Dr. Monica-Emilia Chirilă

23/03/2026

Sănătatea începe din farfurie.

🌿 Vrei imunitate mai bună? Începe prin a ADĂUGA, nu prin a scoate.

În consultații, aud foarte des de la pacienți că își doresc să își îmbunătățească imunitatea și să facă schimbări pentru sănătatea lor.
Dar, de cele mai multe ori, direcția în care merg este una de restricție - dorința de a scoate, de a limita.

Apar frecvent idei precum:
👉 „Vreau să țin o dietă drastică”
👉 „Mă gândesc să renunț la X sau Y aliment”

Cu alte cuvinte, primul impuls este să scoată ceva, nu să adauge.
Și acest lucru este detrimental, pentru ca restricționarea severă, limitările semnificative, lipsa de flexibilitate - se vede în studii - nu sunt sustenabile pe termen lung și creează foarte multă frustrare. Iar beneficiul, când vine vorba de alimentația cu scop de prevenție, vine de la aderarea la un stil alimentar pe termen lung.

Paradoxal, mulți sunt dispuși să ia un supliment cu „extracte naturale din 7 plante”…
dar nu sunt la fel de entuziasmați să adauge 7 plante reale în farfurie 🌱

(Desigur, vorbim aici despre persoane fără probleme digestive care limitează anumite alimente.)

🧠 De ce contează ce ADĂUGĂM?

În intestinul nostru trăiesc miliarde de bacterii.
Diferite tipuri au diferite roluri – și fiecare preferă alte tipuri de plante.

Cu cât mâncăm mai divers:
✔️ cu atât microbiomul devine mai divers
✔️ cu atât are „mai multe abilități”

Aceste bacterii ne ajută să:
✨ antrenăm sistemul imunitar
✨ ne apărăm mai bine de infecții
✨ menținem o barieră intestinală sănătoasă
✨ producem vitamine și manageriem unii hormoni
✨ comunicăm cu creierul
✨ manageriem glicemia și grăsimile din sânge

📊 Un detaliu important din cercetare

Persoanele care consumă ≥30 de tipuri diferite de plante pe săptămână au un microbiom mai divers decât cele care consumă

22/03/2026

21/03/2026

Textul scris de colega Dr. Irina Mateieş menționează un aspect important legat de schimbările alimentare pe care le facem.
Vă invit să-l citiți.

🥞În ultima vreme, am fost inspirată sa scriu despre idei menționate în comentarii. Zilele acestea, la o postare despre o anumită dietă, una fără susținere științifică, a apărut de mai multe ori următoarea idee – unele persoane au ținut dieta respectivă și s-au simțit mai bine.
🍕Ideea asta că cineva a ținut o anumită dietă, fără susținere științifică, și s-a simțit bine – este foarte des întâlnită. Și atrage după sine următoarea concluzie – o fi totuși ceva adevăr cu dieta asta, chiar dacă medicii/dieteticienii spun că nu are sens, poate nu știm noi încă tot.
🧇Însă motivul frecvent pentru care cineva se simte mai bine când începe o dietă, chiar și una fără sens cm ar fi “dieta pe grupe sanguine” sau “dieta alcalină” sau ori care alta este pentru că, de cele mai multe ori, persoana respectivă ajunge să scoată alimente care nu erau foarte hrănitoare și fie să le înlocuiască cu altele mai bune sau pur și simplu să mănânce mai puține din cele care nu erau foarte dense nutritiv.
🥞De exemplu – într-o discuție recentă, cineva mi-a spus că a renunțat la gluten pentru că a auzit că glutenul este pro-inflamator și crește riscul de cancer (lucru care nu este adevărat; exceptând un grup foarte particular de persoane cu boală celiacă sau persoane cu intoleranțe sau alergii, în rest nu avem dovezi că eliminarea glutenului are vreun beneficiu pentru populația generală). Și persoana se simțea mai bine după cele, deja, vreo 3-4 luni de când făcuse această eliminare.
🥞De câte ori cineva face o schimbare alimentară care pare simplă – schimbă de fapt foarte multe lucruri. Când cineva, ca persoana cu care vorbeam eu, scoate glutenul din alimentație, de cele mai multe ori trebuie, de fapt, ajunge să modifice foarte multe lucruri din felul în care mânca.
🍕Așa că, după ce am discutat mai mult cu persoana aceasta, am ajuns la concluzia că – nu mai mănânca gogoși, langoși, paste făinoase albe cu zahăr și brânză, tot felul de biscuiți/crackers/napolitane etc.
🧇Cred că este ușor de observat că dacă persoana în cauză limita/scotea tipul de alimente menționate mai sus – s-ar fi simțit mai bine, fără să fie nevoie să scoată variantele obținute din cereale integrale (pâine integrală, paste integrale etc).
🥞De asemenea, persoana în cauză și pierduse câteva kilograme, în contextul în care era o persoană cu kilograme in plus.
🥞🧇🍕Motivul pentru care omul făcuse modificările acestea era pentru a scădea riscul de recidivă a cancerului – persoana trecuse prin tratament pentru cancer de colon și acum este liberă de boală și dorește să facă modificări pozitive în stilul de viață.
Evident că, în acest context scăderea în greutate și eliminarea produselor foarte dense caloric dar sărace nutritiv au fost idei bune. Însă problema în dieta omului nu era glutenul sau faptul că glutenul ar fi cumva pro-inflamator. Problema erau kilogramele în plus care chiar contribuie la un status pro-inflamator și stilul de a mânca care favoriza alimentele bogate caloric și sărace nutritiv, dezechilibrul în ceea ce alegea omul să pună în farfurie.
🥞🧇🍕Este important să înțelegem de ce ceva funcționează și să facem alegeri informate, nu să ne bazăm doar pe anecdote/povești de la cineva care ne zice că el/ea s-au simțit mai bine după ce au urmat o anumită dietă.
🥞🧇🍕Îmi dau seama că este mult mai ușor dacă cineva îți zice – carbohidrații sunt răi, dacă îi scoți din alimentație toate problemele tale s-au rezolvat sau glutenul este rău, soluția este să îl scoți. Genul ăsta de demonizare a unei grupe de alimente sau a unui ingredient oferă o soluție simplă și ușor de urmat și care, pe termen scurt, poate uneori să aducă și beneficii. Pe termen lung însă ajungi să scoți și alimente benefice din dieta ta și să păstrezi unele din care ar fi cazul să mănânci mai puțin.
Dr Irina Mateieș

