Psiholog Adrian Bratu

01/06/2025

La Mulți Ani tuturor copiilor, mari și mici!

Imaginați-vă un loc de joacă nefolosit. Ignorat, uitat, abandonat… Leagănele stau nemișcate, toboganele sunt ruginite, roțile se învârt scârțâind doar când le umflă vântul, toate culorile vii s-au estompat, iar groapa de nisip e inundată de gunoaie… Cam așa cred ar putea arăta ....

26/05/2025

Sănătatea mintală e esențială pentru dezvoltarea omului și a comunității.

Sănătatea mintală este o componentă vitală a bunăstării fiecărui individ.

21/05/2025

A fost un autentic "dialog despre sănătatea mintala".
Alături de Ana Lupu , Dr. Şooş Elena Andra și o comunitate implicată, am discutat deschis despre sindromul burnout și implicațiile lui în viața noastră.
Mulțumesc pentru susținere Biblioteca Astra Sibiu , BNI Sibiu - Romania, Spitalul De Psihiatrie Gheorghe Preda Sibiu, City Flowers by Ioana și Iza Paulescu.

15/12/2024

🧧Ne apropiem de finalul anului și cu toții simțim să facem ceva bun, memorabil, care să impacteze atât pe cei din jur cât și pe noi inșine.

📌La invitația lui Eugen COJOCARU m-am alăturat evenimentului său caritabil Business Masterclass, ajuns la a 4-a ediție. Acesta te provoacă să îți pregătești compania pentru nivelul următor de evoluție, explorând și câteva aspecte psihodinamice și comportamentale ale antreprenorului de astăzi.

📅 18 Decembrie 2024
📍 Pasaj Hall, Piața Cibin 5, Sibiu
🎫 https://forms.gle/RkJ7DztM6LkprsLz9

Înscrie-te la link-ul de mai sus și confirmă-ți prezența. Locurile sunt limitate.

🎁Participarea ta contribuie la susținerea Asociația De Poveste, care ajută copiii și tinerii din centrele de plasament din județul Sibiu să aibă parte de atenție, dezvoltare personală, psihoterapie, ateliere, activități și experiențe frumoase care să îi facă se simtă iubiți și importanți!

30/10/2024

A fost o seară minunată! Alături de profesioniști dedicați: psiho-sociolog Adela Popa și doctor Egri Eduard, am dialogat cu oameni deschiși și interesați de domeniul sănătății mintale. Mulțumesc Biblioteca Astra Sibiu și BNI Sibiu - Romania.
O sa revin în curând cu mai multe fotografii (mulțumesc Lupu Albert ) si detalii despre acest proiect pilot.

23/10/2024

Sănătatea mintală este un drept fundamental al omului, dar încărcați de atâtea alte griji, în ultimul timp ignorăm acest fapt. Doar printr-un efort comun putem crea o realitate în care sănătatea mintală să beneficieze de focus prioritar în demersurile cotidiene. Pentru binele nostru, individual și comun!
Începând cu anul 1992, la inițiativa Federației Mondiale a Sănătății Mintale, în luna octombrie, se celebrează Ziua Mondială a Sănătății Mintale, un eveniment dedicat promovării echilibrului mintal și combaterii prejudecătilor asociate cu problemele din acest spectru.
Psihoterapeut Adrian Bratu împreună cu psiho-sociolog Adela Popa și doctor Eduard Egri se alătură acestei inițiative și propun o seară de dialog deschisă publicului larg. Întâlnirea este menită să sensibilizeze comunitatea sibiană cu privire la importanța sănătății mintale prin creșterea gradului de conștientizare a rolului, dinamicii și fragilității, dar și oferirea de resurse bazale privind protecția și susținerea sănătății mintale.

03/09/2024

Cartea “12 Povesti din fotoliul unui psiholog” sta acum timida, dar cu entuziasm si emotii si pe rafturile din Pravalia Cu Carti din Constanta, alaturi de multe alte titluri minunate.

