https://www.facebook.com/135756046553364/

Tudor Ciuhodaru, Iasi (2025)

12/12/2025

Un caz de lepră (boala Hansen) a fost confirmat în România (primul după 44 de ani) iar alte trei suspiciuni sunt în analiză. Toate persoanele sunt de origine asiatică. este o afecţiune infecțioasă cronică, cauzată în principal de un tip de bacterie numită Mycobacterium leprae.

𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢: 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞ț𝐢𝐞, 𝐜â𝐧𝐝 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞𝐦 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜.

𝐀. 𝐑𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬:
1. 𝐍𝐔 este atât de contagioasă! 95% dintre adulții care intră în contact cu o persoană infectată nu vor dezvolta boala (datorită imunității naturale) dar copiii sunt mai predispuși la lepra decât adulții.
2. 𝐍𝐔 se transmite prin contact întâmplător cu persoana infectată (cum ar fi statul lânga cel infectat în autobuz sau la masă sau strângerea mâinii și îmbrațisarea). Nu se trasmite de la mamă la făt și nici pe cale sexuală.
3. 𝐍𝐔 este necesară izolarea dacă este instituit tratamentul ! (Pacientul nu mai este contagios la doar câteva zile de la începerea tratamentului cu antibiotice și poate duce o viață normală (nu e necesară izolarea și își poate desfășura activitatea uzuală).

𝐁. 𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐞! 𝐄𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 ș𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢𝐭 𝐜𝐮 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐞𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭𝐞. Vă reamintesc că modalitățile de transmitere în cazul contactului apropiat și prelungit (luni) includ cale aeriană (tuse, strănut) sau contactul cu leziunile (direct, prelungit). Toți contacții apropiați ai unui bolnav de lepră, dar mai ales membrii familiei, vor fi examinați periodic, pentru a depista posibilitatea de infectare.

𝐁. 𝐂â𝐧𝐝 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞𝐦 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜. Trebuie luat în considerare (și) diagnosticul de lepră atunci când:
• Apare o leziune cutanată roșie sau depigmentată cu hipoestezie sau anestezie sau orice alt simptom neurologic sau oftalmologic la
• un pacient cu istoric de călătorie/ imigrant din zone cu incidență crescută (Asia, Africa)

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞! 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐮𝐳𝐮𝐚𝐥 𝐝𝐮𝐩ă 𝟑-𝟓 𝐚𝐧𝐢 (chiar 20 de ani) după expunere! Incubația lungă face extrem de dificilă identificarea a sursei (momentului și locului unde a avut loc infectarea).

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
1. Medicul norvegian Gerhard Armauer Hansen a descoperit în 1873 bacteria care provoacă boala.
2. Peste 200.000 de cazuri sunt raportate anual la nivel mondial în peste 100 de țări. (cele mai multe sunt din Africa, Asia și Brazilia).
3. Lepra poate fi tratată (în ultimii 20 de ani sunt peste 16 milioane pacienți vindecați) dacă diagnosticul și antibioterapia se fac la timp. Din 1981, OMS oferă gratuit în întreaga lume terapia combinată.
4. Recuperarea după tratamentul împotriva leprei durează 1-2 ani. Pe toată perioada tratamentului medicul trebuie să monitorizeze progresul pacientului.
5. În România ultimul caz a fost menționat în 1981. Leprozeria din Tichilești a fost înființată în 1928 și găzduia în jur de 200 de persoane, De atunci funcţionează fără întrerupere având în 2025 7 pacienţi.
6. (!!!) Pentru a fi eficiente aceste cunoștințe trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii.
7. Legea Ciuhodaru ce prevede predarea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor în toate școlile din România a fost depusă în parlament. Sper să susțineți și acest demers.

11/12/2025

Încă un medic a murit în timpul serviciului la doar 48 de ani. E doar unul dintr-un lung șir. Probabil l-a răpus o tulburare paroxistică de ritm, infarct sau AVC pe fondul epuizării. În două cuvinte: sindromul Karoshi (moartea subită ocupațională). Oare câți trebuie să mai moară pentru a fi aprobate cele 5 măsuri concrete pe care le-am propus?

