What are the opening hours?

Monday 09:00 - 20:00 Tuesday 09:00 - 21:00 Wednesday 09:00 - 21:00 Thursday 09:00 - 21:00 Friday 09:00 - 21:00 Saturday 09:00 - 20:00 Sunday 09:00 - 20:00

Psiholog Simona Curelaru, Policlinica nr. 2, Boulevard Primaverii nr. 4, Iasi (2025)

Q: What is the address?

Policlinica Nr. 2, Boulevard Primaverii Nr. 4

05/08/2025

Ce este tulburarea de personalitate borderline?

Tulburarea de Personalitate Borderline (TPB) este adesea înțeleasă greșit și stigmatizată, dar este important să abordam această tulburare de personalitate cu empatie și înțelegere, pentru a oferi suport și tratament adecvat celor afectați. TPB este o tulburare de personalitate complexa, care afectează modul în care o persoană gândește, simte și interacționează cu ceilalți. Deși poate fi dificil de gestionat, cu tratament adecvat și suport, persoanele afectate pot învăța să trăiască o viață mai stabilă și mai împlinită.

Unul dintre aspectele definitorii ale TPB este instabilitatea emoțională. Persoanele cu TPB manifesta schimbări intense și rapide ale starii emotionale, de la euforie la disperare, într-un timp scurt. Aceste fluctuații sunt copleșitoare, afectand relațiile interpersonale. De asemenea, TPB este asociată cu frica intensă de abandon și teama de respingere, ceea ce poate duce la comportamente disperate sau chiar auto-vătămătoare, în încercarea de a evita abandonul perceput.

Un alt aspect al TPB este instabilitatea în relațiile interpersonale. Persoanele afectate intampina dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase și stabile din cauza tendinței lor de a oscila între idealizarea și devalorizarea celor din jur. Această instabilitate genereaza conflicte și tensiuni constante în relații.

În plus, persoanele cu TPB au o identitate confuză sau schimbătoare. Ele intampina dificultăți în a-și defini cine sunt și ce își doresc în viață, ceea ce poate duce la impulsivitate și decizii nesăbuite.

Tratamentul pentru TPB presupune terapie individuală, terapie de grup și, uneori, medicamente pentru a gestiona simptomele asociate, cm ar fi depresia sau anxietatea. Terapia dialectică comportamentală (TDC) este o formă de terapie care s-a dovedit eficientă în tratarea TPB și în învățarea de abilități de reglare emoțională și gestionare a relațiilor interpersonale.

Este important să înțelegem că TPB nu definește pe deplin o persoană și că există speranță. Cu tratament adecvat și suport din partea celor dragi, persoanele cu TPB pot învăța să trăiască o viață mai stabilă și mai echilibrată.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

05/08/2025

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva: aspecte pozitive și negative

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (TPOC) este caracterizată printr-o preocupare excesivă pentru ordine, perfecționism și control mental și interpersonal. Persoanele cu TPOC intampina dificultăți în a se adapta la situații noi, manifestand rigiditate în gândire și comportament. Deși această tulburare genereaza dificultăți semnificative în viața de zi cu zi, există și aspecte pozitive, care merită menționate.

Caracteristicile TPOC

Persoanele cu TPOC prezintă adesea următoarele trăsături:

Perfecționism excesiv: Aceste persoane au standarde foarte înalte și sunt adesea nemulțumite de performanțele lor sau ale altora.
Preocupare pentru ordine și control: Sunt adesea foarte preocupate de detalii, reguli, liste, ordine și organizare.
Rigiditate și inflexibilitate: Manifestă o mare dificultate în a se adapta la schimbări.
Dedicare excesivă muncii: Adesea pun munca și productivitatea înaintea relațiilor interpersonale și a activităților recreative.
Economisire excesivă: Intampina dificultăți în a arunca lucruri sau a cheltui bani, chiar și atunci când nu este necesar.

Aspecte negative ale TPOC

Impact asupra relațiilor: Rigiditatea și nevoia de control pot duce la conflicte cu colegii, prietenii și membrii familiei, afectând negativ relațiile interpersonale.
Stres și anxietate: Preocuparea constantă pentru ordine și perfecțiune genereaza un nivel ridicat de stres și anxietate.
Dificultăți la locul de muncă: Deși sunt extrem de dedicați, perfecționismul și rigiditatea conduc la procrastinare și la dificultăți în finalizarea sarcinilor.
Lipsa flexibilității: Incapacitatea de a se adapta la noi circumstanțe sau modalități de a face lucrurile limiteaza oportunitățile și dezvoltarea personală și profesională.
Neglijarea aspectelor personale: Focalizarea intensă pe muncă și productivitate poate duce la neglijarea sănătății personale, a relațiilor și a activităților recreative.

