05/09/2024
O colegă, medic de familie, explică atât de clar.
“Sunt Rac și am o răbdare nesfârșită până când ajung într-un punct critic, de unde înapoi nu mă mai uit. Am ajuns atât de sătulă de mizeriile birocratice din sistemul de sănătate încât m-am hotărât să pun aici zilnic câte una. Chiar dacă nimănui nu ii pasă, tot o voi face, fiindcă nu se mai poate.
Cel puțin cu biletele de trimitere sigur iese un foileton. A ajuns biletul de trimitere o monedă de schimb mai mare decât aurul sau petrolul, e baza pe care s-a construit sistemul de suveică în ambulatoriu și spitale, e prețul pe care noi, medicii de familie îl plătim pentru rolul de gate-keeper.
Fiindcă acela care l-a implementat în România, în loc sa îl înțeleagă în adevăratul său înțeles, ne-a plantat pe noi în rol de tăietori de bilete.
În foarte scurt timp s-a înncetățenit ideea că medicul de familie asta face, eliberează bilete, transcrie rețete altceva nu. Nu mai pot să îmi practic specialitatea de câte prostii din astea aud zilnic!
Așa li se spune pacienților la camera de gardă, la spitale, la externare, în ambulatoriul integrat.
Așa li se spune rezidenților MF în spitale, că atât vor avea de făcut.
Așa ne spun pacienții când vin la cabinete, fiindcă și ei, la rândul lor, sunt mătrășiți de la porțile spitalelor dacă nu prezintă prețiosul bilet. Nu ai bilet, plătești, ce contează ca e ilegal?!
Cum a ajuns o bucată de hârtie moale și leșinată pe care și imprimanta o încrețeste asa o monedă de schimb, așa un giuvaer neprețuit? E lesne de înțeles. Poartă banii după el. E o chitanță ca la carte, cu număr, casete, bife, cifre, cod de bare, hârtie filigran, rânduri și coloane nesfârșite, cuvinte mici și multe pe care nu le citește nimeni și fără de care în fața porții unei policlinici nici tu, pacient, nu faci doi bani.
Și o să vorbim și despre concediile medicale care ii dau premierului frisoane (bine că nu junghi, că avea, Doamne ferește nevoie...), despre biletul de analize alb-cu-verde și alb-cu-roz, despre rețetă verde și rețetă galbenă, despre ștampila și parafa, despre semnătura electronică, despre afișajul de pe Sala de așteptare, frigiderul pentru deșeuri, despre plantele cu flori, cutia de înțepătoare, linoleumul cu margine curbă, dosarul de 15 cm grosime de acte, frigiderul de vaccinuri, sistemul informatic de distrus nervii tuturor, plus despre alte zeci - probabil - de mizerii ca să înțelegeți de ce doctorii au plecat cu miile din țara asta unde toți își bat joc, nimeni nu se luptă, toți înghit gălușca asa cm li se servește.
Nimeni până acum nu a făcut vreo anchetă de presă despre aceste mici mizerii care ne-au pus riduri pe față proștilor care am rămas sau le-au pus aripi la tălpi celor care au plecat.
Când vine vorba despre medici se vorbește public doar despre șpagă, de sânge rece, de "doamna-cu-coasa" fiindcă astea fac deliciile presei, ne-am tik-tok-ărit cu toții, nu ne mai interesează adevărul, lucrurile calde și mărunte, micile bucurii de zi cu zi, spectacolul banalităților.
Să stricăm acest dolce-farniente cu lucruri concrete, zic. Poate așa își învață și pacienții drepturile!
De exemplu, știați că ÎN URMA ORICĂREI TRIMITERI TREBUIE SĂ PRIMIȚI O SCRISOARE MEDICALĂ, O REȚETĂ COMPENSATA ȘI UN CONCEDIU MEDICAL? E obligatoriu, prevazut în contractul după care funcționează blestematul asta de sistem.
Ei, câți primiți asa ceva? Despre asta vorbim mâine.”
Text preluat de pe pagina doamnei doctor Sandra Alexiu, medic primar medicină de familie.
