29/07/2025
"Cum îți dai seama că ai fost manipulat psihologic? (efectul Gaslighting)
"Gas" vine de la gaz, iar manipularea psihologică are efectul unui gaz folosit pe câmpul de luptă de soldați pentru a crea confuzie în rândul inamicilor, astfel încât cei ce atacă să poată prelua controlul situației și să-i elimine.
Termenul de „gaslighting” a devenit cel mai popular termen în anul 2018 de la inaugararea Președintelui Donald Trump, conform Dicționarului Oxford.
„Gaslight” provine dintr-un thriller misterios din 1938 scris de dramaturgul britanic Patrick Hamilton numit Gas Light, transformat într-un film popular în 1944 cu Ingrid Bergman și Charles Boyer.
În film, soțul Gregory o manipulează soția sa iubitoare și încrezătoare, Paula, pentru a crede că nu mai poate avea încredere în propriile percepții ale realității.
Într-o scenă importantă a filmului, Gregory face ca luminile de gaz din casă să pâlpâie, aprinzându-le în podul casei. Totuși, când Paula întreabă de ce luminile de gaz pâlpâie, el insistă că nu se întâmplă cu adevărat și că totul este în mintea ei, determinând-o să se îndoiască de percepția de sine. De aici s-a născut termenul gaslighting – „iluminare cu gaz”.
Gaslighting este un act de a submina realitatea altei persoane prin negarea faptelor, a mediului înconjurător sau a sentimentelor sale.
Victimele abuzurilor psihologice sunt manipulate prin distorsionarea realității să creadă că sunt defecte, dificile, nebune, prin diverse tertipuri și trucuri pe care le voi trata în articol.
Tacticicile folosite în Gaslighting
1. Minciuna - nu se renunță la această formă perversă de distorsionare a realității nici când se aduc dovezi concrete. În cel mai rău caz vei auzi o replică de genul : tu m-ai obligat să fac asta!
2. Vina nu aparține niciodată gaslighter-ului;
3. Sentimentele tale n-au importanță - aici se folosesc replicile de tipul „exagerezi! ești sensibil” . Sunt atât de convingători când o fac încât poți ajunge să crezi că ești într-adevăr sensibil și problema e la tine;
4. Repovestirea deformată a realității - astfel încât să fie în dauna victimei;
5. Simularea empatiei - pentru că cei ce o folosesc nu pot simți și înțelege emoțiile celuilalt și pentru că sunt inteligente și-și dau seama că validarea este uneori o armă ce o pot folosi împotriva celor ce caută înțelegere, o mimează și astfel câștiga încrederea victimelor;
6. Crearea de confuzie - într-o relație cu o persoană manipulatoare vei fi pus într-o permanentă confuzie, și în timp ce tu vei fi ocupat să procesezi informațiile și să-ți dai seama care e realitatea, vei fi vulnerabil și ușor de controlat;
7. Va întoarce ceilalți oameni împotriva ta - a) te va convinge că ceva e în neregulă cu tine; b) îi va convinge pe ceilalți că ceva este în neregulă cu tine; c) te vei izola și realitatea ta va fi deformată și deja ești în control."
Andrei
Jurnalul unui Psiholog