Aspecte pozitive ale TPOC

Eficiență și organizare: Persoanele cu TPOC sunt adesea foarte organizate și eficiente, ceea ce le permite să gestioneze sarcini complexe și să respecte termenele limită.
Fiabilitate: Aceste persoane sunt adesea considerate de încredere datorită angajamentului lor față de muncă și respectării regulilor și procedurilor.
Standard ridicat de calitate: Perfecționismul conduce la un nivel înalt de calitate în munca.
Atenție la detalii: Preocuparea pentru detalii poate fi un atu important în profesii care necesită precizie și acuratețe, cm ar fi medicina, ingineria sau contabilitatea.
Stabilitate: Rigiditatea în gândire și comportament ofera stabilitate și predictibilitate, ceea ce poate fi benefic în anumite contexte profesionale și personale.

Gestionarea TPOC

Gestionarea TPOC implică adesea o combinație de terapie și, în unele cazuri, medicamentație. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este frecvent utilizată pentru a ajuta persoanele să recunoască și să modifice tiparele de gândire și comportament maladaptive. Tehnicile de gestionare a stresului sunt, de asemenea, benefice.

Concluzie

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă are un impact semnificativ asupra vieții celor afectați. Deși aspectele negative ale acestei tulburări creeaza provocări semnificative, există și trăsături pozitive care pot fi valorificate în anumite contexte. Prin recunoașterea și gestionarea adecvată a TPOC, persoanele afectate pot duce o viață mai echilibrată.
Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

05/08/2025

Cum sa depasesti dependenta de mancare?

Dependența de mâncare este o problemă serioasă care afectează multe persoane, având consecințe negative asupra sănătății fizice și mentale. Asemănătoare cu alte forme de dependență, aceasta implică o dorință compulsivă de a consuma anumite alimente, în special cele bogate în zahăr, grăsimi și sare. Vestea bună este că dependența de mâncare poate fi depășită cu ajutorul unor strategii eficiente și a suportului adecvat. Iată câțiva pași esențiali pentru a depăși dependența de mâncare.

Recunoașterea problemei

Primul pas în depășirea dependenței de mâncare este să recunoști și să accepți că ai o problemă. Aceasta necesită auto-reflecție și onestitate cu tine însuți. Este important să înțelegi că dependența de mâncare nu este doar o lipsă de voință, ci un comportament complex influențat de factori biologici, psihologici și sociali.

Identificarea declanșatorilor

Pentru a combate dependența de mâncare, este esențial să identifici declanșatorii care îți provoacă dorința de a mânca în exces. Aceștia pot fi de natură emoțională (stres, anxietate, depresie), situațională (petreceri, evenimente sociale) sau chiar biologică (foame reală). Ținerea unui jurnal alimentar poate fi de mare ajutor pentru a observa patternurile și a înțelege mai bine cauzele comportamentului alimentar.

Adoptarea unei alimentații echilibrate

O alimentație sănătoasă și echilibrată poate contribui semnificativ la reducerea poftelor alimentare. Încearcă să incluzi în dietă alimente bogate în nutrienți, precum fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale. De asemenea, este recomandat să eviți alimentele procesate, bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, care pot accentua dorința de a mânca în exces.

Gestionarea emoțiilor

În multe cazuri, dependența de mâncare este strâns legată de modul în care gestionăm emoțiile. Învățarea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului și emoțiilor negative poate reduce semnificativ poftele alimentare. Meditația, yoga, exercițiile de respirație și consilierea psihologică sunt doar câteva dintre metodele care pot fi de mare ajutor.

Stabilirea unui program regulat de mese

Stabilirea unui program regulat de mese poate ajuta la menținerea unui nivel constant de energie și la prevenirea poftelor alimentare. Încearcă să mănânci mese mici și frecvente, în loc de mese mari și rare, pentru a-ți menține metabolismul activ și pentru a evita senzația de foame intensă.

