Cabinet individual de psihologie Carmen Lenuta Dobre

28/04/2026

Psihoterapie de grup
Despre Bullying! 😟

💬 Ce înseamnă bullying-ul și cm îl recunoaștem;
💛 Cum ne afectează emoțiile și relațiile;
🤝 Cum putem reacționa și cere ajutor;
🌟 Cum putem construi o școală și o lume fără bullying!

28/04/2026

Tulburarea de personalitate borderline (BPD)

Simptome:

Persoanele cu BPD manifestă un tipar stabil de instabilitate în relațiile interpersonale, imaginea de sine și afecte, și impulsivitate marcată, începând din adolescență sau începutul vieții adulte.

1. Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar.
2. Tipare instabile și intense de relații interpersonale, caracterizate prin alternanța idealizării și devalorizării celuilalt (“te iubesc” – “te urăsc”).
3. Perturbare a identității: imagine de sine instabilă sau sentiment cronic de vid interior.
4. Impulsivitate în cel puțin două domenii (ex: cheltuieli, s*x, abuz de substanțe, condus periculos, mâncat compulsiv).
5. Comportamente, gesturi sau amenințări recurente de suicid sau auto-vătămare.
6. Instabilitate emoțională datorată reactivității afective (episoade intense de disforie, iritabilitate sau anxietate care durează de obicei câteva ore și rar mai mult de câteva zile).
7. Sentiment cronic de gol interior.
8. Furie intensă și inadecvată sau dificultăți în controlul furiei (de ex.: izbucniri frecvente de furie, sarcasm constant).
9. Idee paranoidă tranzitorie sau simptome disociative severe legate de stres.

Psihoterapia te poate ajuta să înțelegi mai bine cauzele suferinței tale, să dezvolți strategii sănătoase de coping și să îți redobândești echilibrul emoțional.

Solicitarea ajutorului este un semn de maturitate emoțională, nu de slăbiciune.
🌹Psihoterapeut Carmen Dobre
📞⁨0763 654 569⁩

27/04/2026

Cum să-ti sporești bucuria de a trăi?

Aproape de natură - prin dieta, mișcare, odihnă.
Aproape de oameni - comunică sincer, nu-i judeca, încearca să-i întelegi.
Aproape de tine însuti - cultivă autostima, nu te judeca prea aspru, întelege că ești unic.
Aproape de divinitate - în fiecare există o scânteie divina descoper-o!
Cere ce vrei, dar nu emite pretenții: indrăznește, acum!
Acceptă, pentru moment, orice se întamplă!
Emite tot mai multă iubire, chiar dacă nu obții ceea ce vrei.
Abordează viața cu entuziasm!
Gândește pozitiv, eliberează-te de prejudecăți.
Folosește-ți creierul integral; da credit intuiției, imaginației și puterii creatoare. “

Ion Radu-Tomșa

20/04/2026

Copilul în familia disfuncțională: emoții, frici și consecințe

Un copil care crește într-o familie cu certuri frecvente, agresiune sau tensiune constantă este profund afectat emoțional, chiar dacă uneori nu arată asta în mod direct.

Mediul familial este baza siguranței lui, iar când această bază devine instabilă, apar mai multe efecte:

1. Nesiguranță și anxietate

Copilul trăiește într-o stare de alertă permanentă. Nu știe când apare următorul conflict, ceea ce poate duce la:
- teamă constantă;
- dificultăți de relaxare;
- probleme cu somnul.

2. Stimă de sine scăzută

Copiii tind să creadă că ei sunt cauza problemelor dintre părinți. Asta duce la:
- sentiment de vinovăție;
- rușine;
- lipsă de încredere în sine.

3. Probleme de reglare emoțională

Fără un model sănătos, copilul nu învață cm să gestioneze emoțiile:
- poate deveni agresiv (imitând ce vede) sau, dimpotrivă, foarte retras și tăcut;
- dificultăți în a exprima ce simte.

4. Dificultăți în relații

Pe termen lung, copilul poate avea probleme în relațiile cu alții:
- neîncredere în oameni;
- teamă de abandon;
- atracție către relații toxice (considerate „normale”).

