10/10/2025
Doctorul colonel Faur I. Constantin, comandant al Spitalului Militar Focșani în perioadele 1921- 1936 și 1942-1943, a descris o pagină importantă a medicinei militare din județul Putna și zona Moldovei, atestată de hrisoavele timpului. [fragment din SPITALUL MILITAR FOCȘANI 1832-2025. O CRONICĂ MEDICO - MILITARĂ, autor Adrian Galiță]
O legendă s-a auzit din Vărsătura Jariștei spre Odobești, unde locuri formate din dealuri și văi împădurite cu fag, alun și tei, duceau la o așezare monahală veche, Mănăstirea Buluc. Era copilăria fiului moașei Eusofina care-și citea destinul în faptele mamei. Născut la 16 ianuarie 1884, copilul Constantin, pe culmile apropierii de Dumnezeu, primea învățături rămase de la Ieromonahul Isaia, înțelegând omul care avea nevoie de ajutor. Seară de seară, fire de fum izvorau pe hornurile chiliilor mănăstirii și făceau norii să strănute. Băiețelul Constantin, doar ce era trecut de 6 ani, purta părul lung, îngrijit de mama lui și cunoștea foarte bine majoritatea buruienilor de leac. Avea ochii negri ca două picături de noapte și nu depășea în înălțime copiii de vârsta lui. Vremurile de trudă ofereau șansa copiilor care voiau să învețe carte, să stea pe lângă mănăstiri. După ce termina orele cu starețul, băiețelul nostru ducea plante de leac, sortate de călugări pentru fiecare boală, pe străzile înguste ale satelor din apropiere. De aici venea și tămăduirea bolnavilor. Într-una din zile, o doamnă, cu trăsăturile nobleții putnene, i-a cerut plante pentru a o trata pe fetița ei, Maria, care avea vărsat de vânt. Constantin i-a adus o tinctură de la călugări care a vindecat fetița. Leacurile recomandate erau urmate cu încredere. Copilul Constantin Faur a înțeles că trebuie să lupte pentru a făuri o viață mai bună sătenilor care i-au colindat copilăria. Tatăl lui, Ion Faur, a fost polițist până în anul 1885, apoi primar al orașului Odobești, în anul 1899.
Începând cu anul 1905 îl găsim pe studentul la medicină Faur I. Constantin, la Institutul Medico-Militar, secția medicală și membru al Societății Studenților în Medicină din București.
În anul 1911 a absolvit cu gradul de sublocotenent, Institutul Medico-Militar din București. În același an a susținut și Teza de Doctorat în Medicină şi Chirurgie ,,Contribuţiuni la Studiul patogeniei şi tratamentul varicocelului”, prezentată şi susţinută ca intern al Spitalului Militar ,,Regina Elisabeta” Bucureşti. Ilustrul chirurg și savant, profesorul Toma Ionescu, a prezidat teza de doctorat și doctorul Victor Gomoiu a fost îndrumător, încredințându-i subiectul lucrării. „Domnului Profesor Toma Ionescu, omagiile mele de recunoștință și profundă admirație [...]. Domnului Doctor Victor Gomoiu îi aduc viile mele mulțumiri [...]. Onor Ministerului de Război și Direcțiunii Internatului Medico-militar pentru sacrificiile materiale ce au făcut pentru mine, înlesnindu-mi drumul spre facultate și pentru grija pe care o pune pentru instrucțiunea internilor, le aduc mulțumirile mele respectuoase.”
A fost repartizat la Divizionul de Artilerie Călăreață și, în același an, primea Medalia ,,Bărbăţie şi Credinţă” clasa I.
Era începutul vieții eroice și de implicare în formarea orașului Focșani, a medicului sublocotenent Faur I. Constantin, vorbitor de franceză și germană, mai târziu dedicat cu totul locuitorilor din orașul târg. În anul 1912 a fost avansat la gradul de locotenent, încadrat fiind medic la Divizionul de Artilerie Călăreață, în Regimentul Calafat. S-a mutat la Batalionul 3 Artilerie Cetate Galați în anul următor și a fost distins cu Medalia „Avântul Ţării”. Anul 1915 îl găsea pe medicul locotenent dr. Faur Constantin, medic șef chirurg la Spitalul Militar Focșani.
