Brainmapping, Neurofeedback si Fotobiomodulare Iasi

22/09/2025

🌱 Gândirea pozitivă sau acceptarea emoțiilor negative? Sau... ambele?

În ultimii ani, gândirea pozitivă a devenit un ideal promovat peste tot. Să vedem partea bună, să zâmbim, să rămânem optimiști. Și da, optimismul are beneficii reale: ne ajută să facem față stresului, să fim mai rezilienți și să ne menținem sănătatea mintală.

❗Dar ce facem cu emoțiile negative? Le ignorăm? Le ascundem sub un zâmbet forțat?

Aici apare riscul de pozitivitate toxică — acel „fii pozitiv cu orice preț” care ne face să suprimăm tristețea, furia sau frustrarea, în loc să le înțelegem și să le gestionăm sănătos.

📌 Emoțiile negative nu sunt dușmanii noștri. Ele sunt semnale importante, care ne arată ce contează pentru noi, unde avem nevoie de sprijin sau ce trebuie să schimbăm. Acceptarea acestora nu înseamnă pesimism, ci maturitate emoțională.
✅ Adevăratul echilibru emoțional vine din integrarea celor două: să fim optimiști, dar și sinceri cu ceea ce simțim. Să ne oferim speranță, dar și compasiune în fața dificultăților. Să nu fugim de realitate, ci să o privim cu curaj și înțelepciune.

💬 Tu cm îți găsești echilibrul între gândirea pozitivă și emoțiile dificile?

Gândirea pozitivă este un concept central în psihologia pozitivă, definită ca o atitudine mentală caracterizată prin optimism, speranță și o perspectivă constructivă asupra vieții. Aceasta implică interpretarea evenimentelor într-un mod care favorizează dezvoltarea personală și rez...

19/09/2025

🧠 AGORAFOBIA ȘI NEUROFEEDBACK-UL: CÂND ȘTIINȚA DEVINE ALIAT ÎMPOTRIVA FRICII

Agorafobia este o tulburare de anxietate care poate afecta profund viața cotidiană, făcându-i pe cei care o trăiesc să simtă o teamă constantă de a ieși din casă sau de a se afla în locuri aglomerate. Teama de atacuri de panică în public sau teama de a rămâne blocat într-o situație fără a putea scăpa pot deveni copleșitoare. 😔

🔍 Simptomele agorafobiei:
• Teama de a avea un atac de panică în public
• Frica de a rămâne blocat într-un loc
• Anxietatea legată de pierderea controlului
• Teama că ceilalți ar putea observa semnele de anxietate

Aceasta poate duce la comportamente de evitare, cm ar fi:
• Evitarea locurilor aglomerate sau a transportului public
• Izolarea socială
• Dependența excesivă de cei din jur

💡 Ce putem face pentru a depăși agorafobia?
Există soluții eficiente pentru a gestiona această tulburare.
- Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o metodă dovedită, care ajută persoanele afectate să își schimbe gândurile și comportamentele legate de frică.
-Neurofeedback-ul poate contribui la reducerea simptomelor de anxietate prin reglarea activității cerebrale.

✅ Beneficiile Neurofeedback-ului:
• Reglează activitatea cerebrală asociată cu frica
• Reduce hiperactivitatea sistemului nervos
• Îmbunătățește autoreglarea emoțională
• Crește încrederea în sine

🌱 Deși agorafobia poate fi o provocare serioasă, există tratamente și suport pentru a o depăși. Cu ajutorul unui tratament adecvat și al unei rețele de sprijin, este posibil să recăpătăm controlul asupra vieții noastre și să trăim mai echilibrat și fericit.

💬 Dacă tu sau cineva drag suferă de agorafobie, nu ezita să cauți ajutor! 🌟

Agorafobia este o tulburare de anxietate care poate afecta profund viața de zi cu zi, iar cei care suferă de aceasta trăiesc adesea în teroare constantă la ideea de a ieși din casă. Poate fi însoțită de o serie de simptome psihologice și fizice care pot deveni copleșitoare și debilitant...

12/09/2025

🔍 Ce legătură poate exista între intoleranța la lactoză și relația cu mama? 🤱🥛

Știm că intoleranța la lactoză este o afecțiune digestivă, cauzată de lipsa unei enzime – lactaza. Însă psihologia merge mai departe și ridică o întrebare curajoasă:
👉 Ce se întâmplă atunci când corpul nu poate „digera” simbolic ceea ce mama ne-a oferit?

