30/04/2026
Există momente în care activitatea din cabinet ridică întrebări care depășesc granițele unui consult obișnuit.
Pe 13 mai, Dr. Cotică Cristina-Georgiana va reprezenta Clinica Dr. Cotică la Bruxelles, la prima conferință europeană dedicată sindromului PANS/PANDAS, organizată în cadrul Parlamentului European. Este primul pas prin care România intră într-o conversație medicală deja activă de câțiva ani în SUA, Marea Britanie, Italia și alte țări europene.
🧬Despre ce vorbim?
Tabloul clinic pe care îl descriem nu este unul nou, dar rămâne sistematic subdiagnosticat: o exacerbare acută a simptomelor psihiatrice apărută în context post-infecțios — cel mai frecvent după o infecție streptococică, uneori după alți agenți patogeni. Mecanismul propus implică un răspuns imunitar dezadaptativ în care inflamația nu se autolimitează odată ce infecția a fost depășită cu efecte documentate asupra funcționării sistemului nervos central și, implicit, asupra tabloului neuropsihiatric.
O distincție pe care o facem cu toată responsabilitatea: nu există dovezi că infecțiile cauzează în mod direct apariția tulburărilor de neurodezvoltare. Ceea ce literatura științifică actuală descrie este un model mai complex — în care o predispoziție genetică preexistentă, markeri epigenetici și vulnerabilități biologice individuale pot determina felul în care un organism răspunde la diferiți factori de mediu, inclusiv infecțioși, și pot influența modul în care simptomatologia se exprimă, evoluează sau se agravează.
Terenul nu este creat de un factor extern — el există, înscris în biologia fiecărui pacient.
Noi îi vedem — atât copiii, cât și adulții - în cabinetele noastre. Un pattern care nu poate fi ignorat.
🩺Care este rolul psihiatrului?
Psihiatrul este adesea primul în linia specialităților accesate — primul care primește tabloul clinic, primul care ridică suspiciunea, dar nu poate fi și singurul. Gestionarea acestor cazuri necesită o echipă multidisciplinară: neurolog, imunolog, reumatolog, infecționist, psiholog, logoped, etc. Un cadru comun între specialități nu este un deziderat — este condiția pentru ca acești pacienți sa primească îngrijirea de care au nevoie.
Suntem sinceri: există cazuri care depășesc ce putem oferi în acest moment. Nu din lipsă de implicare — ci din lipsa unor protocoale clare și a unei rețele medicale integrate. Tocmai de aceea dialogul internațional nu este un lux este o necesitate.
❗De unde plecăm?
Suntem în 2026 și studiile din domeniu vorbesc despre neuro-imuno-psihiatrie — o abordare care înțelege că sistemul nervos central, sistemul imunitar și funcționarea psihică nu operează separat.
Suntem într-un moment de schimbare reală. Dar schimbarea nu se construiește prin declarații — se construiește prin colaborare între profesioniști, între specialități, între țări.
Nu mergem la Bruxelles cu răspunsuri definitive. Mergem cu observații clinice, cu date din practica noastră, cu profiluri biologice documentate și cu întrebări legitime. Mergem cu obiectivul de a contribui la construirea unui cadru mai clar și mai bine fundamentat și în România.
De ani de zile, noi încercăm tocmai asta: să înțelegem biologia din spatele comportamentului, nu doar să îi modificăm exprimarea.
Această abordare nu este o tendință recentă pentru noi — este fundamentul pe care ne bazăm practica medicală din ultimii ani atât pentru copiii cât și pentru adulții cu tulburări de neurodezvoltare.
Acesta este primul pas, prima inițiativă europeană de acest tip și primul moment în care România intră în această conversație.
Progresul real nu se declară — se construiește. Prin dovezi, prin practică medicală, prin experiență acumulată în ani de studii, prin colaborare. Pas cu pas!
Mulțumim tuturor celor implicați în acest frumos proiect! 🌿