Căutarea suportului social

Suportul social joacă un rol crucial în procesul de depășire a dependenței de mâncare. Implicarea în grupuri de suport sau discutarea cu prietenii și familia despre provocările tale poate oferi încurajare și motivație. Nu ezita să cauți ajutorul unui profesionist, cm ar fi un nutriționist sau un psiholog specializat în tulburările alimentare.

Monitorizarea progresului

Monitorizarea progresului este esențială pentru a rămâne motivat și pentru a evalua eficacitatea strategiilor adoptate. Stabilirea unor obiective realiste și urmărirea acestora te poate ajuta să îți menții direcția și să sărbătorești succesele mici pe parcurs.

Depășirea dependenței de mâncare este un proces care necesită timp, răbdare și efort. Fiecare persoană este unică, iar ceea ce funcționează pentru una poate să nu funcționeze pentru alta. Este important să rămâi flexibil și deschis la ajustarea strategiilor, pe măsură ce înveți mai multe despre tine și despre nevoile tale. Cu determinare și suport adecvat, este posibil să îți recapeți controlul asupra obiceiurilor alimentare și să îți îmbunătățești calitatea vieții.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

05/08/2025

Ce sunt mecanismele de aparare?

În lumea psihologiei, mecanismele de apărare reprezintă un aspect crucial al modului în care oamenii gestionează stresul și anxietatea. Aceste mecanisme sunt instrumente psihologice subconștiente, pe care le folosim pentru a ne proteja de emoții dureroase sau pentru a face față conflictelor interioare.

Există o varietate de mecanisme de apărare, iar fiecare dintre acestea servește unui scop specific, în funcție de circumstanțele individuale și de nivelul de maturitate emoțională. Printre cele mai comune mecanisme de apărare se numără negarea, proiecția, regresia si sublimarea.

Negarea este unul dintre cele mai simple mecanisme de apărare, implicând refuzul conștientizării unei realități dureroase sau a unei situații stresante. De exemplu, o persoană care primește un diagnostic medical grav, poate nega existența bolii sau gravitatea acesteia, pentru a face față mai ușor emoțiilor negative asociate cu această situație.

Proiecția este un alt mecanism de aparare, în care individul atribuie propriile sale sentimente sau gânduri altor persoane. Acest comportament se manifesta atunci când cineva se simte amenințat de propriile lor dorințe sau impulsuri, și le atribuie altora, pentru a-și menține imaginea de sine pozitivă.

Regresia implică revenirea la comportamente sau moduri de gândire caracteristice stadiilor anterioare de dezvoltare. De exemplu, un adult ar putea deveni impulsiv sau dependent de ceilalți într-o situație stresantă, manifestand comportamentele pe care le-a manifestat în copilărie, pentru a face față anxietății.

Sublimarea este un mecanism de apărare în care energia emoțională asociată cu impulsurile sau dorințele inacceptabile, este redirecționată către activități constructive și sociale. De exemplu, o persoană care experimentează furie puternică ar putea consuma acea energie prin sport sau activitati artistice.

Este important să subliniem că mecanismele de apărare pot fi atât adaptative, cât și maladaptive, în funcție de modul în care sunt folosite și de impactul lor asupra vieții individului și a celor din jur. Utilizate în mod excesiv sau într-un mod care împiedică creșterea personală și interacțiunea sănătoasă cu ceilalți, aceste mecanisme pot deveni o piedică în calea dezvoltării emoționale și a relațiilor interpersonale.

În final, înțelegerea mecanismelor de apărare poate oferi o perspectivă valoroasă asupra modului în care funcționăm ca ființe umane și asupra modului în care ne gestionăm emoțiile și relațiile. Prin conștientizarea și explorarea acestor mecanisme, putem să ne dezvoltăm o mai mare înțelegere de sine, precum și abilități de gestionare a stresului, contribuind la creșterea noastră personală și la îmbunătățirea relațiilor noastre interpersonale.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

14/07/2025

Dependenta de alcool: cauze, efecte si modalitati de tratament

Alcoolismul sau dependența de alcool este o problemă serioasă de sănătate care afectează milioane de oameni la nivel global. Este o boală cronică, caracterizată printr-o nevoie intensă și compulsivă de a consuma alcool, în ciuda efectelor negative asupra sănătății și vieții personale. Alcoolul, deși este o substanță legală și acceptată în multe culturi, poate produce efecte devastatoare pe termen lung asupra sănătății fizice, mentale și a relațiilor sociale.