19/08/2024

Profesia mea (psiholog – psihoterapeut) îmi oferă emoționanta perspectivă de a intra în contact cu o sumedenie de persoane cu contexte și structuri personale atât de diverse și interesante. Iar acest fapt îmi oferă o bibliotecă atât de bogată de idei, sentimente, situații, trăiri, relații, comportamente sau pulsiuni. Dar oare ce ar însemna o astfel de bibliotecă, dacă ea nu ar ajunge (și doar parțial) la alți oameni?!
Iată de ce, începând de astăzi, o să încerc să dezvălui, ușor, această bogăție de experiențe spre orice curios cititor prin periodice mini-povești din fotoliul unui psiholog... Unele din aceste mini-povești nu o să fie direct scrise din cadrul cabinetul meu, ci poate doar din perspectiva observatorului vieții de zi cu zi, cm vă încurajez pe toți să fiți uneori. Aceste scrieri nu o să acopere integral toate caracteristicile unei povești (intrigă, personaje dezvoltate, decor, atmosferă, structură narativă etc) ci vor viza teme sau mesaje care pot inspira, stimula reflecția sau genera anumite învățăminte. Desigur confidențialitatea eroilor acestor povești va fi pe deplin respectată.
Mulțumesc de lectură, interes și susținere.
--------------------------------
dacă lectura aceasta v-a stârnit un pic curiozitatea / interesul, vă pot recomanda și lectura cărții mele ”12 povești din fotoliul unui psiholog”. cu drag!
------------
Perspective de valoare

A fost odată un adolescent aflat în plin avânt de căutare a imaginii de sine. Și pentru că imaginea de sine conține atât de multe aspecte legate de corporalitate, exercițiile fizice au devenit un ritual zilnic, produsele cosmetice au început a fi alese cu grijă și folosite cu responsabilitate iar alimentele au fost triate și sortate în funcție de calorii, proteine, energie. Astfel, una dintre numeroasele modificări din cotidianul acelui adolescent a fost renunțarea la zahăr. (Chiar o decizie sănătoasă! Bravo!)

Povestea continuă cu dorința explicită a tatălui acestui adolescent de a-l valida, motiva și încuraja. Iar una dintre acțiunile lui în acest sens a fost să își asume și el obiectivul de a nu mai consuma zahăr. (Hai că pare o poveste în care binele se propagă…). Mândru de acest nou fel de a fi, tatăl adolescentului se lăuda cunoscuților și prietenilor săi, atât de fiul său și obiectivele lui sănătoase cât și de rolul său din umbră. La o astfel de discuție, însă, tatăl nu a primit atenția și zâmbetele aprobatoare pe care și le dorea și a insistat: ”tu înțelegi că am reușit să mă abțin inclusiv de la siropul de fructe pe care îl consumam zilnic… tu ce zici de asta?!” Răspunsul a venit rapid, în hohote de râs: ”Hai, că am înțeles: ești mai puternic decât un sirop!”

Mda: o anumită acțiune poate să exprime sau să reprezinte ceva deosebit de semnificativ pentru oricare din noi, la un anumit moment, dar total lipsit de orice valoare pentru cel sau cei de lângă noi. Nu?!

A fost odată un adolescent aflat în plin avânt de căutare a imaginii de sine. Și pentru că imaginea de sine conține atât de multe aspecte legate de corporalitate, exercițiile fizice au devenit un ritual zilnic, produsele cosmetice au început a fi alese cu grijă și folosite cu responsabil...

09/07/2024

Profesia mea (psiholog – psihoterapeut) îmi oferă emoționanta perspectivă de a intra în contact cu o sumedenie de persoane cu contexte și structuri personale atât de diverse și interesante. Iar acest fapt îmi oferă o bibliotecă atât de bogată de idei, sentimente, situații, trăiri, relații, comportamente sau pulsiuni. Dar oare ce ar însemna o astfel de bibliotecă, dacă ea nu ar ajunge (și doar parțial) la alți oameni?!
Iată de ce, începând de astăzi, o să încerc să dezvălui, ușor, această bogăție de experiențe spre orice curios cititor prin periodice mini-povești din fotoliul unui psiholog... Unele din aceste mini-povești nu o să fie direct scrise din cadrul cabinetul meu, ci poate doar din perspectiva observatorului vieții de zi cu zi, cm vă încurajez pe toți să fiți uneori. Aceste scrieri nu o să acopere integral toate caracteristicile unei povești (intrigă, personaje dezvoltate, decor, atmosferă, structură narativă etc) ci vor viza teme sau mesaje care pot inspira, stimula reflecția sau genera anumite învățăminte. Desigur confidențialitatea eroilor acestor povești va fi pe deplin respectată.
Mulțumesc de lectură, interes și susținere.

--------------------------------
dacă lectura aceasta v-a stârnit un pic curiozitatea / interesul, vă pot recomanda și lectura cărții mele ”12 povești din fotoliul unui psiholog”. cu drag!

În cine să mai ai încredere?!