𝟓 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳ă 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐠ă𝐫𝐳𝐢 ș𝐢 𝐭𝐮𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫ă. Pachetul legislativ pe care l-am propus e soluția sănătoasă pentru toți cei care ne salvează viața în fiecare zi.
𝐏𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚ță:
(1) Deblocarea tuturor posturilor conform normativelor + legea 55 (pe care am depus-o deja în Parlament)- 𝐭𝐨ţ𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧ță î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢ţ𝐢𝐢 𝐠𝐫𝐞𝐥𝐞 ş𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐞𝐦 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 (𝐒𝐀𝐉, 𝐔𝐏𝐔, 𝐀𝐓𝐈, 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢 𝐜𝐡𝐢𝐫𝐮𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐜) 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭ă deja prin sporurile acordate în toate aceste activităţi medicale ce deservesc urgenţe- 𝐬ă 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭ă 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚-𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐚𝐜ă 𝐯𝐨𝐫- 𝐥𝐚 𝟓𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢, fără penalizare, similar altor meserii cu muncă grea,
(2) Gărzile să fie considerate vechime în muncă iar timpul lucrat suplimentar să poată duce la reducerea vârstei de pensionare.
(3) Plata gărzilor la nivelul salariului actual (România e singura țară din UE în care munca de noapte sau în zilele libere este plătită mai prost (undeva la jumătate) decât cea din timpul programului normal de lucru) + bonsuri pentru cei care efectuează gărzi (mai mult de 55 de ore lucrate pe săptănână).
(4) 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐠ă𝐫𝐳𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐧ț𝐢𝐥𝐨𝐫 ( și sancțiuni crâncene pentru cei care îi obligă la muncă suplimentară neplătită)
(5) ,,𝐛𝐮𝐫𝐧𝐨𝐮𝐭-𝐮𝐥” - suprasolictarea ocupațională să fie considerată boală profesională- cu criterii clare de diagnostic și metode reale de tratament și recuperare.
(!!!) 𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜ă ş𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐜ă 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐦𝐚𝐣𝐨𝐫𝐞 î𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 ş𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐜𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜ţ𝐢𝐞 î𝐧 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫.

𝟓 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳ă 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐠ă𝐫𝐳𝐢 ș𝐢 𝐭𝐮𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫ă. Pachetul legislativ pe care l-am propus e soluția sănătoasă pentru toți cei care ne salvează viața în fiecare zi.

Sper să susţineţi acest demers şi ca toţi cei care spun că le pasă de sistemul de sănătate să adopte de urgență acest demers legislativ.

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) subliniază că în 2021, la nivel global, au fost înregistrate aproximativ 750.000 de decese cauzate de sindromul Karoshi. Organizația a definit munca prelungită ca fiind > 55 de ore de lucru/săptămână.
• Karoshi este termenul japonez pentru „moarte prin muncă excesivă” și se referă la decesul sau dizabilitatea cauzată de boli cardiovasculare sau sindroame de stres legate de suprasolicitare. Acest fenomen a început să fie studiat în Japonia în anii '80 și este cauzat de factori precum orele de muncă excesive, presiunea stresului la locul de muncă, un echilibru precar între viața profesională și cea personală și lipsa de odihnă. Problema nu mai este limitată la Japonia și a devenit o problemă globală
• 80 de ore suplimentare pe lună sunt considerate pragul peste care ai un risc crescut de deces.
• 5% din cei care au murit in urma unor afectiuni cardiovasculare, in grupurile de varste 25 – 59 se încadrau în această patologie.

10/12/2025

𝐂𝐚𝐝𝐨𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐂𝐫ă𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐚 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐚𝐳𝐢. 𝐏𝐥â𝐧𝐠ă𝐜𝐢𝐨𝐬, motanul megru care a trecut printr-o problemă medicală extrem de gravă cu risc vital imediat, 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐚𝐜𝐚𝐬ă. Nu credeam că va reuși să treacă prin această încercare dar a demonstrat că numele nu il definește în totalitate și că este un adevărat luptător.

𝐍𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐮ș𝐢𝐭 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫!

