glifosat și necesitatea alimentației bio/organică pentru a readuce în discuție niște noțiuni complicate dar care merită înțelese.
Sper să aveți răbdare să citiți ceva lung și chiar aș vrea să știu dacă m-am făcut înțeleasă și dacă vi s-a parut util.

❌ Ce înseamnă, de fapt, că ceva este „cancerigen”?

Faptul că o substanță este considerată cancerigenă nu înseamnă că va provoca cancer în orice condiții.

Înseamnă doar că:
👉 există un potențial ca acea substanță să provoace cancer, în anumite condiții.

Dar: în ce cantitate? pe ce perioadă? în ce context?

Aceste întrebări fac diferența între panică și înțelegere reală.

🔑 Diferența esențială: pericol (hazard din engleză) vs risc

Ca să înțelegem corect discuția despre glifosat (și nu numai), trebuie să înțelegem două concepte fundamentale:

1️⃣ Hazard assessment (evaluarea pericolului)

👉 Se referă la întrebarea:
„Poate această substanță să provoace cancer în vreun scenariu posibil?”

Nu contează cât de realist este scenariul/Nu contează doza/Nu contează frecvența expunerii
Este o evaluare teoretică a pericolului.

2️⃣ Risk assessment (evaluarea riscului)

👉 Se referă la întrebarea:
„Care este probabilitatea reală să apară cancer la nivelurile reale de expunere?”

Aici se iau în calcul:
doza/frecvența expunerii/durata expunerii/contextul real de viață

👉 Cu alte cuvinte:
Riscul = probabilitatea ca ceva rău chiar să se întâmple în viața reală.

🦈 Exemplu simplu (și util - l-am citit și eu undeva și mi-a plăcut)

Gândește-te la înotul în ocean:

Există rechini în oceane→ pericol potențial(hazard)
Tu înoți într-o zonă fără rechini → riscul tău ≈ 0
Tu înoți într-o zonă cu rechini dar cu protecție contra rechinilor → risc foarte mic
Tu înoți chiar lângă rechin → risc mare

👉 Faptul că rechinii există în ocean și pot omorî un om - nu este suficient ca să fie un risc pentru tine - contează și alte detalii

La fel:
👉 Faptul că o substanță poate fi cancerigenă nu înseamnă că este un risc real în viața de zi cu zi.

🧪 Unde apare glifosatul în această discuție?

Glifosatul este: cel mai utilizat erbicid din lume, utilizat pe scară largă în agricultură

Este și un subiect extrem de controversat.

📊 Ce spune IARC despre glifosat?

International Agency for Research on Cancer (IARC) a clasificat glifosatul în:

👉 Grupa 2A – „probabil cancerigen pentru oameni”

⚠️ Problema: cu ce se ocupă și cu ce NU se ocupă IARC

IARC: face evaluarea pericolului (hazard assessment), NU face evaluarea riscului (risk assessment)

👉 Cu alte cuvinte:

IARC întreabă: „poate provoca cancer?”

NU întreabă: „la ce nivel de expunere este periculos în viața reală?”

IARC spune foarte clar cu ce se ocupă: analizează dacă o substanță este capabilă să provoace cancer, nu cât de probabil este acest lucru în condiții reale.

🧾 Ce spun alte agenții (care analizează riscul)

European Food Safety Authority (EFSA) și alte agenții similare care 👉 folosesc risk assessment

👉 concluzionează că: glifosatul nu este carcinogen la nivelurile reale de expunere pentru populația generală

🤯 De ce apare confuzia?

Pentru că:

IARC spune: „este posibil să provoace cancer”

EFSA spune: „nu există risc real la expunerea obișnuită”

👉 Ambele pot fi adevărate în același timp.

👩‍🌾 Dar ce știm despre expunerea reală?

Există două categorii de expunere:

1. Expunere mare - la lucrători agricoli, prin manipulare directă

👉 aici există unele discuții, în special despre limfom non-Hodgkin

2. Expunere alimentară (majoritatea populației)

reziduuri în alimente sunt de obicei foarte mici, sub limitele de siguranță

👉 există o marjă mare de siguranță între expunerea reală și nivelul considerat periculos

🌿 „Organic/Bio = alimente mai sigure?”