Ce este dependența de alcool?

Dependența de alcool este o formă de adicție în care persoana simte o nevoie persistentă și compulsivă de a consuma alcool. Acest comportament este adesea însoțit de o pierdere a controlului asupra cantității consumate și de o toleranță crescută la alcool, ceea ce duce la necesitatea de a consuma cantități tot mai mari, pentru a obține aceleași efecte. În timp, consumul repetat și excesiv de alcool poate duce la deteriorarea sănătății și la diverse probleme emoționale, financiare și sociale.

Cauzele dependentei de alcool

Nu există o cauză unică a dependenței de alcool, ci o combinație complexă de factori genetici, psihologici și de mediu, care contribuie la apariția acestei probleme:

Factori genetici: Unele studii arată că predispoziția genetică poate juca un rol în dezvoltarea alcoolismului. Persoanele care au rude apropiate cu probleme de alcoolism sunt mai susceptibile la această afecțiune.

Factori psihologici: Persoanele care suferă de anxietate, depresie, stres sau alte tulburări mentale sunt mai vulnerabile la abuzul de alcool ca mijloc de „autotratament.”

Factori de mediu: Influențele sociale, cm ar fi presiunea din partea prietenilor, accesul facil la alcool și normele culturale, pot contribui semnificativ la consumul excesiv de alcool.

Factori de dezvoltare: Expunerea timpurie la alcool sau traumele din copilărie pot crește riscul de a dezvolta o dependență la maturitate.

Efectele alcoolului asupra sanatatii

Consumul excesiv de alcool are efecte devastatoare pe termen scurt și lung asupra sănătății. Acestea includ:

Efecte asupra creierului: Alcoolul afectează funcționarea sistemului nervos central, reducând capacitatea de judecată, controlul motor și abilitățile de coordonare. Pe termen lung, alcoolismul duce la deteriorarea permanentă a memoriei și a funcțiilor cognitive, provocând chiar demență alcoolică.

Afectarea ficatului: Ficatul este organul principal care procesează alcoolul, iar consumul excesiv poate duce la afecțiuni grave, cm ar fi steatoza hepatică (ficatul gras), hepatita alcoolică și ciroza hepatică. Ciroza este o afecțiune ireversibilă și poate fi fatală.

Sistemul cardiovascular: Consumul cronic de alcool crește riscul de hipertensiune, boli cardiace, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Sistemul digestiv: Alcoolul irită tractul digestiv, provocând gastrită, ulcer gastric și afecțiuni ale pancreasului, precum pancreatita acută sau cronică.

Sistemul imunitar: Consumul excesiv slăbește sistemul imunitar, făcând corpul mai vulnerabil la infecții și boli.

Riscul crescut de cancer: Studiile arată că alcoolul este un factor de risc pentru diverse tipuri de cancer, inclusiv cancerul de ficat, de sân, de gură, de esofag și de colon.

Efectele psihologice și sociale

Anxietate și depresie: Consumul abuziv de alcool agraveaza simptomele de anxietate și depresie, iar la unele persoane poate declanșa sau intensifica tulburările mentale.

Izolare socială: Persoanele care devin dependente de alcool ajung se retragă din activități sociale și să experimenteze probleme în menținerea relațiilor personale și profesionale.

Probleme financiare și legale: Consumul excesiv de alcool poate duce la probleme financiare, pierderea locului de muncă, și la diverse probleme legale, cm ar fi arestarea pentru conducere sub influența alcoolului.

Tratamentul dependenței de alcool

Deși dependența de alcool este dificil de tratat, există metode și resurse care pot ajuta persoanele dependente să-și recupereze viața:

Terapia psihologică: Terapia cognitiv-comportamentală și consilierea individuală sau de grup ajuta persoanele dependente să-și înțeleagă motivele consumului și să învețe mecanisme de coping sănătoase.

Medicația: Anumite medicamente, cm ar fi naltrexona, acamprosatul și disulfiramul, ajuta la reducerea poftei de alcool și la prevenirea recăderilor.

Suportul grupurilor de sprijin: grupurile de sprijin oferă sprijin moral și social persoanelor care încearcă să renunțe la alcool.

Prevenția dependenței de alcool

Prevenția este crucială pentru a reduce riscul de alcoolism. Printre măsurile eficiente de prevenție se numără:

Educația: Informarea publicului despre riscurile consumului de alcool și promovarea unui stil de viață sănătos.