De aceea 𝐦𝐮𝐥ț𝐮𝐦𝐞𝐬𝐜 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐨𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐂𝐚𝐫𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐯𝐥𝐨𝐯-𝐄𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐬𝐢 𝐃𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐌𝐨𝐜𝐚𝐧𝐮 ș𝐢 î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐀𝐫𝐜𝐚𝐝𝐢𝐚 𝐕𝐞𝐭 pentru profesionalismul, calmul și dedicarea cu care au avut grijă de el în fiecare zi cât a fost internat. Am primit mereu explicații, actualizări și, mai ales, speranță — lucruri care contează enorm atunci când ești în postura de a aștepța vești despre un veritabil membru al familiei.

Mergem amândoi acasă cu inima ușoară și cu o recunoștință sinceră față de oamenii care și-au făcut meseria impecabil.

𝐕ă 𝐦𝐮𝐥ț𝐮𝐦𝐞𝐬𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐞 𝐚ț𝐢 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐏𝐥â𝐧𝐠ă𝐜𝐢𝐨𝐬 ș𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐧𝐨𝐢.

02/12/2025

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞, 𝐞 (𝐝𝐢𝐧 𝐧𝐨𝐮!) 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐭ă 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫ă. Un lot de file de somon norvegian marinat e retrase de la vânzare din cauza prezenţei bacteriei Listeria. România a mai fost notificată privind prezența produselor congelate suspectate de a fi contaminate cu Listeria monocytogenes.

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞 !!! 𝐌𝐞𝐫𝐠𝐞ț𝐢 𝐥𝐚 𝐬𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥/𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚ț𝐢 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜 𝐝𝐚𝐜ă:
1. Ați mâncat alimente care au fost rechemate sau legate de un focar.
2. Aveți febră și alte simptome de listerioză , cm ar fi oboseală și dureri musculare.3.
𝟑. 𝐃𝐚𝐜ă 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞ț𝐢 î𝐧𝐬ă𝐫𝐜𝐢𝐧𝐚𝐭ă ș𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦ă 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 apariția febrei, durerilor de cap însoțite de mialgii, artralgii, dureri lombare (mai ales în semestrul al treilea).
𝟒. 𝐃𝐚𝐜ă 𝐚𝐩𝐚𝐫 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦ă ș𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞ț𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜 (𝐜𝐮 𝐢𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐜ă𝐳𝐮𝐭ă precum cei cu afecțiuni oncologice, cei cu transplant sau corticoterapie) ce pot dezvolta complicații serioase neurologice sau pulmonare: meningită, encefalită sau pneumonie.

𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢:
1. Listeria este o bacterie rezistentă la refrigerare (2-8ºC ) ce se poate dezvolta în multe alimente.
2. Poate intra cu ușurință în lanțul nostru alimentar mai ales că sursele de Listeria includ omul, majoritatea animalelor, solul, vegetația și canalizările.
3. 𝐆𝐫𝐚𝐯𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐞 (de 20 de ori mai mare decât ceilalți adulți, 1 din 3 cazuri de infecție apar la viitoarele mămici) iar bacteria traversează placenta și 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝐟ă𝐭 𝐝𝐮𝐜â𝐧𝐝 𝐥𝐚 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐫𝐜𝐢𝐧𝐢𝐢.
4. La adulți 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐚 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐜𝐮 𝐮ș𝐮𝐫𝐢𝐧ță 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭ă 𝐜𝐮 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐮 𝐧𝐞𝐠𝐥𝐢𝐣𝐚𝐭ă întrucât simptomele sunt minore sau ușoare (asemănătoare gripei, digestive sau infecții de tract urinar).

Până când legea Ciuhodaru privind predarea educației pentru sănătate în școlile din România va fi adoptată e bine de știut:
1. Listeria este a treia cauză de deces din cauza bolilor alimentare în Statele Unite.
2. Căldura distruge bacteria, refrigerarea nu!
3. Se poate dezvolta în mâncarea din frigider.
4. Există teste de diagnostic (bine de făcut înainte de sarcină).
5. Poate fi tratată prin administrarea de antibiotice.

𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐞:
1. 𝐄𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 gata preparate reci.
2. 𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐢𝐬𝐜 carnea insuficient gătită, salatele preambalate și înghețata depozitată/ transportată necorespunzător.(,,nu foarte înghețată”).
3. Respectați regulile de igienă individuală.
4. Gătiți bine orice preparat.
5. Dacă utilizați cuptorul cu microunde asigurați-vă că mâncarea este 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 î𝐧𝐜ă𝐥𝐳𝐢𝐭ă (inclusiv în centrul farfuriei).
6. Depozitați separat în frigider alimentele gătite de cele negătite sau crude astfel încât să nu vină în contact unele cu altele.
7. 𝐍𝐢𝐜𝐢𝐨𝐝𝐚𝐭ă 𝐍𝐔 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦𝐚ț𝐢 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 la care aveți dubii privind prepararea, conservarea sau valabilitatea.

𝐒𝐜𝐮𝐫𝐭ă 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞:
1. Bacteria e denumită după medicul englez 𝐉𝐨𝐬𝐞𝐩𝐡 𝐋𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫, părintele chirurgiei moderne, ce a promovat utilizarea antisepticelor în vederea reducerii riscului de infecții.
2. Doar din 1980 se cunoaște faptul că poate fi transmisă oamenilor prin alimente.

01/12/2025

La mulţi, mulți ani tuturor românilor! Soluția sănătoasă pentru aceată țară e la noi. Noi facem bine România. 🇷🇴🇷🇴🇷🇴

16/11/2025

Gratuit la stomatolog. Toţi copiii vor putea avea dinţi mai sănătoşi. Proiectul meu de lege, depus de mai multe ori în parlament, ce 𝐨𝐟𝐞𝐫ă 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚ţ𝐢𝐢𝐥𝐞 ș𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧ă 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.

𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐮𝐥ţ𝐢 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐮𝐧 𝐥𝐮𝐱. 𝐒ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐜𝐮 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞.

𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ţ𝐢𝐚 proiectului meu legislativ este legată de 𝐝𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫ă:

1. Apariţia cariilor dentare a ajuns 𝐛𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐫ă𝐬𝐩â𝐧𝐝𝐢𝐭ă 𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 (de cinci ori mai frecventă ca astmul).
2. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐢𝐢: 75% pe dinţii temporari iar 4 din 10 pe dentiţia definitivă.
3. Majoritatea sunt din rural.
4. 𝐏𝐮ţ𝐢𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢 îş𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐭 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧ţ𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥ă 𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐜𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞, 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐛𝐚𝐧𝐚𝐥, 𝐥𝐚 𝟏𝟎-𝟐𝟎 % 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮. Câteva tarife sunt în măsura a descuraja mersul la stomatolog pentru mulţi părinţi care doresc copii cu dinţi sănătoşi: simpla consultaţie ajunge la 90 de lei iar o extracţie este între135 si 480 de lei.
5. Din această cauză se temporizează prezentarea la consultaţii, se recurge la tratamente după ureche şi apar complicaţii, unele severe.
6. Complicaţiile merg de la infecţii locale precum abcesul sau gangrena până la cele diseminate la nivel cerbral sau sistemic.
7. Copiii care nu beneficiază de tratamentul corect al cariilor pot asocia tulburări de masticaţie şi fonaţie şi pot dezvolta infecţii ale căilor respiratorii, afecţiuni ale rinichilor şi articulaţiilor şi chiar severe afecţiuni cardiovasculare.
8. 𝐍𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐥𝐢𝐣𝐚𝐭 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐚𝐥 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭ăţ𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 ş𝐢 𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 ş𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 (consumul de alimente mai uşor de mestecat dar mai proaste din punct de vedere al valorii nutritive, adesea cu niveluri crescute de zahăr) având drept consecinţa aparţia problemelor de creştere şi dezvoltare şi chiar a obezităţii.

Proiectul meu de lege, ce oferă acces gratuit tuturor copiilor la toate aceste consultații și tratamente, este 𝐬𝐨𝐥𝐮ţ𝐢𝐚 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐨𝐬ă 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐨 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦ă socială şi de sănătate publică: 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫ă 𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚.

09/11/2025

Încă un medic a murit în gardă. E doar unul dintr-un lung șir. Probabil l-a răpus o tulburare paroxistică de ritm, infarct sau AVC pe fondul epuizării. În două cuvinte: sindromul Karoshi (moartea subită ocupațională). Oare câți trebuie să mai moară pentru a fi aprobate cele 5 măsuri concrete pe care le-am propus?