Mulți oameni ajung la concluzia:

👉 „Atunci trebuie să mănânc doar bio/organic.”

Problema este că:

❗ Nu avem dovezi solide că alimentele bio reduc riscul de cancer sau de recidivă.

⚖️ Realitatea este mai nuanțată

Da: erbicidele „organice” se degradează mai repede

Dar: trebuie folosite mai des, uneori în doze mai mari, sunt mai puțin studiate

👉 „natural” nu înseamnă automat „mai sigur”
(este o eroare logică frecventă – appeal to nature)

🥦 Ce contează cu adevărat pentru riscul de cancer

Cea mai seriosă asociere din nutriție între consumul de plante (fructe, legume, leguminoase) și scăderea riscului de cancer are legătură cu

👉cantitatea și diversitatea plantelor mâncate, nu cu ideea de aliment convențional sau aliment bio/organic.

❗ Problema reală

Dacă oamenii ajung să creadă că:

👉 „nu îmi permit să mănânc bio/organic, deci mai bine mănânc mai puține legume”

➡️ atunci efectul este invers: consum mai mic de plante, risc potențial mai mare de cancer.

🧠 Cum să interpretezi corect informația

Când auzi că ceva este „cancerigen”, întreabă:

👉 În ce cantitate trebuie să mânânc ca să reprezinte un risc ?
👉 Cât de des trebuie să mânânc ca să reprezinte un risc ?
👉 Pe ce perioadă trebuie să mânânc ca să reprezinte un risc?

💜 Concluzia

👉 Glifosatul: are potențial cancerigen (hazard), dar nu prezintă risc semnificativ la nivelurile obișnuite de expunere alimentară, conform evaluărilor actuale. Sigur dacă aceste informații se schimbă, dacă aflăm lucruri noi - ne vom modifica atitudinea.

Să mâncăm sănătos este important.
Dar la fel de important este:

👉 să nu trăim cu frică de mâncare
👉 să înțelegem corect informațiile
👉 să nu cădem pradă mesajelor alarmiste

Pentru că:
👉 o dietă variată, bogată în plante, este mult mai importantă decât dacă acele plante sunt organice/bio sau nu.

Dr Irina Mateieș

17/03/2026

🥞În ultima vreme, am fost inspirată sa scriu despre idei menționate în comentarii. Zilele acestea, la o postare despre o anumită dietă, una fără susținere științifică, a apărut de mai multe ori următoarea idee – unele persoane au ținut dieta respectivă și s-au simțit mai bine.
🍕Ideea asta că cineva a ținut o anumită dietă, fără susținere științifică, și s-a simțit bine – este foarte des întâlnită. Și atrage după sine următoarea concluzie – o fi totuși ceva adevăr cu dieta asta, chiar dacă medicii/dieteticienii spun că nu are sens, poate nu știm noi încă tot.
🧇Însă motivul frecvent pentru care cineva se simte mai bine când începe o dietă, chiar și una fără sens cm ar fi “dieta pe grupe sanguine” sau “dieta alcalină” sau ori care alta este pentru că, de cele mai multe ori, persoana respectivă ajunge să scoată alimente care nu erau foarte hrănitoare și fie să le înlocuiască cu altele mai bune sau pur și simplu să mănânce mai puține din cele care nu erau foarte dense nutritiv.
🥞De exemplu – într-o discuție recentă, cineva mi-a spus că a renunțat la gluten pentru că a auzit că glutenul este pro-inflamator și crește riscul de cancer (lucru care nu este adevărat; exceptând un grup foarte particular de persoane cu boală celiacă sau persoane cu intoleranțe sau alergii, în rest nu avem dovezi că eliminarea glutenului are vreun beneficiu pentru populația generală). Și persoana se simțea mai bine după cele, deja, vreo 3-4 luni de când făcuse această eliminare.
🥞De câte ori cineva face o schimbare alimentară care pare simplă – schimbă de fapt foarte multe lucruri. Când cineva, ca persoana cu care vorbeam eu, scoate glutenul din alimentație, de cele mai multe ori trebuie, de fapt, ajunge să modifice foarte multe lucruri din felul în care mânca.
🍕Așa că, după ce am discutat mai mult cu persoana aceasta, am ajuns la concluzia că – nu mai mănânca gogoși, langoși, paste făinoase albe cu zahăr și brânză, tot felul de biscuiți/crackers/napolitane etc.
🧇Cred că este ușor de observat că dacă persoana în cauză limita/scotea tipul de alimente menționate mai sus – s-ar fi simțit mai bine, fără să fie nevoie să scoată variantele obținute din cereale integrale (pâine integrală, paste integrale etc).
🥞De asemenea, persoana în cauză și pierduse câteva kilograme, în contextul în care era o persoană cu kilograme in plus.
🥞🧇🍕Motivul pentru care omul făcuse modificările acestea era pentru a scădea riscul de recidivă a cancerului – persoana trecuse prin tratament pentru cancer de colon și acum este liberă de boală și dorește să facă modificări pozitive în stilul de viață.
Evident că, în acest context scăderea în greutate și eliminarea produselor foarte dense caloric dar sărace nutritiv au fost idei bune. Însă problema în dieta omului nu era glutenul sau faptul că glutenul ar fi cumva pro-inflamator. Problema erau kilogramele în plus care chiar contribuie la un status pro-inflamator și stilul de a mânca care favoriza alimentele bogate caloric și sărace nutritiv, dezechilibrul în ceea ce alegea omul să pună în farfurie.
🥞🧇🍕Este important să înțelegem de ce ceva funcționează și să facem alegeri informate, nu să ne bazăm doar pe anecdote/povești de la cineva care ne zice că el/ea s-au simțit mai bine după ce au urmat o anumită dietă.
🥞🧇🍕Îmi dau seama că este mult mai ușor dacă cineva îți zice – carbohidrații sunt răi, dacă îi scoți din alimentație toate problemele tale s-au rezolvat sau glutenul este rău, soluția este să îl scoți. Genul ăsta de demonizare a unei grupe de alimente sau a unui ingredient oferă o soluție simplă și ușor de urmat și care, pe termen scurt, poate uneori să aducă și beneficii. Pe termen lung însă ajungi să scoți și alimente benefice din dieta ta și să păstrezi unele din care ar fi cazul să mănânci mai puțin.
Dr Irina Mateieș

