25/07/2024
Gândurile și convingerile umane sunt relative și nu pot surprinde realitatea ultimă sau adevărul absolut. Ele sunt generate de experiențe și interpretări proprii sau se bazează pe convingerile și experiențele subiective ale altora. Toate studiile făcute pe oameni (și nu numai pe ei) sunt bazate pe probabilități statistice, deci sunt doar într-o oarecare măsură adevărate și deci, aplicabile tuturor. Realitatea gândurilor este foarte relativă și una din greșelile oamenilor este de a da crezare majorității gândurilor lor, fără să probeze gradul lor de realism și să le filtreze mai riguros.
Mult mai reale sunt emoțiile și senzațiile noastre corporale sau interoceptive, dar fără o atentă cunoaștere personală a acestora, mesajele primite de la ele pot fi, de asemenea interpretate greșit. Procesele de introspecție, corect derulate, non-ruminative ne pot ajuta să efectuăm o igienă a minții, să fitrăm gândurile nerealiste și apoi să procesăm emoțiile și senzațiile neplăcute din corp și din afara lui.
Suntem unici și foarte diferiți de toți ceilalți. Nimeni nu ne poate cunoaște mai bine decât noi înșine. Ca adulți, suntem singurii responsabili de gândurile, emoțiile și comportamentele noastre, dar istoricul mental-emoțional din copilărie ne creează iluzia că altcineva sau altceva trebuie să o facă pentru noi sau este cauza felului neplăcut în care ne simțit sau reacționăm.
Partenerul relațional este doar un declanșator, dar cauza furiei, tristeții, frustrării și a oricărei reacții neplăcute resimțite de noi sunte m DOAR noi înșine.
Din aceste înțegeri greșite ale statutului de adult pornesc majoritatea conflictelor din relațiile persoanelor mature.