𝟓 𝐦ă𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐣𝐞𝐚𝐳ă 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐠ă𝐫𝐳𝐢 ș𝐢 𝐭𝐮𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫ă. Pachetul legislativ pe care l-am propus e soluția sănătoasă pentru toți cei care ne salvează viața în fiecare zi.

𝐏𝐚𝐜𝐡𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐚ță:

(1) Deblocarea tuturor posturilor conform normativelor + legea 55 (pe care am depus-o deja în Parlament)- 𝐭𝐨ţ𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧ță î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢ţ𝐢𝐢 𝐠𝐫𝐞𝐥𝐞 ş𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐞𝐦 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 (𝐒𝐀𝐉, 𝐔𝐏𝐔, 𝐀𝐓𝐈, 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢 𝐜𝐡𝐢𝐫𝐮𝐫𝐠𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐜) 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭ă deja prin sporurile acordate în toate aceste activităţi medicale ce deservesc urgenţe- 𝐬ă 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭ă 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚-𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐚𝐜ă 𝐯𝐨𝐫- 𝐥𝐚 𝟓𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢, fără penalizare, similar altor meserii cu muncă grea,
(2) Gărzile să fie considerate vechime în muncă iar timpul lucrat suplimentar să poată duce la reducerea vârstei de pensionare.
(3) Plata gărzilor la nivelul salariului actual (România e singura țară din UE în care munca de noapte sau în zilele libere este plătită mai prost (undeva la jumătate) decât cea din timpul programului normal de lucru) + bonsuri pentru cei care efectuează gărzi (mai mult de 55 de ore lucrate pe săptănână).
(4) 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐠ă𝐫𝐳𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐞𝐳𝐢𝐝𝐞𝐧ț𝐢𝐥𝐨𝐫 ( și sancțiuni crâncene pentru cei care îi obligă la muncă suplimentară neplătită)
(5) ,,𝐛𝐮𝐫𝐧𝐨𝐮𝐭-𝐮𝐥” - suprasolictarea ocupațională să fie considerată boală profesională- cu criterii clare de diagnostic și metode reale de tratament și recuperare.

(!!!) 𝐔𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜ă ş𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐢𝐜ă 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐦𝐚𝐣𝐨𝐫𝐞 î𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 ş𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐜𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜ţ𝐢𝐞 î𝐧 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫.

Oare premierul ar zbura cu un pilot care nu a dormit de 30 de ore? Oare președintele ar merge cu un șofer care a condus peste 30 de ore? Oare cm va sări din SMURD sau cm va alerga la un pacient în UPU cineva de 65 de ani? Sper să răspundă la această întrebare toţi cei care spun că le pasă de cei ce lucrează zi și noapte în sistemul de sănătate.

Sper să susţineţi acest demers şi ca toţi cei care spun că le pasă de sistemul de sănătate să adopte de urgență acest demers legislativ.

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) subliniază că în 2021, la nivel global, au fost înregistrate aproximativ 750.000 de decese cauzate de sindromul Karoshi. Organizația a definit munca prelungită ca fiind > 55 de ore de lucru/săptămână.
• Karoshi este termenul japonez pentru „moarte prin muncă excesivă” și se referă la decesul sau dizabilitatea cauzată de boli cardiovasculare sau sindroame de stres legate de suprasolicitare. Acest fenomen a început să fie studiat în Japonia în anii '80 și este cauzat de factori precum orele de muncă excesive, presiunea stresului la locul de muncă, un echilibru precar între viața profesională și cea personală și lipsa de odihnă. Problema nu mai este limitată la Japonia și a devenit o problemă globală
• 80 de ore suplimentare pe lună sunt considerate pragul peste care ai un risc crescut de deces.
• 5% din cei care au murit in urma unor afectiuni cardiovasculare, in grupurile de varste 25 – 59 se încadrau în această patologie.

21/10/2025

Ora de iarnă – ce riscăm? Sunt cinci metode pentru a depăși mai ușor acest moment.

Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri importante:
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. De aceea a𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧.

𝐌𝐚𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cm se realizează această adaptare.
3. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
4. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
b) Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemotionale.
5. Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

𝐀𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.