5. Posibile probleme psihologice

Expunerea constantă la conflict și agresiune poate crește riscul de:
- anxietate generalizată
- depresie
- tulburare de stres post-traumatic

6. Performanță școlară afectată

Stresul emoțional consumă energia copilului:
- concentrare scăzută;
- lipsă de motivație;
- rezultate mai slabe.

Ce e important de știut!

Chiar dacă situația este dificilă, copiii pot fi ajutați și pot deveni echilibrați dacă:
- există măcar un adult stabil și suportiv;
- li se oferă siguranță emoțională;
- primesc sprijin (consiliere psihologică, discuții deschise).

19/04/2026

IUBIREA NU DOARE , VINDECĂ

Relații: atașament, dependență emoțională și rolurile din triunghiul dramatic

În relațiile noastre apropiate – de cuplu, familie sau prietenie – se joacă adesea, fără să ne dăm seama, scenarii vechi de viață.

Când ne este teamă să fim respinși sau abandonați, putem confunda iubirea autentică cu dependența emoțională.

🔹 Atașamentul sănătos presupune apropiere, încredere și libertatea de a fi tu însuți.
🔹 Dependența emoțională, în schimb, aduce teamă, control, vinovăție și efort constant de a păstra relația, chiar și cu prețul propriei liniști.

În astfel de relații, se activează adesea așa-numitul triunghi dramatic Karpman – trei roluri prin care încercăm inconștient să ne reglăm emoțiile:

• Victima se simte neputincioasă, neînțeleasă, caută salvare din exterior.
• Persecutorul critică, controlează sau pedepsește, din frică de vulnerabilitate.
• Salvatorul oferă ajutor peste măsură, ignorându-și propriile nevoi, pentru a se simți valoros.

Aceste roluri se schimbă între ele, dar mențin același tipar de suferință și dependență relațională.

Ieșirea din acest cerc începe prin conștientizare: să observăm rolul în care ne aflăm și ce ne face să rămânem acolo.

Pas cu pas, învățăm să construim relații bazate pe responsabilitate, comunicare autentică și respect reciproc, nu pe teamă sau vinovăție.

❤️ În terapie, învățăm să transformăm dependența în atașament sigur – acel spațiu unde iubirea nu doare, ci vindecă.

14/04/2026

GRUP DE SUPERVIZARE ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ
MAI 2026

Înscrieri deschise pentru un nou grup de supervizare în psihologie clinică!

Dacă ești psiholog clinician în supervizare și îți dorești o experiență de învățare autentică, aplicată și interactivă, te invit să te alături noului meu grup de supervizare!

Ce îți oferă acest grup?

✅ Îndrumare practică și aplicată – Vom analiza cazuri reale și vom discuta strategii eficiente de intervenție.
✅ Dezvoltare profesională accelerată – Îți vei consolida competențele clinice într-un cadru profesionist și susținător.
✅ Suport personalizat – Îți ofer sprijin și feedback constructiv pentru a deveni un profesionist de încredere.
✅ Un mediu de învățare colaborativ – Vei face parte dintr-o comunitate de colegi dedicați, unde schimbul de experiențe și bune practici este esențial.

Cine poate participa?

➡️ Psihologi clinicieni aflați în perioada de supervizare, indiferent de nivelul de experiență.

Detalii organizatorice

📍 Format: Întâlniri online / față în față (în funcție de preferințe)
📆 Frecvență: Sesiuni regulate, conform programului stabilit împreună
📜 Acreditare: Supervizare recunoscută de Colegiul Psihologilor din România

Locurile sunt limitate! Dacă vrei să faci parte dintr-un grup dedicat și dinamic, contactează-mă pentru detalii și înscriere.

📩 Psiholog clinician specialist, supervizor în psihologie clinică cu o experiență de 11 ani în cabinetul individual
📞⁨0763 654 569⁩

Hai să creștem împreună în această profesie!

12/04/2026

Psihoterapia pentru adulți – un proces de înțelegere, echilibru și schimbare

Psihoterapia reprezintă un demers profesionist de explorare și intervenție psihologică, desfășurat într-un cadru confidențial, sigur și bazat pe relația terapeutică.