Medicul locotenent dr. Faur I. Constantin a asigurat serviciul de autopsie pentru crima din Focșani, din data de 8 Decembrie 1915, când două femei au fost înjunghiate de soldatul Gh. Alecu din Regimentul 10 Putna, Compania a IV-a. A fost asistat de doctorul E. Weiner și au constatat că o lovitură de baionetă a fost fatală pentru una dintre femei, ajungând până la plămânul drept. Cealaltă victimă, a scăpat cu viață deși a primit mai multe lovituri de baionetă.
Primul Război Mondial il găsea pe doctorul „ [...] căpitan Faur Constantin la Regimentul 4 Infanterie pentru o perioadă scurtă de timp, din 20 februarie 1917 până în 14 aprilie 1917, îngrijindu-şi camarazii cu profesionalism, pricepere şi râvna unui adevărat erou, întărind astfel, prin atitudinea sa, spusele comandantului Batalionului 1 Artilerie Cetate: „Nu am destule cuvinte de laudă pentru acest distins medic militar, la care priceperea şi mai ales îngrijirea de soldat nu cunoaşte limită”, dar şi pe cele ale comandantului Regimentului 10 Putna: „Medicul maior Faur Constantin este de un caracter cm rar se întâlneşte, o educaţie aleasă, moral în toată puterea cuvântului, disciplinat.”
A fost răsplătit cu Medalia ,,Crucea Comemorativă” pentru participarea la Primul Război Mondial. În acest timp a fost medic în regimentele nr. 4, 10 și 90 infanterie având o frumoasă cultură medicală. La venirea medicului maior dr. Faur Constantin în Regimentul Rovine nr. 26 Infanterie erau înregistrate 71 de cazuri de tifos exantematic și până la sfârșitul lunii iunie 1917 toate cazurile erau stinse. A ajuns pe linia frontului la Comandamentul Trupelor din Transilvania, organizând Marele Post de Triaj din gara Cluj, apoi la Sibiu și la Centrul de Specialități Oradea Mare. Cu o pregătire profesională ,,dintre cei mai iluștri medici ai oștirei” era apreciat foarte mult și de populația civilă. „Era eminent sub toate raporturile.”
Recrutările care aveau loc ca să completeze nevoile Armatei Române îl găseau pe medicul maior dr. Faur Constantin, la 16 martie 1922, numit medic recrutor la Botoșani.
În același an se afla cu Divizia a VI-a în Basarabia și inspecta lagărul de refugiați veniți de peste Nistru carea avea 700 de oameni și-i izola pe cei atinși de boli contagioase.
În perioada 1922 - 1939 medicul maior dr. Faur Constantin a executat mai multe misiuni de medic recrutor în centrele din Tighina, Botoșani, Tulcea, Buzău, Miercurea Ciuc, Hotin, Sălaj, Brăila, Dorohoi. La fel au îndeplinit și alți medici din spital: maiorul Ioan Dragu, căpitanul Niculescu Ștefan sau căpitanul Cazan Constantin.
La 12 aprilie 1923 medicul Faur Constantin a fost avansat la excepțional în gradul de locotenent colonel, prin decret regal.
În august 1926 a fost avansat la gradul de căpitan, medicul locotenent Bein D., de la Spitalul Militar Focșani, iar farmacistul locotenent Butz Emanoil a fost numit în funcție.
Compasiunea și dăruira medicului locotenent colonel dr. Faur Constantin creștea rolul spitalului în comunitatea focșăneană cm nu a fost rânduit să se întâmple în obiceiurile anilor noștri. În anul 1924 a inițiat o ipotecă de 40.000 lei pentru un imobil de pe str. Concordia din Focşani. Planul lui prindea contur. Își transformă casa din str. Pruncu nr. 4 (nume după Pitarul Enache Pruncu, oponent al Unirii Principatelor) - astăzi str. Ana Ipătescu, împreună cu soția sa Maria și fiica Mioara, în Filiala „Crucea Roşie“ Focşani. Pe această stradă la nr. 6 era situat și Centrul Garnizoanei Putna. O perioadă casa a fost folosită și ca secție de chirurgie, anexă a spitalului militar. Soția și fiica au absolvit, în august 1940, scoala de infirmiere voluntare din oraș. Ca președinte al filialei, medicul locotenent colonel dr. Constantin Faur, a lansat următorul apel:
„Crucea Roşie“ română, în dorinaţa de a putea interveni cu eficacitate în orice împrejurări grele, urmăreşte înzestrarea tuturor filialelor sale cu tot ce este necesar pentru înfiinţare de spitale şi pentru buna lor funcţionare. Apreciind, atât înaltul scop urmărit de această societate, cât şi, momentul crucial prin care trece neamul românesc, îndreptăm chemarea noastră către toţi locuitorii oraşului Focşani, cu rugămintea de a se înscrie ca membri ai „Crucii Roşii“ răspunzând astfel imperativului naţional de azi. Obligativitatea ce rezultă din această înscriere este cotizaţia de 20 lei lunar. Înscrierile se fac la sediul societății (locuinţa dr. locotenent colonel Constantin Faur)”. Chemarea aceasta a unit populaţia orașului pentru a se sprijini în trecerea peste vremurile încercate. În toamna anului 1926 medicul colonel dr. Faur Constantin acorda îngrijiri unui soldat care a încercat să se sinucidă prin împușcare în piept, într-o unitate
din oraș.