A fost odată (ca acum 4 ani !) o mare mare campanie electorală. Și candidați pe măsură! Toți cu binele țării, județului, orașului ori comunei în programe, promisiuni și discursuri. Oriunde te întorceai în zilele acelea dădeai de ei: în multe și variate emisiuni și știri TV, în undele radio, pe afișe, bannere, pancarte în orice colț de stradă ori de intersecție. Pe fluturași înghesuiți nemilos de mulți în cutiile poștale, pe pungi de plastic ori de hârtie colorată (în funcție de buget, nu?!), pe tricouri, eșarfe, șepci sau veste reflectorizante, pe pixuri, cutii de chibrite, calendare sau orice mic nimic. Și cm de se putea să lipsească toată această imensă tevatură de auto-elogiu personal (votați-mă pe mine!) sau de critici și bârfe despre ăialalți (nu îi votați pe ei!) de pe cea mai mare câmpie a libertății de exprimare: internetul? Așa că www-ul a fost cucerit în acele zile de aceleași declamații pro sau contra, indiferent de era vorba de pagini, bloguri sau podcasturi sau rețele sociale.
Și zilele campaniei s-au încheiat, votul s-a înfăptuit (apropo: prezența de 52% la alegeri locale parcă nu e rea, dar se putea și mai bine!) și, încet – încet au început să apară rezultatele. Pentru unii cu multă bucurie, pentru alții cu mai puțină sau chiar deloc. Iar pentru aceștia din urmă au început analizele, rapoartele, statisticile... explicațiile. Pentru ei înșiși sau pentru oricine dorea să îi asculte.
Povestea de azi se oprește asupra unei astfel de candidate, care la ceva zile după ingurgitarea unor deloc plăcute rezultate a găsit explicația nereușitei sale: ”pe internet s-au dat mesaje, împotriva mea... vă daţi seama ce manipulare”. Și brusc psihologul din mine a compătimit-o sincer: sărăcuța de ea! ditamai politician în ditamai partid și nu știa că se poate minți pe net și pe rețelele sociale!
Off! Chiar nu credeam că minciuna și dezinformarea rău intenționată o să intre vreodată în pura și candida lume a politicii!

A fost odată (ca acum 4 ani !) o mare mare campanie electorală. Și candidați pe măsură! Toți cu binele țării, județului, orașului ori comunei în programe, promisiuni și discursuri. Oriunde te întorceai în zilele acelea dădeai de ei: în multe și variate emisiuni și știri TV, în u...

03/07/2024

Profesia mea (psiholog – psihoterapeut) îmi oferă emoționanta perspectivă de a intra în contact cu o sumedenie de persoane cu contexte și structuri personale atât de diverse și interesante. Iar acest fapt îmi oferă o bibliotecă atât de bogată de idei, sentimente, situații, trăiri, relații, comportamente sau pulsiuni.
Dar oare ce ar însemna o astfel de bibliotecă, dacă ea nu ar ajunge (și doar parțial) la alți oameni?!
Iată de ce, o să încerc să dezvălui, ușor, această bogăție de experiențe spre orice curios cititor prin periodice Profesia mea (psiholog – psihoterapeut) îmi oferă emoționanta perspectivă de a intra în contact cu o sumedenie de persoane cu contexte și structuri personale atât de diverse și interesante. Iar acest fapt îmi oferă o bibliotecă atât de bogată de idei, sentimente, situații, trăiri, relații, comportamente sau pulsiuni.
Dar oare ce ar însemna o astfel de bibliotecă, dacă ea nu ar ajunge (și doar parțial) la alți oameni?!
Iată de ce, începând de astăzi, o să încerc să dezvălui, ușor, această bogăție de experiențe spre orice curios cititor prin periodice mini-povești din fotoliul unui psiholog… Unele din aceste mini-povești nu o să fie direct scrise din cadrul cabinetul meu, ci poate doar din perspectiva observatorului vieții de zi cu zi, cm vă încurajez pe toți să fiți uneori. Aceste scrieri nu o să acopere integral toate caracteristicile unei povești (intrigă, personaje dezvoltate, decor, atmosferă, structură narativă etc) ci vor viza teme sau mesaje care pot inspira, stimula reflecția sau genera anumite învățăminte. Desigur confidențialitatea eroilor acestor povești va fi pe deplin respectată.
Mulțumesc de lectură, interes și susținere.
dacă lectura aceasta v-a stârnit un pic curiozitatea / interesul, vă pot recomanda și lectura cărții mele ”12 povești din fotoliul unui psiholog”. cu drag!