05/03/2026

Întreaga echipă contribuie la investigațiile și tratamentul complex de care au nevoie pacienții oncologici.
Sunt și alți colegi, care a căror muncă este integrată in planificarea radioterapiei și în asigurarea calității și preciziei fascicolului de iradiere. Este vorba de fizicienii specializați în fizică medicală.
Activitatea lor este integrată cu cea a celorlalți membri ai echipei, pentru o radioterapie eficientă și sigură.

03/03/2026

Colegii mei sunt oameni în care am încredere și pe care îi apreciez în mod deosebit.
Dincolo de imagini, și dincolo de cuvinte, sunt multe gânduri și frământări, perfecționism și compasiune.
Sunt onorată să fac parte din această echipă multidisciplinară, care pune pacientul în prim plan.

17/02/2026

Frumos explicat și util de citit.

⚗️ Aciditatea este cauza cancerului?

⚗️Nu trec cateva luni si cineva ma roaga sa explic ce este cu aciditatea și cancerul.
⚗️Din păcate, așa cm o să obsevați, este foarte greu să explici procese metabolice și fiziologie - atunci când vrei să spui lucruri adevărate. Însă este foarte simplu si rapid să spui prostii.

⚗️Corpul nostru este reglat foarte fin pentru a-și menține pH-ul sângelui într-un interval strict, între 7,35 și 7,45. Acest echilibru este vital pentru supraviețuire și este menținut de rinichi, plămâni și sistemele tampon din sânge. Indiferent ce mâncăm, pH-ul sângelui nostru rămâne aproape constant. Nu ne putem „alcaliniza” sângele cu o salată sau cu apă cu lămâie și bicarbonat. Da, anumite alimente pot influența, de exemplu, pH-ul urinei, dar urina nu este sânge și nici nu reflectă pH-ul întregului corp.

➡️ În jurul celulelor tumorale, lucrurile stau puțin diferit. Acestea creează un micro-mediu mai acid, din cauza metabolismului crescut și a producției de acid lactic. Asta nu înseamnă că „tot corpul devine acid”, ci doar că în vecinătatea tumorii pot apărea modificări locale de pH. Aciditatea locală poate ajuta uneori celulele tumorale să se dezvolte și să evite sistemul imunitar.

⚗️Dar acest pH scăzut din jurul tumorii este o consecință a activității metabolice crescute, o consecință a transformării tumorale a celulei, nu este o cauză a cancerului.

🧬 Metabolismul unei celule canceroase este diferit – și foarte adaptabil.

❓Cum apare acest micromediu acid❓
Celulele tumorale își pot reprograma metabolismul pentru a susține creșterea și înmulțirea rapidă.
Aciditatea din jurul tumorii (nu din sânge!) este un efect, nu o cauză a apariției cancerului. ➡️ Este o consecință directă a alegerii unui tip particular de metabolism.