11/03/2026

🔥Berberina și riscul de cancer de colon – ce spun studiile clinice?
- video nou - link în comentarii

🔥Nu vorbesc foarte des despre suplimente, la modul pozitiv. De multe ori nu avem dovezi solide pentru ele, iar promisiunile sunt mult mai mari decât rezultatele reale.

🔥Dar uneori găsesc și muncă faină făcută cu suplimente. Sincer, m-au înnebunit niște prieteni cu berberina și am fost motivată să caut detalii și am găsit 2 studii interesante.

Un grup de cercetători chinezi au analizat dacă berberina poate reduce reapariția adenoamelor colorectale (polipi de colon). Acestea sunt leziuni benigne care, în timp, pot evolua spre cancer colorectal dacă nu sunt îndepărtate.

📊 Primul studiu, publicat în 2020 în Lancet Gastroenterology & Hepatology, s-a numit
„Berberine versus placebo for the prevention of recurrence of colorectal adenoma: a multicentre, double-blinded, randomised controlled study”.

Studiul a inclus 1.108 persoane care avuseseră între 1 și 6 adenoame de colon îndepărtate recent prin colonoscopie.

Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri:

un grup care a primit 300 mg berberină de două ori pe zi
un grup care a primit placebo

După urmărirea prin colonoscopie:

64% dintre cei care au luat berberină nu au avut recurență a adenoamelor comparativ cu 53% în grupul placebo

Berberina a redus inclusiv apariția adenoamelor avansate, cele cu risc mai mare de transformare malignă.

📊 Al doilea studiu, Berberine for preventing colorectal adenoma recurrence and neoplasm occurrence: 6-Year follow-up of a randomized clinical trial, publicat în 2025 în Cell Reports Medicine, a urmărit pe termen lung aceiași pacienți.

Este un follow-up de 6 ani al studiului inițial.