𝐄 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞 ș𝐭𝐢𝐮𝐭:
1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.. 𝐃𝐢𝐧 𝐩ă𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 cinci 𝐚𝐧𝐢 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 ș𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns - !!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze
2. 𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞:
a) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cm ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
b) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
c) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
3. A𝐦 𝐢𝐧𝐢ț𝐢𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐫𝐬 𝐜𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭ă 𝐥𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧.
Sper să susțineți și acest demers.

20/10/2025

Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorator de mare. Monoxidul de carbon a devenit ucigașul tăcut din sezonul rece.

𝐈𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐱𝐢𝐝 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐥𝐞𝐭𝐚𝐥ă! 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă ș𝐭𝐢ț𝐢:
1. Copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.
2. Se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!).
3. Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.

Rețineți!!! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata noptii, precum și de necesitatea verificării periodice asurselor de încălzire

4. Pe o statistică partială 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐞𝐜𝐨𝐫𝐞𝐬𝐩𝐮𝐧𝐳ă𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐚𝐫𝐚𝐠𝐚𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐚𝐜ă 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮ț𝐢𝐧 𝟐𝟎% 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐱𝐢𝐝.
5. Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorator de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că
6. 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜 𝐚𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐭𝐢𝐩 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐚ț𝐢𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐚ț𝐢 ș𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚ț𝐢 (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cm prevede proiectul meu de lege).
7. 𝐂𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐮𝐫𝐛𝐚𝐧 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐭 𝐨𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐫𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐟𝐚ță 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐫𝐮𝐫𝐚𝐥, probabil datorită utilizarii necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire.
8. În mediul rural o atenție crescută trebuie acordataă sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții. (De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamna doar o minină măsura de precauție menită să protejeze vieți.)

𝐏𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭ă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen dar fără a pune salvatorul în pericol:
1. Sunați după ajutor de urgență.
2. Nu incercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții.
3. Evacuați gazele toxice. Deschideți larg ferestrele sau ușile.
4. Verificați dacă este sigur să intrați și
5. Evitați gazele inflamabile. Nu utilizați instalația electică și nu aprindeți vreun chibrit/bricheta (risc de incendiu sau explozie)
6. Respirați de câteva ori înainte de a intra. După ce intrați încercați să vă țineți respirația. Țineți o batistă udă la nas și la gură
7. După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii. Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare.

!!! Chiar dacă persoana pare a se simți perfect, solicitați ajutor medical.
(!!!) Pentru a fi eficiente aceste cunoștințe trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii. Legea Ciuhodaru ce prevede predarea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor în toate școlile din România a fost depusă în parlament. Sper să susțineți și acest demers.

08/10/2025

Începe pelerinajul la Sfânta Parascheva- 𝟕 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐞𝐥𝐞𝐫𝐢𝐧𝐢 (ș𝐢 𝐧𝐮 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢!)- ce vă țin departe de UPU în aceste zile:
1. Purtați haine mai groase și evitaţi imobilizarea prelungită. Noaptea temperaturile se pot apropia de zero grade. Beți lichide calde. Nu este recomandat să vă încălziţi consumând alcool.
2. Măncaţi măcar o gustare cu cel puţin câteva ore înainte de a vă aşeza la coada pelerinilor. Aşteptarea se poate prelungi iar hipoglicemiile şi stările lipotimice pot deveni probleme redutabile în condiţii de aglomerație.
3. Nu-i lasati neinsoţiţi pe cei cu probleme de ordin psihologic sau psihiatric pentru a evita acutizarea afecţiunilor de bază.
4. Nu intrerupeţi tratamentul pentru bolile pe care le aveţi, precum cele cardiace sau metabolice, doar pentru a putea participa la pelerinaj. Întreruperea tratamentului le poate agrava sau complica evoluţia.
5. În cazul apariţiei oricărei simptomatologii mergeți rapid la spital, eventual cu mijloacele proprii disponibile, pentru a scurta timpul până la prezentare, ținând cont că aglomeraţia sau căile dificile de acces vă pot crea multe probleme.
6. Încercati să luaţi legatură cu medicul de familie, mai ales pentru afecţiunile minore, pentru a nu fi nevoiţi sa stați zeci de ore prin sălile de aşteptare ale vreunui spital.
7. Sunați la 112 când nu va puteţi încadra rapid într-un anumit tip de patologie (cardiacă, digestivă etc) pentru că, în abseța unui spital de urgenţă monobloc, cu toate specialităţile necesare, vă puteti trezi că înlocuiţi pelerinajul de la moaşte cu un pelerinaj pe la mai multe spitale din Iași.