⚗️Toate celulele noastre – sănătoase sau tumorale – folosesc glucoza ca sursă de energie. Corpul uman funcționează pe bază de glucoză, exact cm o mașină merge pe benzină. Tocmai pentru că utilizare glucozei este esențială pentru viața omului - celulele noastre o pot utiliza ca sursa de energie atât în prezența oxigenului, cât și în absența oxigenului (de exemplu in timpul activitatii fizice intense)

⚗️În mod normal:

📍 în prezenta oxigen, o celulă - dintr- o moleculă de glucoză produce ~30 molecule de ATP (energie), pe lângă apă și dioxid de carbon
📍 în absența oxigenului, o celulă va obține dintr-o moleculă de glucoză doar 2 molecule de ATP – mult mai puțin eficient. De asemenea, în această reacție, pe lângă obținerea de energie, se obține la final si lactat (acid lactic).

🔁 Celulele canceroase folosesc această cale ineficientă, chiar si atunci can oxigenul este prezent - cale metabolică numita glicoliză în aerobioză! Acest fenomen este cunoscut încă din anii 1920, când Otto Warburg l-a descris, și poartă numele de efect Warburg.

📍 Pe scurt, celula canceroasă:

- preferă glicoliza (arderea glucozei independet de prezenta oxigenului),
- produce mai puțină energie,
- dar își redirecționează resursele pentru a genera nucleotide, aminoacizi etc – ce are nevoie ca să se multiplice necontrolat.

⚗️Mai simplu spus: celula, odată transformată în canceroasă, alege să folosească glicoliza, chiar dacă are oxigen la dispoziție. Acest tip de metabolizare duce la acumularea de lactat (acid lactic) în jurul ei – ceea ce face micromediul tumoral mai acid.
👉 Așadar, aciditatea nu „vine din afară” și nu transformă celulele sănătoase în canceroase, ci tumora este cea care generează aciditate prin modul în care își folosește combustibilul.

💡 În plus, cancerul apare în orice țesut: în sânge (care e ușor alcalin), în stomac (foarte acid), în pancreas (unde sucul pancreatic este bazic). Dacă aciditatea ar fi cauza cancerului, unele tipuri de tumori n-ar trebui să existe. Sau macar, zonele foarte acide, cm este stomacul ar trebui sa fie zonele cu cea mai mare rata de cancer.

🧪 De asemenea, să nu uităm că celulele tumorale pot folosi și alt combustibil, nu doar glucoza. Ele pot consuma:

- aminoacizi (precum glutamina),
- acizi grași,
- chiar și acidul lactic (până nu demult considerat doar un „deșeu”),
- uneori chiar fructoză sau corpi cetonici, în funcție de ce e disponibil.

Această flexibilitate metabolică le permite să supraviețuiască în condiții dificile – inclusiv când oxigenul sau nutrienții sunt puțini. Motiv pentru care să faci să moară de foame celula tumorală este ceva foarte dificil de obținut în realitate.

🧫Un alt aspect important - o tumoră nu este un bloc omogen – ci o „comunitate” de populații de celule diferite.

În interiorul aceleiași tumori pot exista subpopulații de celule cu metabolism diferit. Unele folosesc glucoza, altele preferă aminoacizii, acizii grași, acidul lactic etc. Această diversitate face ca tratamentul să fie mai complicat – pentru că nu toate celulele din aceeași tumoră răspund la fel la aceleași terapii. Prin urmare, nici o modificare alimentară/dietetică singulară nu ar putea fi soluția.

🥦 Schimbarea alimentației nu modifică pH-ul sângelui, dar poate susține un metabolism sănătos.
Dietele „alcaline” nu alcalinizează organismul – dar o alimentație echilibrată, bazată pe legume, fructe, bogată în fibre, proteine de calitate și grăsimi sănătoase poate susține sănătatea metabolică și poate ajuta corpul să funcționeze mai bine.

❓Sunt chiar foarte curioasă cine a citit toată postarea și dacă este clar ce am încercat să explic.
Dr Irina Mateieș

12/02/2026

Atunci când oamenii sunt departe de spitale, caravanele medicale oferă o șansă în plus la un diagnostic stabilit la timp sau la alinarea suferinței.
Susțin acest proiect și vă încurajez și pe Dumneavoastră să contribuiți la dezvoltarea lui.

19/01/2026

Am avut ocazia să petrec trei luni la Centrul Leon Berard din Lyon, unul dintre cele mai mari din Franța.
Selecția pentru participarea în acest program a fost făcută de Școala Europeană de Oncologie, iar grantul educațional a fost oferit de Societatea Națională de Oncologie Medicală din România.
Am avut ocazia să văd lucruri diferite, să mă implic într-un proiect de cercetare clinică, și să cunosc oameni noi.
Voi reveni în curând cu mai multe detalii pe această temă, pentru a împărtăși cu voi ceea ce m-a impresionat.

16/01/2026

Recomand Clinica SID Medical.

Neurologie – consultații decontate CAS

📍 SID Medical, Florești (lângă VIVO)

📞 Programări: 0758 349 525

16/01/2026

13/01/2026

Tocmai am atins pragul de 500 urmăritori! Vă mulţumesc fiecăruia în parte pentru interes și susținere! 🙏🤗🎉