Rezultatele au arătat că efectul protector pare să persiste:

recurența adenoamelor: 34,7% în grupul berberină vs 52,1% în placebo
apariția neoplaziilor: 63,4% vs 71,0%

❗️Este însă important să punem lucrurile în context:

✔️ Nu există dovezi că berberina tratează cancerul. Studiile arată doar o reducere a recurenței polipilor care s-ar putea maligniza.
✔️ Studiile au fost realizate exclusiv în populație chineză, iar rezultatele trebuie confirmate și în alte populații.
✔️ Berberina poate avea interacțiuni medicamentoase, pentru că influențează enzime implicate în metabolizarea medicamentelor.

În video explic mai pe larg:
• ce sunt adenoamele colorectale
• cm trebuie interpretate aceste studii
• ce știm și ce nu știm încă

📺 Video-ul îl găsiți în comentarii!

Sunt curioasă dacă și voi aveați curiozități legate de berberină?
Dr Irina Mateieș

PS - m-am chinuit să fac singura thumbnailul și a tot ieșit urât, așa că l-am rugat pe AI - sper să nu fie cu supărare.

10/03/2026

💛 In acest weekend, voi fi la Bacau, unde o sa vorbesc despre diferitele mituri din nutritia oncologica si despre problema malnutritiei la pacientii oncologici, cu colegii mei din diferite specialitati.
Alaturi de mine, o sa fie si sotul meu Dr. Bogdan Mateieș - Consiliere în Diagnostic Molecular / Oncogenetic care o sa vorbesca despre ce stie el cel mai bine - genetica si diagnosticul moleculer in cancer.
💛 Mi-a placut mult tema conferintei - Pacientul oncologic nu este doar al oncologului.
Ideea fiind de a aduce impreuna toate specialitatile si de a discuta modul in care ele se pot intersecta cu nevoile pacientului oncologic.

🏥 Spitalul Județean de Urgență Bacău, în parteneriat cu Federatia Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, organizează Prima Conferință Regională Interdisciplinară Onco Multi Suport – „Pacientul oncologic nu este doar al oncologului”.

📍 13–14 martie | Hotel Dumbrava, Bacău
💻 Format: Fizic & Online

Un eveniment unic și inedit în România, care aduce împreună specialiști din multiple domenii medicale pentru a susține o abordare integrată a pacientului oncologic – dincolo de granițele unei singure specialități.
🔹 Eveniment acreditat EMC
🔹 Bazat pe dialog interdisciplinar și cazuri clinice reale

📣 Punem Bacăul pe harta conferințelor medicale interdisciplinare și invităm profesioniștii din sănătate să fie parte din această schimbare de paradigmă în îngrijirea pacientului oncologic.

🤝 "Stimați colegi,
Este o deosebită onoare pentru Spitalul Județean de Urgență Bacău să organizeze prima ediție a Conferinței Regionale Interdisciplinare ONCO MULTI SUPORT, un eveniment care reflectă angajamentul nostru ferm pentru excelență medicală, colaborare și inovație în îngrijirea pacientului oncologic.
Credem cu tărie că managementul modern al pacientului oncologic nu mai aparține unei singure specialități, ci este rezultatul unei colaborări reale și eficiente între profesioniști din multiple domenii medicale. Prin această conferință, ne propunem să creăm un cadru autentic de dialog interdisciplinar, schimb de experiență și dezvoltare profesională, în beneficiul direct al pacienților noștri.
ONCO MULTI SUPORT reprezintă nu doar un eveniment științific, ci și o declarație de responsabilitate și viziune: aceea de a construi, împreună, un model de îngrijire integrată, centrat pe pacient, bazat pe colaborare, respect profesional și excelență.
Mulțumesc tuturor partenerilor, speakerilor și participanților care au ales să fie parte din acest demers. Împreună, contribuim la consolidarea unei comunități medicale unite și dedicate celor care au cea mai mare nevoie de noi.
Vă așteptăm cu deosebit interes la ONCO MULTI SUPORT!" - Ec. Ion-Marius Savin, Manager SJU Bacau.

❗ Numărul de locuri este limitat. 🔗 Link pentru înscriere: https://www.artmed-concept.ro/conferinta-oncomultisuport

📋 Programul conferinței va fi publicat în curând.

--
❤️ Împreună pentru viață, cu suflet și grijă!

09/03/2026

🔥Sunt foarte entuziasmată! În ultimii ani am ținut de mai multe ori un curs despre nutriția pacientului oncologic pentru dieteticieni.
De fiecare dată apărea aceeași întrebare:
🔥„Există o variantă înregistrată pe care să o putem revedea?”