Limitarea accesului la alcool: Restricționarea vânzării alcoolului pentru minori și limitarea publicității acestuia, pot avea un impact pozitiv asupra reducerii consumului.

Sprijinul familial și social: Implicarea familiei și a comunității în sprijinirea tinerilor și a celor vulnerabili poate preveni abuzul de alcool.

Concluzie

Dependența de alcool este o problemă gravă de sănătate care afectează nu doar sănătatea fizică și mentală a individului, ci și relațiile sociale, stabilitatea financiară și viața de zi cu zi. Deși tratamentul poate fi dificil și necesită timp, este posibil ca persoanele dependente de alcool să revină la o viață normală prin terapie, suport și perseverență. Importanța prevenției și educației nu poate fi subliniată suficient, iar sprijinul oferit de familie și comunitate joacă un rol esențial în prevenirea și combaterea acestei afecțiuni.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

14/07/2025

Cum sa creștem un copil sanatos si echilibrat?

Creșterea unui copil sănătos și echilibrat este una dintre cele mai mari provocări și responsabilități ale părinților. Într-o lume din ce în ce mai agitată, plină de influențe exterioare și presiuni sociale, a asigura dezvoltarea armonioasă a copilului necesită o abordare complexă, care să includă atenție la sănătatea fizică, emoțională și mentală. Iată câteva strategii și sfaturi practice care pot ajuta părinții în această misiune.

O alimentație echilibrată pentru o dezvoltare armonioasă

Alimentația joacă un rol fundamental în sănătatea fizică și mentală a copiilor. O dietă echilibrată trebuie să includă:

Fructe și legume: Surse bogate de vitamine, minerale și antioxidanți, care sprijină imunitatea și dezvoltarea cerebrală.
Proteine sănătoase: Ouă, carne slabă, pește, leguminoase și nuci, esențiale pentru creștere și dezvoltare.
Carbohidrați complecși: Cereale integrale și produse din ovăz, care oferă energie pe termen lung.
Hidratare: Asigurați-vă că bea suficientă apă zilnic, reducând consumul de băuturi îndulcite.

Evitați pe cât posibil alimentele procesate și bogate în zahăr, care pot afecta concentrarea și starea de spirit a copilului.

Încurajarea activității fizice regulate

Mișcarea este vitală pentru dezvoltarea fizică și mentală a copiilor. Activitatea fizică îi ajută să-și dezvolte musculatura, coordonarea și să mențină o greutate sănătoasă, dar și să elibereze stresul. Recomandări:

Jocuri în aer liber: Îi oferă copilului ocazia de a explora, de a interacționa cu natura și de a-și consuma energia.
Sporturi de echipă: Fotbal, baschet sau dans, care dezvoltă spiritul de echipă și abilitățile sociale.
Exerciții de rutină: Plimbări zilnice, mers cu bicicleta sau chiar yoga pentru copii.

Organizarea unui program regulat de exerciții fizice poate avea un impact pozitiv asupra stării generale de bine.

Dezvoltarea sănătății emoționale

Un copil echilibrat emoțional este capabil să facă față provocărilor vieții și să își exprime sentimentele într-un mod sănătos. Iată cm puteți sprijini această dezvoltare:

Ascultare activă: Arătați copilului că sunteți disponibili să ascultați fără a-l judeca, indiferent de situație.
Gestionarea emoțiilor: Încurajați copilul să vorbească despre ceea ce simte și oferiți-i exemple despre cm să facă față emoțiilor puternice.
Stabilirea de limite sănătoase: Copiii au nevoie de structură pentru a se simți în siguranță. Stabiliți reguli clare, dar în același timp oferiți-i libertatea de a învăța din greșeli.
Construirea unei rutine echilibrate

O rutină stabilă ajută copiii să se simtă în siguranță și le oferă un sentiment de control. Elementele de bază includ:

Program de somn regulat: Lipsa somnului poate afecta comportamentul și capacitatea de concentrare. Un copil ar trebui să doarmă între 9-12 ore pe noapte, în funcție de vârstă.
Timp pentru studiu și recreere: Alocați timp atât pentru teme, cât și pentru activități recreative care îi fac plăcere.
Reducerea timpului petrecut pe ecrane: Limitați utilizarea dispozitivelor electronice și promovați activități creative, cm ar fi cititul, desenul sau jocurile de societate.
Cultivarea relațiilor pozitive