Laptele matern este mai mult decât hrană – este primul nostru contact cu afecțiunea, protecția, siguranța. Iar dificultățile de a-l primi pot spune ceva despre legătura noastră emoțională cu mama.

🧠 În psihosomatică, unele simptome corporale pot reflecta conflicte interioare profunde, uneori imposibil de pus în cuvinte. Astfel, intoleranța la lactoză poate deveni, în anumite contexte, un simbol al unei relații ambivalente cu figura maternă: dorim apropierea, dar ne temem de ea.
📌 Desigur, nu vorbim despre cauzalitate directă, ci despre o posibilă cheie de lectură – utilă mai ales în terapie, atunci când corpul pare să exprime ceea ce emoțiile n-au putut.

💬 Tu ce părere ai? Poate corpul să exprime emoții nespuse? Ai resimțit vreodată legătura dintre somatizare și relațiile afective timpurii?

https://neurofeedbackiasi.ro/intoleranta-la-lactoza-si-legatura-afectiva-cu-mama-o-privire-psihologica/

05/09/2025

CUM SĂ-ȚI DEZVOLȚI REZILIENȚA ÎN FAȚA DIFICULTĂȚILOR?

Ce este reziliența? Reziliența este definită ca capacitatea de a te adapta bine în fața adversităților, traumelor, tragediilor, amenințărilor sau surselor semnificative de stres (American Psychological Association, 2014). În cuvinte simple: Reziliența este puterea interioară care te ajut...

01/09/2025

🧠👶 Cum învață copiii să înțeleagă emoțiile?

Un nou studiu de la Universitatea Peking arată că între 5 și 10 ani, copiii trec printr-o transformare esențială: de la recunoașterea instinctivă a expresiilor faciale la o înțelegere profundă și nuanțată a emoțiilor.

👀 Copiii mici „văd” emoțiile – le recunosc după mimică.
🧩 Copiii mai mari „înțeleg” emoțiile – le interpretează în funcție de context și experiență.

📊 Cercetările au demonstrat că, pe măsură ce se dezvoltă, copiii devin tot mai capabili să distingă între emoții complexe și să le asocieze cu diferite situații.

🎯 Aceste descoperiri ne ajută să creăm metode educaționale și terapeutice mai eficiente, adaptate vârstei și nivelului de înțelegere emoțională al copilului.

Dezvoltarea emoțională a copiilor este un proces complex, în care percepția și cunoștințele conceptuale se împletesc progresiv. Un nou studiu realizat la Universitatea Peking aduce o contribuție semnificativă în înțelegerea modului în care copiii, între 5 și 10 ani, învață să rec...

29/08/2025

ANXIETATEA SOCIALĂ ȘI IZOLAREA SOCIALĂ : UN CERC VICIOS INVIZIBIL, DAR REAL

Te-ai întrebat vreodată de ce unele persoane evită interacțiunile sociale chiar dacă își doresc conexiune umană? Sau cm frica de a fi judecat te poate duce, treptat, spre singurătate?

🧠 În noul nostru articol, explorăm legătura complexă dintre anxietatea socială și izolarea socială – două condiții care se pot alimenta reciproc și pot afecta profund calitatea vieții.

✅ Află:
Cum se manifestă anxietatea socială și cm te poate face să te retragi din viața socială;
Ce impact are izolarea asupra sănătății mintale și fizice;
Cum Neurofeedback-ul și terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta la ruperea acestui cerc vicios.

📖 Citește articolul complet și descoperă soluții validate științific pentru o viață mai conectată și echilibrată:


https://neurofeedbackiasi.ro/relatia-dintre-anxietatea-sociala-si-izolarea-sociala/

Call now to connect with business.

28/08/2025

Alpha = creierul în modul relaxare activă.

Te-ai simțit vreodată calm, dar concentrat – ca atunci când meditezi sau ești „pe val” într-o activitate creativă? Asta e starea Alpha.
Undele Alpha (8–12 Hz) apar când ești relaxat, dar nu adormit. Sunt cheia pentru reducerea stresului, claritate mentală și stare de bine.

🧘♀️ Neurofeedback-ul poate antrena creierul să acceseze mai ușor această stare.