Este un spațiu dedicat reflecției, în care dificultățile personale sunt abordate cu rigoare, empatie și respect.

🔍 Cum se desfășoară ședințele de psihoterapie?

O ședință durează, în mod obișnuit, 50 de minute și are o frecvență stabilită împreună cu terapeutul (de regulă, săptămânal).

Procesul include:
- evaluarea inițială și stabilirea obiectivelor terapeutice;
- explorarea experiențelor emoționale și a tiparelor cognitive și comportamentale;
- intervenții specifice, adaptate nevoilor individuale;
- monitorizarea progresului și ajustarea direcției terapeutice.

💬 Ce presupune psihoterapia pentru adulți?

Psihoterapia se adresează persoanelor adulte care doresc să gestioneze mai eficient:
- anxietatea, stresul sau simptomele depresive
- dificultățile relaționale sau profesionale
- perioadele de tranziție sau criză
- blocajele emoționale sau decizionale

De asemenea, este un instrument valoros pentru dezvoltare personală, creșterea autocunoașterii și consolidarea resurselor interne.

Psihoterapia este recomandată oricărei persoane care își dorește claritate, echilibru emoțional și o mai bună adaptare la provocările vieții cotidiene.

11/04/2026

11/04/2026

DOLIU

Doliul este un proces emoțional și psihologic complex, care apare în urma pierderii unei persoane dragi (deces, despărțire, divorț etc.).

Cum se manifestă?

🖤 Emoțional:
• tristețe profundă
• anxietate, neliniște
• vinovăție
• furie
• gol interior
• negare
• singurătate

🖤 Fizic:
• oboseală, lipsă de energie
• insomnie sau somn excesiv
• modificări ale apetitului
• nod în gât / durere în piept
• palpitații, dureri de cap

🖤 Comportamental:
• retragere socială
• neglijarea rutinei
• dificultăți de concentrare
• atașament față de obiecte
• senzația că persoana pierdută este încă prezentă

Etapele doliului:
1. Negare
2. Furie
3. Negociere
4. Depresie
5. Acceptare

Fiecare persoană trăiește doliul diferit.
Nu există un „mod corect” de a simți.
Dacă durerea devine copleșitoare sau persistă în timp, cere sprijin specializat.

❗ Psiholog clinician specialist și psihoterapeut
Carmen Dobre
📞0763 654 569

08/04/2026

Școala vrăjitorilor 🧙‍♂️
Ultima ședință- Brevetul de vrăjitor!
Surprize, cadouri, dansul vrăjitorilor 🧙‍♂️
Ne vedem curând cu alte ateliere pentru copii 🧙‍♂️

08/04/2026

💔CÂND IUBIREA DOARE ÎN TĂCERE

Cum recunoști abuzul psihologic și regăsești drumul spre tine

Abuzul psihologic al partenerului este o formă profundă de violență emoțională, adesea invizibilă, dar extrem de dăunătoare.

Apare atunci când o persoană își controlează, manipulează sau domină partenerul prin cuvinte, comportamente și acțiuni menite să slăbească încrederea în sine și să inducă teamă, vinovăție sau confuzie.

💔Cauze posibile ale abuzului psihologic într-o relație:

1. Traume nerezolvate din copilărie
• Persoanele care au crescut în familii disfuncționale sau abuzive pot repeta, conștient sau nu, tiparele învățate.
• Abuzatorii pot fi victime transformate în agresori.

2. Nevoia de control
• Teama de abandon, nesiguranța personală sau sentimentul de inferioritate pot duce la o nevoie compulsivă de a controla partenerul.
• Controlul oferă iluzia de putere într-un interior haotic.

3. Insecuritate emoțională și narcisism
• Abuzatorii psihologici pot avea tulburări de personalitate (ex: narcisică, borderline) sau o imagine de sine extrem de fragilă, mascată prin dominare.

4. Modelul cultural sau social
• În unele contexte, bărbații (sau femeile) pot fi crescuți cu ideea că „autoritatea” într-o relație înseamnă putere totală, inclusiv asupra emoțiilor celuilalt.
• Patriarhatul, s*xismul sau ideea de supunere a partenerului pot încuraja astfel de comportamente.