Monitorul Oficial nr. 8 din 13 ianuarie 1927,
FERDINAND I,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Asupra raportului minstrului nostru al afacerilor străine, cancelar al Ordinelor No. 333/927, Am decretat şi decretăm:
Art. 1. Numim membrii ai Ordinului Steaua României pe urmălorii otiţeri generali, superiori şi inferiori: Ordinul ,,Steaua României” în grad de cavaler pe … medicul loctotenent colonel Faur Constantin de la Spitalul Militar Focșani.
În dimineața zilei de 10 iunie 1928 a avut loc un accident de artilerie pe câmpul de instrucție de la Mândrești, lângă Focșani. Au murit 3 soldați de la Bateria a 6-a din Regimentul 11 și alți doi au fost transportați la spitalul militar cu răni grave. Doctorul Faur Constantin era rezervat în privința șanselor de supraviețuire a celor doi răniți.
În Monitorul Oficial nr 213 din 28 septembrie 1929, M.S. Regele Mihai I decretează inaintarea la gradul de colonel a doctorului Constantin Faur de la Spitalul Militar Focșani.
În Monitorul Oficial Nr. 6 din 6 Ianuarie 1930 a fost înscris Ordinul ,,Steaua României” în grad de ofițer conferit medicului colonel dr. Faur I. Constantin.
„MIHAI I,
Prin graţia Lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,
La toţi de față și viitori, sănătate,
Asupra raportului ministrului Nostru al Externelor, Cancelar al Ordinelor cu Nr- 78- 255 bis din 1929,
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Numim membri ai Ordinului „Steaua României“ pe următorii ofiţeri generali, superiori şi inferiori din serviciul armatei: … în gradul de Ofițer pe […] medicul colonel Faur I. Constantin delà spitalul militar Focşani.”
Monitorul Oficial Nr. 174 din 6 august 1930,
,,CAROL al Il-lea,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate,
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Armatei cu Nr. 41.458 din 1 August 1930,
Am decretat şi decretăm:
Art. I. Se acordă de Noi dreptul de a purta „Semnul Onorific de Aur“ pentru 25 ani serviţi în armată, următorilor ofiţeri: […] medicului colonel Faur I. Constantin delà spitalul militar Focşani.”
Monitorul oficial nr 112 din 21 Mai 1932,
,,Ministerul Regal al Afacerilor Străine
Prin decretul regal Nr . 1.624 din 11 Mai 1932 se conferă pe data de 8 iunie 1832 Medalia „Ferdinand 1“, cu spade pe panglică, ofițerilor din activitate și rezervă, cari au făcut parte și colaborat cu corpul voluntarilor ardeleni- bucovineni și legiuni, după cm urmează:… medicului colonel Faur Constantin.”
În același an a fost numit și membru al Ordinului ,,Coroana României”.
Monitorul Oficial nr. 255 din 4 noiemvrie 1937, ,,La Școala de ofițeri în rezervă și infanterie Nr. 2, Bacău la Comisiunea pentru vizita medicală erau: Colonel Minescu loan și medic-colonel Faur Constantin, Șef spitalul militar divizia a VI-a.”
La conducerea spitalului a impus ordine și curățenie, bolnavii fiind îngrijiți foarte bine. Acorda ajutor medical și civililor pe care îi îngrijea gratuit, bolnavii având un moral bun. Pentru buna hrănire a bolnavilor și trupei spitalului a înființat o grădină de zarzavat.
