Grâul nostru tămăduitor: spelta
Spelta este o specie de cereale veche de peste 10 mii de ani, provine din Asia de sud-vest şi a ajuns în Europa prin intermediul Mezopotamiei. În Bazinul Carpatin creşte de aproximativ 8000 de ani. Suprimă buruienele, poate fi cultivat şi fără utilizarea unor erbicide. Frunzele sale puternice învelesc strâns spicul şi protejează boabele de influenţele nocive din mediu, de chimicale, de noxele atmosferice. Cu 160 de ani în urmă spelta a fost cea mai cultivată cereală din Europa. Însă din cauza spicului fragil şi a randamentului mai redus a fost înlocuit cu grâul de astăzi. Spelta nu a suportat îngrăşămintele chimice, spicele sale s-au alungit, s-a redus calitatea. Dincolo de aceasta, din cauza plevei puternice, necesita prelucrare specială şi costisitoare. Astăzi, după redescoperirea alimentelor naturiste şi de calitate, spelta cunoaşte în Europa întreagă o nouă popularitate. Influenţele benefice a speltei asupra sănătăţii are o mare tradiţie. Printre primii propagatori ai acestei specii s-a numărat în secolul XII. stareţa benedictină Hildegard von Bingen. Ea a considerat că spelta este cea mai bună cereală, îţi însănătoşeşte trupul şi sângele şi îţi menţine spiritul fericit şi prietenos. Compoziţia în aminoacizi este diferită de cea a grâului tradiţional - cantitatea celor mai mulţi aminoacizi este de 1 ½ ori mai mare decât la grâu, iar compoziţia acestora se aseamănă mult cu raportul aminoacizilor din proteinele umane. Referitor la conţinutul de vitamine şi de minerale, este specifică prezenţa aproape integrală a grupului vitaminelor B, cu excepţia vitaminei B12. Trebuie evidenţiat mai cu seamă conţinutul de niacina precum şi conţinutul de vitamină E. Este semnificativ conţinutul de calciu, magneziu, fosfor şi seleniu, acestea pot fi de opt ori mai mari, decât valoarea obişnuită la cereale. Şi valorile de cupru, fier, mangan şi zinc depăşesc cele ale grâului. Conţine şi o cantitate importantă de siliciu şi de seleniu. Aproape plantă medicinală şi aliment cvasi-medicinal
Datorită rezistenţei sale deosebite faţă de boli şi faţă de dăunători, nu necesită protecţie chimică, de aceea este adecvat pentru cultivarea biologică. Dincolo de aceasta spelta este rezistent şi la radiaţii. După catastrofa de la Cernobil s-a descoperit prin coincidenţă, că spelta nu a absorbit nici substanţe radioactive, nici metale grele. Din experienţă se cunosc numeroase efecte fiziologice benefice, de aceea este surprinzător că nici până în ziua de astăzi nu s-a efectuat un studiu ştiinţific exhaustiv, menit să-i convingă pe cei sceptici. Variantele înnobilate, manipulate genetic ale grâului produc la tot mai multe persoane alergii. În aceste cazuri spelta s-a dovedit un înlocuitor perfect. Altfel decât la grâu, alergia la spelta este extrem de rară. Conţinutul înalt de acid silicic are efect benefic asupra capacităţilor de gândire şi de concentrare. Datorită calităţilor sale dermatologice şi a efectelor sale curative în cazul dermatitelor cronice (neurodermatită), dermatologii recomandă trecerea la alimentaţia cu spelta. Datorită conţinutului mai redus de carbohidraţi şi de fibre, precum şi datorită indexului său glicemic favorabil se poate integra foarte bine în alimentaţia diabeticilor.
În medicina tradiţională chinezească spelta este cunoscut drept un fortifiant excelent pentru splină, pancreas şi ficat. Supa caldă de spelta a fost recomandată pentru persoanele care sufereau de membre reci. În mod interesant s-a dovedit mai eficient, decât celelalte supe calde. Fiind nutritiv şi uşor digestibil, este recomandat în mod expres pentru alimentaţia în convalescenţă. Fapt este, că spelta conţine de două ori mai multe proteine absorbibile, decât făina de grâu. Dacă au posibilitatea de a alege, animalele şi copiii preferă să consume alimentele din spelta. Datorită conţinutului de seleniu, spelta poate juca un rol important în prevenirea şi tratamentul bolilor neoplazice. Dacă au posibilitatea să aleagă dintre grâu şi spelta, şi animalele preferă spelta mai gustos şi mai moale. Din amestecul de grâu şi spelta, păsările de casă aleg mai întâi spelta. Curiozităţi
Spelta prăjită este deosebit de gustoasă şi are o aromă cu o notă uşor asemănătoare cu gustul nucilor. În ultimul timp tot mai mulţi se ocupă de utilizarea speltei verde, încă crud.