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
1. În fiecare an patologia hramului de Sfânta Parascheva e dominată de stări lipotimice, tetanii manifeste, pusee hipertensive, accidente ischemice tranzitorii sau episoade de anxietate paroxistică. Nu lipsesc nici gastritele, ulcerele și enterocolitele, legate de tipul și modul de alimentație sau de nerespectarea regulilor de igienă. Femeile din rural cu vârste de peste 55 de ani sunt cele mai expuse la astfel de afecțiuni dar d**a terapia de urgență, solicită întotdeauna reîntoarcerea la pelerinaj.
2. În schimb, la cei veniți în scopuri mai puțin ecumenice, patologia dominantă este cea traumatică, în special plăgi, luxații și entorse sau legată de excesele alimentare sau alcoolice.
3. În anii trecuţi s-au înregistrat chiar şi cazuri letale: o femeie de 61 de ani cu probleme cardiace şi-a pierdut viața în timp ce stătea la coadă la moaşte iar în 2013 o altă pacientă de 55 de ani din Ploieşti nu a mai putut fi resuscitată. Nu au fost singurele cazuri în care pelerini care au stat prea multe ore în picioare la rând au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Nu uitați să respectați toate cele 7 reguli simple pentru a vă simți bine în toate aceste zile.

03/10/2025

Alertă sanitară într-un oraș mare din România! Un bărbat din Plopu infectat cu virusul West Nile a murit iar alte patru persoane din Brăila unt spitalizate. 𝐍𝐮 𝐧𝐞𝐠𝐥𝐢𝐣𝐚ț𝐢 î𝐧ț𝐞𝐩ă𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 țâ𝐧ț𝐚𝐫𝐢. 𝐏𝐨𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐥𝐞𝐭𝐚𝐥𝐞 (mai ales la cei cu afecțiuni cronice sau la persoanele în vârstă).

Important:
𝟏. 𝐒𝐮𝐧𝐭 𝟓 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦ă care impun prezentarea la urgență: febră ridicată însoțită de durere de cap intensă, vărsaturi, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină apărute la 2-8 zile după înțepătura de țântar.
2. Este necesară spitalizarea pacientului și tratarea cu medicație intravenoasă.
𝟑. 𝐍𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐯𝐢𝐫𝐮𝐬𝐮𝐥 𝐖𝐞𝐬𝐭 𝐍𝐢𝐥𝐞.
4. În cazul fomelor de severitate medie (1 din 5 cazuri) ce evoluează cu febră, cefalee, grețuri, vărsături, dureri musculare și articulare, urticarie, rar limfadenopatie) starea pacientului se îmbunătățește cam după 7-10 zile.
𝟓. 𝐏𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐚 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧ă 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯ă:
a) Evitați înțepăturile de țânțar (chiar dacă ieșiți afară pentru scurt timp). Intervalul dintre apusul și răsăritul soarelui este perioada de activitate maximă pentru majoritatea speciilor de tânțari. Evitați activitățile în aer liber în această perioadă sau
b) Folosiți pe pielea expusă substanțe care resping insectele. Substanțele pe bază de permethrin nu se aplică direct pe piele.
c) Purtați haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi. (!!!) Țânțarii pot înțepa și prin haine. Aplicarea de substanțe care resping țânțarii pe bază de pemethrin pe suprafața hainelor poate asigura un grad suplimentar de protecție.
d) Utilizați și verificați integritatea plaselor contra insectelor.
e) Puteți limita înmulțirea țânțarilor reducând locurile în care băltește apa (din jurul caselor și din subsolurile blocurilor).

Rețineți:
1. Principala cale de transmitere la om este prin înțepătura țânțarilor.
𝟐. 𝐕𝐢𝐫𝐮𝐬𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐬 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐜𝐭 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜 (𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬ă𝐫𝐮𝐭)!
3. Transfuziile pot fi o sursă de infecție.
4. Practic orice persoană (indiferent vârstă) înțepată de țânțari este predispusa la infectarea cu virusul West Nile însă
5. Probabilitatea ca o persoană să se îmbolnăveasca de la o singură înțepătură este totuși redusă.
𝟐. 𝟗𝟎% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚ț𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞.
7. 𝐌𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭ă𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞: de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningo-encefalită.
8. 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile dezvoltă simptome severe de boală.
9. Riscul de îmbolnăvire severă și deces este mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani sau cu deficiențe imune.
10. Simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni iar efectele neurologice pot fi permanente.