📍 Vrei să afli cum? Scrie-ne în comentarii!

27/08/2025

✨ Astăzi, am trăit în cabinet unul dintre acele momente care îți rămân în suflet pentru totdeauna.

Am început de ceva timp ședințele de Neurofeedback cu un copil minunat, care ani la rând a muncit cu răbdare și curaj în kinetoterapie, prezentând întârziere în dezvoltare, hipotonie generalizată și hipolaxitate ligamentară.

Am privit-o cu inima strânsă și ochii în lacrimi, văzând ca a reușit în sfârșit să meargă singură. 👣

Nu pot descrie în cuvinte emoția acelui moment.

Am simțit cm munca, răbdarea și încrederea ei, dar și a familiei, au început să dea roade. 🌱

Am văzut nu doar un copil mergând, ci curajul, perseverența și puterea unui suflet mic, care nu a renunțat.🌱💫

ASTFEL DE CLIPE IȚI AMINTESC CĂ ÎN FIECARE PAS, SE ASCUNDE O VICTORIE IMENSĂ. 🙏

25/08/2025

🌿 Cum ne apărăm de depresie?
Rolul auto-prezentării pozitive și al mecanismelor de apărare 🌿
Știați că felul în care ne prezentăm pe noi înșine – imaginea de sine pe care o arătăm lumii – poate influența riscul de a dezvolta depresie?
🔍 Studiile recente arată că auto-prezentarea pozitivă, susținută de mecanisme de apărare mature (precum umorul, sublimarea sau anticiparea), acționează ca un scut psihologic împotriva depresiei. Aceste strategii sănătoase ne ajută să gestionăm stresul, să rămânem ancorați în realitate și să păstrăm o imagine de sine stabilă și valorizată.
În schimb, utilizarea frecventă a mecanismelor de apărare imature (precum scindarea, devalorizarea sau plângerea respingătoare) poate accentua simptomele depresive și duce la o auto-prezentare negativă și instabilă.
❤️ În cazul persoanelor cu afecțiuni precum infarctul miocardic, susținerea sănătății mintale prin dezvoltarea apărărilor mature și a unei imagini de sine realiste este esențială pentru recuperare și prevenirea depresiei.
🧠 Intervențiile psihologice care sprijină reglarea emoțională și restructurarea auto-reprezentărilor negative pot avea un impact profund asupra calității vieții.
📌 Concluzia? Un mod sănătos de a ne vedea și de a ne prezenta în fața celorlalți ne poate proteja de suferința psihică. Să cultivăm un dialog interior blând și matur – este una dintre cele mai valoroase forme de grijă de sine. 💬✨

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihice, având un impact major asupra calității vieții și funcționării generale a individului. În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe factorii psihologici care pot contribui la prevenirea apariției și cronificării depresiei, ...

22/08/2025

ȘOFATUL CA TERAPIE: CE NE ÎNVAȚĂ DESPRE NOI ÎNȘINE?

Deși adesea perceput ca o sursă de stres, șofatul este, în esență, o experiență profund umană. La volan, luăm decizii în fracțiuni de secundă, sub presiune, influențați de emoții, context și instinct. Astfel, condusul devine un test real al autocontrolului, empatiei și responsabilității.

Studiile arată că șofatul:

• solicită atenție susținută și reacții rapide;
• amplifică stările emoționale (frustrare, anxietate, entuziasm);
• influențează riscul și calitatea deciziilor;
• poate stimula funcțiile cognitive și preveni declinul mental.

În același timp, dacă suntem conștienți de noi înșine, condusul devine o formă autentică de dezvoltare personală:
✔ Exersăm empatia față de ceilalți participanți la trafic,
✔ Înțelegem impactul deciziilor noastre,
✔ Învățăm să gestionăm stresul și reacțiile impulsive.

🔸 Pentru mulți, șofatul devine un spațiu de reflecție – o pauză activă în care creierul găsește soluții, își reglează emoțiile și se antrenează să fie prezent.

Deși condusul prin oraș, mai ales în traficul aglomerat, poate genera stres, anxietate, frustrare sau furie, experiența șofatului este mult mai complexă decât pare la prima vedere. La volan, nu ești doar un participant la trafic – ești o ființă umană complet expusă, cu instincte și e...