Copiii învață prin imitare, iar relațiile pozitive din familie și cu prietenii sunt fundamentale pentru dezvoltarea lor. Sfaturi:

Petrecerea timpului de calitate în familie: Luați masa împreună, faceți excursii sau participați la activități comune.
Exemplu personal: Fii modelul pe care copilul să-l urmeze. Dacă părinții gestionează conflictele cu respect și empatie, copilul va face la fel.
Socializarea: Încurajați copilul să interacționeze cu alți copii, să dezvolte prietenii și să participe la activități de grup.
Educație despre sănătate mentală

Copiii trebuie să învețe de la o vârstă fragedă despre importanța sănătății mentale. Explicați-le că este normal să aibă zile mai puțin bune și că este în regulă să ceară ajutor. În caz de nevoie, apelați la un specialist în sănătate mentală pentru sprijin suplimentar.

Concluzie

Creșterea unui copil sănătos și echilibrat necesită efort, răbdare și implicare constantă. Prin asigurarea unei alimentații sănătoase, promovarea activității fizice, susținerea sănătății emoționale și cultivarea relațiilor pozitive, vă puteți ajuta copilul să crească fericit și să devină un adult echilibrat. De asemenea, nu uitați că fiecare copil este unic; adaptarea acestor principii la nevoile specifice ale copilului dumneavoastră este esențială pentru succes.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

14/07/2025

Ce este abuzul emotional si care sunt semnele acestuia?

Abuzul emoțional este o formă subtilă și adesea invizibilă de abuz, care poate avea efecte devastatoare asupra bunăstării mentale și emoționale ale unei persoane. Spre deosebire de abuzul fizic, care este mai ușor de identificat, abuzul emoțional implică manipulări psihologice, critici constante, control excesiv și alte comportamente care încalcă respectul și autonomia unei persoane.

Ce înseamnă abuzul emoțional?

Abuzul emoțional este definit ca un tip de comportament prin care o persoană încercă să controleze, să manipuleze sau să submineze stima de sine a altei persoane. Poate avea loc în relații romantice, familiale, la locul de muncă sau în alte contexte sociale. Acest tip de abuz nu lasă urme fizice, dar poate cauza traume emoționale severe, anxietate, depresie și probleme de relaționare pe termen lung.

Semnele abuzului emoțional

Recunoașterea semnelor abuzului emoțional este esențială pentru a lua măsuri și pentru a cere ajutor. Iată care sunt principalele semne ale acestui tip de abuz:

Critică constantă și devalorizare:

Persoana abuzivă te face să te simți încapabil, inferior sau inutil prin comentarii critice sau jignitoare constante.

Control excesiv:

Abuzatorul încercă să controleze fiecare aspect al vieții tale, inclusiv deciziile personale, relațiile sau activitățile zilnice.

Manipulare și culpabilizare:

Folosirea sentimentului de vinovăție pentru a obține ceea ce dorește sau pentru a te face să te simți responsabil pentru fericirea sa.

Izolare:

Abuzatorul te îndepărtează de familie și prieteni, făcându-te să depinzi exclusiv de el/ea pentru sprijin emoțional.

Indiferență și lipsa de empatie:

Nevoile tale emoționale sunt ignorate sau minimalizate, iar abuzatorul pare să nu fie interesat de ceea ce simți sau gândești.

Amenințări subtile:

Folosirea unor amenințări indirecte sau a unui ton intimidant pentru a te face să te simți nesigur.

Gaslighting:

Abuzatorul te face să te îndoiești de propriile percepții, amintiri sau judecăți, astfel încât să te simți confuz și dependent de versiunea lui asupra realității.

Umilire publică:

Criticarea sau ridiculizarea ta în fața altor persoane pentru a te face să te simți rușinat.

Cum să reacționezi la abuzul emoțional?

Recunoașterea problemei:

Primul pas este să recunoști că ești victima unui abuz emoțional.

Stabilirea limitelor:

Comunicați clar ce comportamente sunt inacceptabile și împotriviți-vă manipulării.

Căutarea sprijinului:

Discută cu persoane de încredere, cm ar fi prieteni, familie sau un terapeut.

Documentarea incidentelor:

Ține un jurnal al comportamentelor abuzive pentru a avea dovezi clare, în cazul în care vei decide să iei măsuri legale sau să închei relația.