La 01 septembrie 1937 a fost trecut în rezervă din oficiu pentru limită de vârstă și a fost propus pentru cursul de medic general în rezervă.
Medicul colonel dr. Faur Constantin făcea parte din Comitetul pentru sprijinul familiilor nevoiașe, a răniților sau care aveau membri concentrați. La adunarea din seara de vineri, 7 septembrie 1939, de la Primăria Focșani, a făcut apel pentru a se stabili ce familii trebuie ajutate imediat și a propus măsuri urgente pentru le da speranță. Situația cestora era critică și numai dacă erau solidari puteau să ajute cât mai mulți. S-a angajat să dea câte 2000 de lei în fiecare lună pentru sprijinul acestor familii și a propus ca ,,tri sute de familii înstărite să aibă grijă de tri sute de familii nevoiaşe.”
Monitorul Oficial (Partea I) Nr 244/18 Octomvrie 1940,
,,MINISTERUL AFACERILOR INTERNE prin decizia ministerială Nr.
19.028 din 16 Oetomvrie 1940, se numesc în funcţiunile dei ajutori de primari, la oraşele mari reşedinţe de judeţ, persoanele notate mai jos, precum urmează: La oraşul reşedinţă Focşani,: d-l dr. C. Faur, în funcţiunea de primar, în locul d-lui Dimitriu P. Ştefan, demisionat.”
În această perioadă medicul colonel dr. Faur Constantin organizează serviciul de salvare și îngrijire a victimelor cutremurului din noaptea de 10 noiembrie 1940, ora 3:39. Cutremurul a avut o magnitudine de 7,4 și la o adâncime de 133 km iar orașul a rămas în întuneric. Nicio casă nu a rămas neatinsă, afectate fiind acoperișurile și pereții. Gara orașului, cinematograful Aro s-au prăbușit și Teatrul Pastia avea avarii majore. Orașul Panciu a fost dărâmat în întregime.
,,La Spitalul Militar - frontonul de la intrarea principală era căzut, dormitoarele aveau pereţii crăpaţi, tencuiala era prăbuşită […]. La nivel judeţean, instituţiile sanitare distruse de cutremur şi clasate pentru dărâmare erau Spitalul Panciu, etajul Spitalelor Focşani şi Vidra, dispensarele din Boloteşti, Păuneşti şi Străoane, ,,Aşezământul Ocrotirea Fetelor” Focşani şi Azilul de Bătrâni Focşani. Din rândul acelora care necesitau reparaţii radicale erau spitalele din Năruja, Câmpineanca, Mărăşeşti, Adjud, Odobeşti şi parterul spitalelor din Focşani şi Vidra, iar de reparaţii mai mici aveau nevoie dispensarele din Bârseşti, Vizantea, Mera şi Jariştea.”
Bisericile din comunele Petreşti, Vulturul şi Podul Hârlăului au fost dărâmate, la fel și Mănăstirea Buluc din Jariștea.
În iulie 1941 a fost concentrat și i-a fost încredințată conducerea Spitalului
Z.I. 432 pe care l-a organizat din postura de medic colonel în rezervă, fiind apreciat mai presus de orice laudă. A fost desconcentrat la 2 octombrie 1943. În anul 1945 era nedisciplinat, lipsit de autoritate și bătrân în accepțiunea curentului muncitoresc care transforma filmul într-o piesă de teatru și prăpădea demnitatea.
Medicul colonel dr. Faur Constantin a fost invitat de către Majestatea Sa Regina Elena în ziua de vineri, 26 iunie 1942, ora 11, în sala de recepţie a Palatului Regal din Calea Victoriei, fiind cinstit cu „Semnul distinctiv’’ la adunarea generală a Crucii Roşii.
Medicul colonel dr. Faur I. Constantin, omul devotat al comunității vrâncene, cuminecătura sufletului empatic, s-a stins din viață în vara anului 1969 și a fost îngropat în Cimitirul Ghencea Militar din București. Pagina despre istoria acestui român va continua secole de acum, casa Faur fiind fundamentul iubitorilor de carte, Biblioteca Județeană Vrancea. Și nu poate fi ceva mai frumos decât să trăiești în cărțile comunității căreia te-ai dăruit.
-2025OCronicăMedico-Militara