5. Frica de intimitate reală
• Unii oameni se simt expuși sau vulnerabili în fața unei conexiuni autentice și atunci folosesc sarcasmul, critica sau manipularea pentru a „ține distanța”.

6. Lipsa inteligenței emoționale
• Incapacitatea de a gestiona conflictele, emoțiile sau nevoile într-un mod sănătos poate duce la comportamente distructive și toxice.

😔Exemple de abuz psihologic
• Te face să te îndoiești constant de tine („Ți se pare” / „Nu știi nimic”).
• Izolarea de prieteni și familie.
• Umilire, sarcasm, tăcere ca pedeapsă.
• Control asupra deciziilor, banilor, programului.
• Gaslighting (te face să crezi că ești nebun/ă).

Conștientizarea abuzului psihologic este primul pas spre eliberare și vindecare, dar e adesea și cel mai greu. Abuzul psihologic se instalează subtil și progresiv, iar victimele ajung să creadă că „exagerează” sau „merită” ce li se întâmplă.

Cum poți conștientiza abuzul psihologic într-o relație:

1. Ascultă-ți starea interioară
• Te simți constant obosit(ă), vinovat(ă), anxios/anxioasă, chiar dacă nu există un motiv clar?
• Ai început să te îndoiești de propria percepție sau de valoarea ta ca om?
• Simți că „ceva nu e în regulă”, dar nu știi exact ce?

Acestea sunt semnale interne importante. Intuiția e adesea primul semn de alarmă.

2. Fii atent(ă) la dinamica relației

Întreabă-te:
• Pot vorbi liber despre ce simt, fără frică?
• Simt că trebuie mereu să mă explic sau să evit conflictele?
• Mă face partenerul să mă simt „nebun(ă)” sau „prea sensibil(ă)”?
• Îmi e teamă de reacțiile lui/ei?

Dacă relația e marcată de teamă, rușine sau auto-anulare, e un semn serios de abuz.

3.Notează faptele
• Ține un jurnal (chiar simplu, pe telefon): ce spune, ce face, cm te simți după.
• Vei începe să vezi un tipar: critică, manipulare, pedepse emoționale, tăceri reci, etc.

Abuzul psihologic devine vizibil atunci când e pus în cuvinte.

4. Vorbește cu o persoană de încredere
• O prietenă, terapeut, coach sau un grup de sprijin.
• O altă perspectivă te poate ajuta să vezi mai clar ce se întâmplă — abuzatorii izolează tocmai pentru a evita acest lucru.

5. Educă-te: citește, ascultă, învață

Cărți, podcasturi, videoclipuri despre relații toxice, manipulare, narcisism sau traume relaționale — toate te pot ajuta să înțelegi ce ți se întâmplă.

✔️Semne clare de abuz psihologic
• Îți minimizează emoțiile („Ești prea dramatic/ă”)
• Te face să te simți vinovat(ă) pentru reacțiile lui/ei
• Îți controlează deciziile, hainele, prietenii
• Te compară constant cu alții
• Se folosește de afecțiune ca de o armă (te pedepsește cu tăcere sau refuzul iubirii)

💔Important:
Abuzul psihologic nu e despre lipsa de iubire, ci despre lipsa de respect și egalitate. Poți iubi un om abuziv — dar nu e sănătos sau sigur să rămâi într-un astfel de context.



psihologic

Psihoterapeut Carmen Dobre
📞0763654569

07/04/2026

Psihoterapie de grup
Ședința 3

Anxietatea la copii este o reacție normală de protecție, dar devine problematică atunci când este prea intensă, frecventă sau îi împiedică să funcționeze (școală, relații, activități zilnice).

La vârsta 8–11 ani, anxietatea apare adesea ca:
🔆frică de eșec sau de evaluare (teste, vorbit în clasă)
🔆îngrijorări excesive („dacă se întâmplă ceva rău?”)
🔆simptome fizice (dureri de stomac, cap, tensiune)
🔆evitarea situațiilor dificile