🔥Pornind de la aceste discuții și de la experiența cursurilor live, am decis să transform acest curs într-un program educațional mai amplu, care să poată fi urmărit în ritmul fiecăruia și la care participanții să poată reveni ori de câte ori au nevoie. De asemenea, înscrierea este foarte simplă, intrând pe pagina și dând click pe - Începe acum!
🔥Așa a apărut ONCOEDU® - Nutriția pacientului oncologic.
Programul este construit în jurul unui model clinic de decizie care ajută la abordarea cazurilor de nutriție oncologică — de la contextul oncologic și evaluarea până la stabilirea obiectivelor nutriționale, alegerea strategiei de intervenție și monitorizarea pacientului.
🔥Programul este pentru dieteticieni și orica alți profesioniști din domeniul sănătății care își doresc să înțeleagă mai bine particularitățile nutriției în oncologie.

Scopul lui este simplu:
👉 să ofere mai multă claritate și încredere atunci când lucrăm cu pacienți oncologici.
Dacă te interesează domeniul nutriției oncologice și ai vrea să afli mai multe despre program, îți las detaliile în comentarii.
🔥Dr Irina Mateieș

04/03/2026

🧬De ce este atât de greu să vindecăm toate cancerele?
(Spoiler: NU pentru că Big Pharma ascunde un remediu)

🧬Am citit recent un articol științific nou și mi-am dat seama că merită să revin la această întrebare pe care o aud foarte des: de ce este atât de dificil să vindecăm toate cancerele? (sigur, de obicei, întrebarea este adesea formulată greșit, sub forma - De nu s-a vindecat cancerul încă? - insinuând că ar fi cancerul 1 singură boală și ar putea avea 1 singur tratament)

🧬Răspunsurile simple – conspirații, „leacul ascuns”, „tratamentul miraculos pe care nu ni-l spun” – sunt atractive și circulă rapid pe internet.
Dar realitatea biologică este mult mai complexă. Iar tocmai înțelegerea acestei complexități este cea care ne ajută, pas cu pas, să dezvoltăm tratamente mai bune.

🧬Un concept care a schimbat cercetarea cancerului

În anul 2000, în revista științifică Cell Press a fost publicat un articol care a devenit extrem de influent:
🧬Hallmarks of Cancer🧬

Autorii, Douglas Hanahan și Robert A. Weinberg, au încercat să facă ceva foarte dificil: 👉 să traducă complexitatea uriașă a cancerului într-un set de caracteristici comune majorității tumorilor.

Cu alte cuvinte, au identificat mecanismele biologice fundamentale pe care aproape toate cancerele le folosesc pentru a supraviețui și a se dezvolta, indiferent de organul în care apar.

Acest cadru conceptual a oferit cercetătorilor un limbaj comun și o structură pentru mii și mii de studii științifice. Practic, a devenit unul dintre cele mai citate articole din biologia cancerului.

🧬Actualizarea din 2026: 🧬Cancerul ca sistem biologic complex🧬

La începutul anului 2026, unul dintre autorii originali, Dr. Hanahan, a publicat o actualizare a acestui concept într-un articol intitulat:

„Hallmarks of cancer — Then and now, and beyond” (poate fi accesat gratuit de oricine dorește să îl citească)

Noua lucrare:

✔ reorganizează modul în care înțelegem cancerul
✔ integrează decenii de cercetare nouă
✔ explică mai bine de ce cancerul este atât de dificil de tratat

Dar poate cea mai importantă schimbare este perspectiva: 👉 cancerul nu mai este văzut doar ca un grup de celule „rebele”, ci ca un sistem biologic multidimensional.

🔥Cele patru „dimensiuni” ale biologiei cancerului🔥

Noul articol organizează această complexitate în patru dimensiuni majore.

1. Capacitățile funcționale ale celulelor canceroase

Acestea sunt trucurile biologice fundamentale pe care celulele canceroase le folosesc pentru a supraviețui și a prospera.

De exemplu: stimularea propriei creșteri, evitarea morții celulare programate, capacitatea de a invada alte țesuturi, capacitatea de a forma metastaze

Aceste mecanisme sunt cunoscute de peste două decenii și reprezintă nucleul conceptului de „hallmarks”.