Teatrul vieții

A fost odată (ca în ultimii 30 de ani !) un oraș care zece zile respira teatru. Sub imensa umbrelă a unui celebru festival internațional, peste 5000 de artiști din 82 țări au susținut peste 800 de evenimente culturale: teatru, circ, dans, muzică, expoziții, dezbateri, proiecții... Și, fără nici o exagerare, povestea ne spune că sute de mii de oameni au mușcat cu mare poftă din această vibrație. Tema festivalului, ”Prietenie” a încercat să ofere noi și creative perspective privind acest complex dar atât de drag concept. Dincolo de relația afectivă de simpatie, empatie și cooperare, prietenia presupune bunăvoință, toleranță, suport reciproc, altruism, sprijin, spirit comun...
Poate tocmai din acest motiv, în acele zece zile viziunile și așteptările multor oameni s-au focusat mai mult ca altă dăți spre lucruri, evenimente, situații cât mai frumoase și valoroase. Cu toate acestea, realitatea, viața, destinul sau divinitatea (orice variantă cred că e corectă!) a oferit mici adnotări de corecție: un om a fost ucis în bătaie în curtea unei biserici (motivul prezumtiv?! - gelozie), panouri electorale (în afara perioadei legale de campanie) promiteau soluții de viitor bazate pe contrazicerea flagrantă a unor minime principii economice, destinații exotice de vacanță au fost devastate de incendii, examene școlare au creat (ca de fiecare dată) stres și anxietăți (preponderent părinților), canicula, furtunile sau alte fenomene meteo extreme erau deja în rutina cotidiană, România nu a putut adera la zona Euro pentru că nu-și putea asuma anumite obligații, studii de sănătate mentală atenționau atât privind asaltul opioidelor dar și a consumului nesăbuit de internet, cel mai potrivit atribut pentru Ziua Națională a Drapelului a fost ”anonimă” (?)...
Iar aceste exemple pot continua. Oricum nu poate fi vorba de vreo supărare că viața și-a urmat cursul cu destul de multă nepăsare față de panoplia impresionantă de artă teatrală a acestor zile. Pentru că, în fapt, de unde să se inspire și scriitorii, regizorii, compozitorii, scenariștii sau performerii de artă?!

https://www.adibratu.ro/2024/07/03/teatrul-vietii/

A fost odată (ca în ultimii 30 de ani !) un oraș care zece zile respira teatru. Sub imensa umbrelă a unui celebru festival internațional, peste 5000 de artiști din 82 țări au susținut peste 800 de evenimente culturale: teatru, circ, dans, muzică, expoziții, dezbateri, proiecții… Și, f...

17/06/2024

Profesia mea (psiholog – psihoterapeut) îmi oferă emoționanta perspectivă de a intra în contact cu o sumedenie de persoane cu contexte și structuri personale atât de diverse și interesante. Iar acest fapt îmi oferă o bibliotecă atât de bogată de idei, sentimente, situații, trăiri, relații, comportamente sau pulsiuni.

Dar oare ce ar însemna o astfel de bibliotecă, dacă ea nu ar ajunge (și doar parțial) la alți oameni?!
Iată de ce, începând de astăzi, o să încerc să dezvălui, ușor, această bogăție de experiențe spre orice curios cititor prin periodice mini-povești din fotoliul unui psiholog… Unele din aceste mini-povești nu o să fie direct scrise din cadrul cabinetul meu, ci poate doar din perspectiva observatorului vieții de zi cu zi, cm vă încurajez pe toți să fiți uneori. Aceste scrieri nu o să acopere integral toate caracteristicile unei povești (intrigă, personaje dezvoltate, decor, atmosferă, structură narativă etc) ci vor viza teme sau mesaje care pot inspira, stimula reflecția sau genera anumite învățăminte. Desigur confidențialitatea eroilor acestor povești va fi pe deplin respectată.
Mulțumesc de lectură, interes și susținere.

dacă lectura aceasta v-a stârnit un pic curiozitatea / interesul, vă pot recomanda și lectura cărții mele ”12 povești din fotoliul unui psiholog”. cu drag!

Rock și…

A fost odată un mare concert de rock. Care nu a fost chiar tot rock. Ba chiar mai mult, spun unii, ar fi conținut și urme de ceva intangibil cu rock-ul. Iar unii spectatori au fluierat și huiduit acel moment. Și de aici începe de fapt povestea: că a fost rasism și discriminare (spre acel interpret), că ar fi fost nesimțiți toți cei care nu au respectat gustul și dorința de toleranță a organizatorilor și a cântărețului rock, care a invitat interpretul de non-rock, că cine a fluierat e ne-educat sau lipsit de principii de îngăduință față de alți semeni mai puțin norocoși, că așa-i românul setat în a se face de propria ocară în fața unor personalități sau modele de viață din afară, că bine că ne educă străinii în ceea ce privește rasismul și corectitudinea traiului împreună…

Din afară, ca simplu observator, mi se pare că aceste scenarii au conținut enorm de multe generalizări și lacune de analiză și gândire critică…

Oare e rasism când la restaurant îi spun ospătarului sau bucătarului (de altă nație cu mine) că nu îmi place un anumit fel de mâncare făcut de el? Și dacă o să continue să mi-o ofere o să ridic oare tonul? O să îmi resimt reacțiile emoționale ca fiind îndreptățite dacă și alți clienți spun același lucru?