(!!!) Pentru a fi eficiente aceste cunoștințe trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii. Legea Ciuhodaru ce prevede predarea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor în toate școlile din România a fost depusă în parlament. Sper să susțineți și acest demers.

Ș𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧𝐭𝐢𝐜ă 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞:
1. Virusul a fost descoperit în Uganda în 1937 (numit după locul descoperirii -districtul West Nile, Uganda, Africa).
2. 1996 - România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa 352 de cazuri..
3. Începand cu anul 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de supraveghere al acestei infecţii astfel că toate cazurile de meningită sunt strict monitorizate de medici.
4. Cea mai gravă situație din ultimii șapte ani s-a înregistrat în 2018. Din 277 de persoane infectate, 43 au murit.

01/10/2025

Am reușit. De Ziua luptei împotriva cancerului de sân am o veste bună pentru toate doamnele și domnișoarele din România. Acum puteți beneficia gratuit de cea mai modernă metodă de depistare a cancerului de sân. Spuneți-le și celor care vă sunt aproape acest lucru. Depistat precoce cancerul de sân e vindecabil.

𝐏𝐥𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐩𝐭ă î𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐜𝐚𝐧𝐜𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥-𝐚𝐦 𝐞𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚𝐭 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐁𝐄𝐂𝐀 𝐚 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Până când legea Ciuhodaru (privind predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România) va fi adoptată toate femeile din România ar trebui să știe asta:
:
𝐓𝐨𝐦𝐨𝐬𝐢𝐧𝐭𝐞𝐳𝐚 𝐬â𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 (𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭ă ș𝐢 𝐜𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐦𝐨𝐬𝐢𝐧𝐭𝐞𝐳ă):
1. Este cea mai modernă metodă de depistare și diagnostic a cancerului de sân.
2. Poate diagnostica acest tip de cancer în stadiile incipiente.
3. Această metodă de investigație imagistică este non-invazivă și nedureroasă.
4. Oferă imagini 3D (tridimensionale) prin mobilizarea tubului generator de radiații X în jurul sânului.
5. Va fi asigurată gratuit.

𝐑𝐞ț𝐢𝐧𝐞ț𝐢:
1. Cancerul de sân poate apărea la orice vârstă (cel mai frecvent după 50 de ani).
2. Din păcatel la fiecare 3 ore o femeie pierde lupta cu boala în România din cauza cancerului mamar nediagnosticat la timp.
3. 3144 de femei și-au pierdut viața în 2022 din cauza acestei afecțiuni.
4. Autoexaminarea lunără a sânilor e extrem de importantă (și iar vorbim despre educația pentru sănătate). Adoptați un stil de viață sănătos: menținerea unei greutăți normale, practicarea de exerciții fizice zilnic, limitarea consumului de grăsimi și de alcool, limitarea consumului de hormoni (contraceptive sau de substituție în menopauză).
5. După 20 de ani e recomandat și un exament clinic la 3 ani și anual după 40 de ani.
6. Societatea Americană de Cancer recomandă efectuarea unei mamografii inițiale la vârsta de 35 de ani și a unei mamografii de screening în fiecare an, după vârsta de 40 de ani. Pentru pacientele tinere ecografia este recomandată ca prima metodă.
7. Depistat precoce cancerul de sân e vindecabil.

Sănătatea se tratează cu măsuri concrete. Sper să susțineți și acest demers. E suficient să transmiteți tuturor doamnelor și domnișoarelor că pot beneficia gratuit și în România de acesată metodă de diagnostic.

𝐓𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬ă ș𝐭𝐢𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚

Tudor Ciuhodaru

12/12/2025

11/12/2025

10/12/2025

02/12/2025

01/12/2025

16/11/2025

09/11/2025

21/10/2025

20/10/2025

08/10/2025

03/10/2025

01/10/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category