2. Fenotipuri facilitatoare (Enabling phenotypes)

Există și procese biologice care fac posibilă apariția acestor caracteristici.

Printre ele: instabilitatea genomică (mutații frecvente în ADN), inflamația cronică, inervația tumorală (interacțiunea cu sistemul nervos)
Fără aceste procese facilitatoare, cancerul ar reprezenta un tip de boli mai ușor de tratat.

3. Factorii din micromediul tumoral

Tumorile nu sunt formate doar celule canceroase. Ele sunt mai degrabă ecosisteme biologice complexe, care includ:
celule ale sistemului imunitar, vase de sânge, fibroblasti,, alte celule „normale” din țesut - uneori, aceste celule sunt manipulate de tumoare și ajung să o ajute să crească și să supraviețuiască.

4. Interacțiunile sistemice

Cancerul nu rămâne izolat în tumoare. El interacționează cu întregul organism - aceste interacțiuni influențează modul în care tumorile evoluează, răspund la tratament sau devin rezistente.

🔥🔥 Acest model ne amintește un lucru esențial:

👉 Cancerul nu este o singură boală simplă.

Este un sistem adaptativ și evolutiv, cu multiple niveluri de complexitate.

De aceea a fost atât de greu să găsim un „glonț magic” care să vindece toate cancerele.

🔥🔥Această perspectivă a dus la o schimbare importantă în modul în care cercetătorii gândesc terapiile.

1. Țintirea mai multor mecanisme simultan

În loc să atace un singur mecanism, ideea este să fie lovite mai multe puncte vulnerabile ale cancerului în același timp: blocarea semnalelor de creștere, stimularea recunoașterii de către sistemul imunitar, perturbarea metabolismului tumoral

Acest lucru se întâmplă deja în practicaclinică!!!

Combinațiile de: chimioterapie, radioterapie, chirurgie, imunoterapie, terapii țintite
au demonstrat că abordarea din mai multe direcții poate funcționa mult mai bine decât un singur tratament.

2. Gândirea la nivel de sistem

Înțelegerea cancerului ca interacțiune între: modificările celulare, mediul tumoral, fiziologia întregului organism ne ajută să explicăm de ce: unele tumori rezistă la tratament, unele cancere recidivează, pacienții răspund diferit la aceleași terapii.

3. Un limbaj comun pentru cercetători

Acest cadru conceptual oferă cercetătorilor din întreaga lume un instrument comun pentru a organiza și compara descoperirile. Poate suna prea complicata explrimarea, dar în realitate acesta este modul în care se construiesc progresele majore:
prin colaborare, integrarea datelor și un limbaj științific comun.

🧬În concluzie

🔬 Cancerul nu este doar un set de „celule rele”.
Este un sistem biologic complex care implică celule, inflamație, mediul tumoral și întregul organism.

🔬 Conceptul de „caracteristici fundamentale” simplifică complexitatea fără să o trivializeze.

🔬 Micromediul tumoral și organismul gazdă contează enorm.
Tumorile nu funcționează în izolare.

🔬 Tratamentul din mai multe direcții este adesea mai eficient decât un singur medicament.

🔬 Prevenția și depistarea precoce trebuie gândite holistic.
Stilul de viață, metabolismul, inflamația și funcția imunitară joacă toate un rol.

🔥🔥🔥Nu există o singură cauză a cancerului și, prin urmare, nu există nici o singură soluție universală.

🔥Răspunsurile simple atrag atenția.
Dar răspunsurile corecte — chiar dacă sunt mai complicate — sunt cele care duc la tratamente mai bune și, în final, la vindecarea mai multor oameni.🔥
Dr Irina Mateieș

25/02/2026

🔥Oi fi vândută la big pharma? Dileme din comentarii 😁

Ieri am scris despre zeolit. Și, ca de fiecare dată când nu spun despre un supliment că este „minunat”, au apărut anumite tipuri de comentarii, care apar aproape invariabil.

🔹 Primul tip:
„Sunteți vândută la Big Pharma.”
„Vreți ca oamenii să facă chimioterapie.”