Oare e lipsă de educație huiduitul pe un stadion (!) a unui fotbalist care, poate e chiar din echipa mea preferată, dar prestează altfel decât m-am așteptat / m-a obișnuit?

Oare nu mai e voie să se manifeste nemulțumirea în fața unui politician în momentul în care constatăm că există inadvertențe serioase între ce a promis că face și realitatea a ceea ce face (el sau echipa lui)?

Oare putem aprecia calitatea unui act artistic după reacția unui public care nu înțelege acel act artistic? Sau care refuză să consume acel act artisitic?

Oare dacă cineva și-ar fi pus astfel de întrebări nu ar fi putut să preîntimpine sau să limiteze anumite manifestări emoționale disonante cu ce se dorea a fi acel spectacol?

Oare putem generaliza așa ușor anumite caracteristici unui grup social (unui popor?!)

https://www.adibratu.ro/2024/06/17/rock-si/

A fost odată un mare concert de rock. Care nu a fost chiar tot rock. Ba chiar mai mult, spun unii, ar fi conținut și urme de ceva intangibil cu rock-ul. Iar unii spectatori au fluierat și huiduit acel moment. Și de aici începe de fapt povestea: că a fost rasism și discriminare (spre acel [.....

22/05/2024

Tradiție
Ne aflăm într-o etapă de timp extrem de dinamică din punct de vedere civic: demararea campaniilor electorale. Iar în acest context de discuții, analize, dezbateri sau simple oferire de opinii, am întâlnit foarte des conceptul de ”tradiție”. Iar dacă în unele aspecte acest concept era privit pozitiv, în altele era adnotat ca retrograd sau chiar dăunător. Așadar, ce reprezintă ”tradiția” și în ce măsură poate avea o valoare unitară?!

Conceptul ”tradiție” reprezintă un set de practici, obiceiuri, valori și/sau cunoștințe ale unei comunități sau culturi, care se transmit din generație în generație. Acest set de practici pot include sărbători, ritualuri, diverse meșteșuguri, specificități de gândire și comportament, structuri valorice sau abordări spirituale. Tradițiile sunt deosebit de importante pentru identitatea unei comunități sau grupuri de oameni, oferind un sentiment de continuitate și apartenență.

A fi tradițional reprezintă asumarea de către cineva a unui astfel de set de practici și valori, iar acest fel de a fi poate avea atât avantaje, cât și dezavantaje. Astfel, avantajele unei persoane tradiționale se pot concretiza în:

Stabilitate și continuitate: tradițiile oferă un cadru stabil și familiar pentru viața cotidiană, contribuind la un sentiment de siguranță și continuitate.
Coeziune socială: respectarea tradițiilor poate întări legăturile sociale între membrii unei comunități sau grupuri, contribuind la coeziunea și solidaritatea acestora.
Dinamica de transmitere a valorilor și identității culturale: tradițiile (adesea purtătoare de valori culturale), ajută prin transmiterea acestora de la o generație la alta, la menținerea identității culturale a unei comunități.
Pe de altă parte, dezavantaje tradiționalului ar putea fi:

Rigiditate și rezistență la schimbare: prea multa înrădăcinare în tradiții poate împiedica inovația și adaptarea la schimbările sociale și tehnologice, limitând potențialul de dezvoltare și progres.
Conservatorism excesiv: unele tradiții pot perpetua inegalități sau discriminare bazate pe gen, etnie sau alte criterii, ducând la perpetuarea nedreptății sociale și a prejudecăților.
Limitarea individualității: respectarea strictă a tradițiilor poate submina libertatea individuală și capacitatea de exprimare a identității sau preferințelor personale.
Ca atare, a fi tradițional, nu poate fi definit clar ca un atribut pozitiv, dar nici ca defect, acestea valori fiind adnotate de contextul specific al unei anumite situații în care sunt / pot fi aplicate și respectate acele valori tradiționale. În nici o comunitate sau cultură nu poate fi utilă sau funcțională o abordare extrem de strictă a fenomenului ”tradiție”.