Psiholog clinician Adelina Banu

30/04/2026

Ca psiholog, din numeroasele povești și procese trăite alături de cei care intră în cabinet, am înțeles că pentru a fi cu adevărat alături de cineva aflat în suferință nu este suficient doar să auzi, este nevoie să înțelegi. Iar această capacitate pornește, de multe ori, din felul în care ne raportăm la noi înșine.
Ca să poți dărui bine, e important să fii bine nu doar în aparență, ci în relația sinceră cu propria persoană.
De aceea, încearcă să te asculți, să te vezi, să te înțelegi. Vorbește-ți cu blândețe atunci când zilele devin mai grele.

Tu ești prima persoană căreia îi poți fi sprijin, înainte de a fi sprijin pentru alții. Înainte de a lumina drumul cuiva, ai voie să aprinzi lumina în tine 🦋

27/04/2026

27/04/2026

Sunlight, silence, and the courage to begin again.🦋

23/04/2026

✨ Hormonii fericirii – echilibrul tău interior ✨
Starea de bine nu apare întâmplător, ci este influențată de câteva substanțe esențiale din creierul nostru, adesea numite „hormonii fericirii”.
Un stil de viață echilibrat, relațiile sănătoase și grija față de sine pot susține funcționarea armonioasă a acestor mecanisme naturale.

Ai grijă de mintea ta, este locul în care începe starea ta de bine. 🦋

17/04/2026

„Paradoxul curios este că atunci când mă accept exact așa cm sunt, pot începe să mă schimb.”
— Carl Rogers

16/04/2026

🦋

14/04/2026

„Suntem modelați și determinați de ceea ce iubim.” Johann Wolfgang von Goethe

Ceea ce alegem să iubim ne construiește, în timp, felul de a gândi, de a simți și de a acționa. În terapie, descoperim împreună aceste atașamente, unele care ne cresc, altele care ne limitează și învățăm cm să ne apropiem mai conștient de ceea ce ne face bine.

12/04/2026

Emoțiile nu sunt întâmplătoare și nici nu trebuie respinse. Ele sunt indicii valoroase despre nevoile noastre interioare, uneori neînțelese, alteori neexprimate.
Atunci când învățăm să le ascultăm, nu doar să le controlăm, începem să ne înțelegem mai profund pe noi înșine.

În procesul terapeutic, te pot ghida să descoperi ce se află în spatele emoțiilor tale și să înveți modalități sănătoase de a le gestiona, astfel încât ele să nu te mai copleșească, ci să devină resurse pentru echilibrul tău interior. 🤍

05/04/2026

🔎Facem judecați despre noi înșine folosind aceleași procese de rationament si folosind aceleași tipuri de erori ca pentru ceilalți
Teoria percepției de sine – Daryl J. Bem

Conform Teoriei percepției de sine (Bem, 1967), nu ne conturăm întotdeauna atitudinile sau sentimentele din interior spre exterior. Uneori ne uităm la propriul comportament, la cm acționăm și în ce context, și abia apoi deducem ce atitudine sau emoție trebuie să fi avut în acea situație. Aceasta este o abordare surprinzătoare: “ne cunoaștem pe noi înșine ca și cm am fi un observator extern”.
În situațiile în care nu avem claritate asupra propriilor stări interne, comportamentul nostru servește ca sursă de informație despre ceea ce credem sau simțim. Modul în care ne cunoaștem și ne înțelegem atitudinile și sentimentele se bazează adesea pe observarea propriului comportament și interpretarea acestuia ca indiciu intern, în același mod în care facem judecăți despre ceilalți.
Aceasta explică cm acțiunile noastre, chiar fără intenție conștientă, devin sursă de informație despre cine suntem și ce credem.

📚 Surse:
Bem, D. J. (1967). Self‑Perception: An Alternative Interpretation of Cognitive Dissonance Phenomena. Psychological Review, 74(3), 183–200 – lucrarea clasică în care Bem își expune ideile fundamentale asupra modului în care observăm propriul comportament pentru a ne “deduce” atitudinile.

31/03/2026

Cercetare realizata de mine cu mult interes.
Rezultatele obținute susțin importanța înțelegerii profilului de personalitate în prevenția comportamentelor deviante și evidențiază rolul gândirii critice.

🖇️ O puteți citi accesând link-ul.

https://dev.buletindepsihiatrie.ro/wp-content/uploads/2026/03/002.pdf

23/03/2026

📖Tulburările tranzitorii sunt condiții psihice temporare, apărute ca răspuns la stresori clar identificați.
Ele au debut acut, durată limitată și legătură temporală evidentă cu evenimente de viață semnificative. Ele pot include dificultăți de concentrare, insomnie sau simptome ușoare de anxietate sau tristețe, fără a afecta pe termen lung funcționarea persoanei (APA, 2022).
Deși sunt temporare, fără sprijin adecvat pot evolua către probleme mai serioase, precum depresia sau anxietatea.

De aceea, intervenția timpurie, prin psihoeducație, suport social, tehnici de gestionare a stresului și menținerea unei rutine sănătoase este esențială, pentru a nu tranziționa către tulburări cronice.

Tulburările cronice, care au un impact major și de lungă durată asupra funcționării (precum depresia majoră, tulburarea bipolară, schizofrenia și tulburările de personalitate cu severitate ridicată) necesită tratament complex și suport pe termen lung (WHO, 2019).

Identificarea timpurie și intervenția rapidă pot preveni transformarea unor reacții la stres în tulburări psihice persistente.

📚 Surse:
-American Psychiatric Association. (2022). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed., text rev.; DSM-5-TR). American Psychiatric Publishing.

-World Health Organization. (2019). Mental health: strengthening our response. World Health Organization. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-strengthening-our-response⁠

-Barnhill, J. W., & Zimmerman, M. (2023). Acute stress disorder (ASD). In MSD Manual: Professional Edition. https://www.msdmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/anxiety-and-stressor-related-disorders/acute-stress-disorder-asd