Aici simt nevoia să clarific ceva simplu:
Eu nu sunt medic oncolog. Nu pot prescrie chimioterapie nimănui. Sunt medic de familie și dietetician și mă ocup de partea de nutriție a pacientului oncologic.
Și, dacă ar fi să privim strict pragmatic lucrurile:
Credeți că aș câștiga mai puțin dacă aș promova suplimente-minune și diete „vindecătoare” și le-aș vinde direct? Evident că nu, aș avea doar de câștigat financiar dacă aș promova orice supliment.

Faptul că aleg să spun „nu există dovezi solide” , atunci cand nu exista, nu este în interes financiar. Este în interesul pacientului.
Și având în vedere meseria mea, îmi doresc să găsesc suplimente care să fie de ajutor. Și atunci când sunt, vă și spun - dar încerc să zic cât mai clar ce supliment, la ce este bun, în ce doză, pe ce perioadă și cât de solide sunt dovezile.

🔹 Al doilea tip de comentarii:
„Eu (sau cineva apropiat) am luat și m-am simțit mai bine.”
„Unii spun că i-a ajutat. Credeți că mint?”

Nu, nu cred că toți mint. Dar unii da, mint - doar că eu nu am cm să știu doar din faptul că scriu ei în comentarii pe internet.
Dar aici apare o problemă importantă de logică, de mod de a contrui argumente.

1️⃣ Uneori oamenii nu înțeleg exact diagnosticul. Am întâlnit personal situații în care cineva a avut o tumoră benignă, iar în povestea transmisă mai departe a devenit „m-am vindecat de cancer”.

2️⃣ De cele mai multe ori, persoana respectivă a făcut mai multe lucruri simultan: tratament medical, schimbări alimentare, odihnă, poate terapie psihologică… și a luat și un supliment.
Iar din toate acestea, se alege un singur element și se spune: „de la asta m-am vindecat” sau „de la asta m-am simțit mai bine” .

Asta nu este o dovadă.
Este o interpretare bazată doar pe sentimente și vibes.

Sunt foarte multe motive pentru care cineva se poate simți mai bine. Faptul că o persoană asociază îmbunătățirea cu un supliment nu ne spune, de fapt, dacă suplimentul a fost cauza.

Iar când vorbim de probleme serioase dde sănătate, nu ne permitem să confundăm asocierea,corelația cu dovada cauzală.

🔹 Al treilea tip de comentarii:
„Dumneavoastră vă uitați la studii, nu la oameni.”

De fapt, tocmai pentru că mă uit și mă interează oamenii, mă uit la studii.

Nu poți observa 2–3 sau 20 de cazuri individuale, nestructurate, și să tragi concluzii pe care să le aplici următorului pacient. Asta nu e lipsă de empatie. Este metodologie. Mi se pare foarte bizar că cineva își dorește să fie tratat pe genul acesta de considerente.

Istoria medicinei e plină de exemple în care lucruri „logice” s-au dovedit greșite când au fost studiate riguros. Și NU, faptul că cineva scrie ceva pe Facebook sau Insta - NU este o dovada și NU se schimbă ghiduri bazat pe impresii de pe net.

Intuiția nu este suficientă. Nici experiența individuală.

Ar trebui toți să dorim mai mulți bani investiți în studii bine făcute, nu mai multe recomandări făcute pe bază de sentimente și impresii individuale.

A crede că declarația unei singure persoane este dovadă pentru cm să tratezi corect o altă persoană este o greșeală serioasă.
A crede că medicina bazată pe studii și ghiduri înseamnă că nu se individualizează recomandările este, de asemenea, o neînțelegere.

Individualizarea se face în interiorul dovezilor, nu în afara lor.

Nu pot opri oamenii care doresc să creadă în soluții simple și spectaculoase. Fiecare adult are dreptul să aleagă.

Dar pentru cei care chiar încearcă să înțeleagă și să ia decizii cât mai informate, eu încerc să explic ce și cât pot.

Da, există probleme reale în sistemul medical.
Da, există probleme în industria farmaceutică.
Da, există medici și dieteticieni care greșesc.

Dar nu rezolvăm aceste probleme renunțând la logică.
Nu trecem de la „Big Pharma” la „Big Suplimente” fără dovezi.
Și nu ne ajută gândirea conspiraționistă atunci când sănătatea este în joc.

🔥Rămâi informat, speră cu înțelepciune și ai grijă de tine!
Dr Irina Mateieș