Consiliere profesională:

Terapia poate fi o resursă valoroasă pentru a-ți recăpăta stima de sine și pentru a dezvolta strategii de coping.

Concluzie

Abuzul emoțional poate fi extrem de dăunător, dar este posibil să scapi dintr-o astfel de situație și să îți recapeți controlul asupra vieții tale. Recunoașterea semnelor, stabilirea limitelor și căutarea ajutorului sunt pași esențiali în acest proces. Este important să îți amintești că meriți să fii tratat cu respect și empatie în orice relație.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

14/07/2025

Tulburările de somatizare: cauze, simptome si optiuni de tratament

Ce sunt tulburările de somatizare?

Tulburările de somatizare reprezintă o categorie de afecțiuni psihosomatice, în care o persoană prezintă simptome fizice persistente, fără o cauză medicală evidentă. Aceste simptome pot afecta semnificativ calitatea vieții și pot duce la multiple consultații medicale, fără a se găsi o explicație clară pentru disconfortul resimțit.

Cauzele tulburărilor de somatizare

Cauzele exacte ale tulburărilor de somatizare nu sunt pe deplin înțelese, dar se consideră că acestea apar ca urmare a unei combinații de factori biologici, psihologici și sociali. Printre factorii care pot contribui la dezvoltarea acestor tulburări se numără:

Factorii genetici – Persoanele care au membri ai familiei cu tulburări psihosomatice prezinta un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.

Stresul și traumele emoționale – Evenimente stresante sau traumatizante din copilărie sau viața adultă pot declanșa simptome somatice.

Factori psihologici – Anxietatea, depresia și alte tulburări emoționale pot contribui la dezvoltarea simptomelor fizice.

Percepția distorsionată asupra sănătății – Persoanele care se concentrează excesiv asupra senzațiilor fizice pot interpreta greșit semnalele normale ale corpului, percepându-le ca simptome ale unei boli grave.

Simptomele tulburărilor de somatizare

Simptomele variaza considerabil de la o persoană la alta, afectand diverse sisteme ale organismului. Cele mai frecvente manifestări includ:

Durere cronică (de exemplu, dureri de cap, dureri musculare sau abdominale)

Oboseală persistentă

Tulburări digestive (greață, balonare, diaree sau constipație)

Dificultăți respiratorii

Amețeli și leșin

Palpitații și senzație de sufocare

Probleme dermatologice (mâncărimi, erupții cutanate)

Persoanele cu tulburări de somatizare intampina dificultăți în acceptarea faptului că simptomele lor au o componentă psihologică și insista pe investigații medicale repetate.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul tulburărilor de somatizare este unul complex și presupune excluderea altor cauze medicale. De obicei, se realizează printr-o evaluare detaliată a istoricului medical și psihologic al pacientului.

Opțiuni de tratament:

Psihoterapia – Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit eficientă în reducerea simptomelor și în schimbarea modului în care pacientul percepe senzațiile fizice.

Medicamentele – În unele cazuri, medicamentele antidepresive sau anxiolitice pot fi prescrise pentru a ameliora simptomele asociate tulburării.

Tehnici de gestionare a stresului – Relaxarea, meditația și exercițiile de respirație pot contribui la reducerea impactului simptomelor asupra vieții de zi cu zi.

Educația și suportul – Pacienții pot beneficia de consiliere pentru a înțelege mai bine relația dintre minte și corp și pentru a dezvolta strategii eficiente de coping.

Concluzie

Tulburările de somatizare sunt afecțiuni complexe care necesită o abordare multidisciplinară. Identificarea timpurie și tratamentul adecvat contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate. Este important ca pacienții să primească sprijin emoțional și să fie încurajați să apeleze la specialiști în sănătate mintală pentru o gestionare eficientă a simptomelor lor.

Pentru programari, vizitati:

Psiholog Iasi Simona Curelaru | Cabinet de psihologie cu servicii de psihoterapie, consiliere si psihologie clinica pentru copii si adulti. Trateaza depresia

Psiholog Simona Curelaru

05/08/2025

05/08/2025

05/08/2025

05/08/2025

14/07/2025

14/07/2025

14/07/2025

14/07/2025

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Monday	09:00 - 20:00
Tuesday	09:00 - 21:00
Wednesday	09:00 - 21:00
Thursday	09:00 - 21:00
Friday	09:00 - 21:00
Saturday	09:00 - 20:00
Sunday	09:00 - 20:00