06/12/2024
Dragi prieteni,
Următorul articol este gândit de catre dr. Catalin Hutanasu și de catre o prietena a sa care este judecător. Este examinat, din două puncte de vedere complementare (al medicului si al judecatorului), o problemă de mare importanță pentru poporul român.
În campania electorala prezidențială, unul dintre candidați a susținut introducerea în Constituția României a dreptului la avort (vezi material scris - https://www.libertatea.ro/stiri/dezbatere-elena-lasconi-george-simion-lasconi-ar-trebui-referendum-ca-avortul-sa-fie-garantat-prin-constitutie-simion-medicul-are-dreptul-sa-refuze-5092120?utm_source=whatsapp&utm_medium=social&utm_campaign=share-button&utm_content=sub_articol; vezi material video - youtube.com/shorts/dtRlHFA50so?si=C04yzyy2iV4-xzrL). Acest lucru are la bază un precedent înregistrat în acest an în Franța (www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/premiera-mondiala-franta-inscrie-dreptul-la-avort-in-constitutie-2710671).
Cum avortul este legal în România (Conform Art. 201, din Codul penal), m-am întrebat de ce ar fi necesară introducerea acestui drept în Constituție? Ce ar aduce în plus acest mod de legiferare, față de situația actuala? Cu toții știm că accesul la avort este facil și, chiar efectuat în clinici private, procedura este relativ ieftină.
Am realizat apoi faptul că introducerea în Constituție a unui drept, creează obligații specifice pentru statul respectiv. Voi lua ca exemplu dreptul la vot, un drept fundamental prevăzut în Constituția României la Art. 36. Această prevedere obligă statul român să asigure o întreagă legislație de reglementare a exercitării dreptului la vot, pe site_ul Autorității Electorale Permanente (www.roaep.ro/legislatie/) existând pagini întregi de prevederi legislative privind modalitatea de desfășurare a alegerilor. Dreptul constituțional la vot mai obligă statul român să asigure infrastructura necesară (sedii ale birourilor electorale centrale și județene, personal calificat, secții de votare etc), servicii de securizare a datelor, a urnelor și a buletinelor de vot), precum și multe alte lucruri necesare unei bune desfășurări a alegerilor. De notat este faptul că toate acestea presupun cheltuirea unor mari sume de bani, care provin de la bugetul statului.
În mod similar, prevederea dreptului la avort în Constituție va însemna și faptul că statul român va trebui să asigure, în mod gratuit, accesul la acest drept. Prin urmare, infrastructura Ministerului Sănătății (spitalele și policlinicile) existente în țară va trebui modificată, astfel încât să asigure exercitarea acestui drept oricărui cetățean român care îl solicită, în condițiile legii.
În prezent, în baza Rezoluției 1963 din 2010 a Parlamentului European, (https://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17909), atât spitalele (ca și instituții) cât și personalul medical (în nume propriu), au dreptul să refuze participarea la un avort. Am văzut cereri prin care asistentele cereau să nu participe la efectuarea avorturilor din motive de conștiință, care au fost acceptate de conducerea spitalului respectiv (jurnaluldecretului.ro/la-noi-e-o-cutuma/?).
Însă ce se va întâmpla dacă dreptul la avort este introdus în Constituție?
Dacă revenim la analogia de mai sus, împiedicarea dreptului de vot este infracțiune, iar Art. 385 din Codul penal prevede o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru împiedicarea exercitării acestuia.
Dacă dreptul la avort va fi prevăzut în mod expres în Constituție, atunci când o instituție sau un angajat vor refuza să efectueze sau să participe la o astfel de procedură, vor fi acuzate de împiedicarea exercitării unui drept constituțional, ceea ce reprezintă o infracțiune. În acest fel, este anulată libertatea de conștiință a personalului medical, care, în prezent, are posibilitatea legală de a nu se implica în acest tip de activitate.
Oare cu câți ani de închisoare vor fi pedepsiți medicii, asistentele și infirmierele care vor refuza totuși, din motive de conștiință, să participe la efectuarea avorturilor?
Vreau să fac câteva precizări referitoare la constituționalitate.
Constituția este legea fundamentală, constituită din norme juridice învestite cu forță juridică supremă și care reglementează acele relații fundamentale care sunt esențiale pentru instaurarea, menținerea și exercitare puterii.
Orice normă juridică trebuie să conțină o dispoziție, adică să prevadă o regulă, o conduită de urmat. Ea își asigură caracterul general obligatoriu prin faptul că, specificând comportamentul necesar a fi urmat, prevede și măsurile de asigurare a realizării acelui comportament, măsuri al căror specific constă în aceea că, la nevoie, sunt impuse cu ajutorul puterii de stat.
În constituție nu se prevăd, în general, sancțiuni pentru încălcarea drepturilor civile, ci este necesară adoptarea unei legi cu caracter organic. Cu alte cuvinte, un drept constitutional face obiectul reglementării unei legi ordinare, care prevede cm este ocrotit de stat, care sunt obligațiile oamenilor față de acel drept, cm trebuie să ne raportăm la el și, bineînțeles, cm este sancționată încălcarea dreptului respectiv.
Sancțiunile pot fi de multe feluri: civile, administrative, contravenționale, penale, statul fiind cel care, prin autoritatea legislativă - parlamentul, stabilește tipul de sancțiune pentru încălcarea fiecărui drept.
În cazul în care s-ar introduce în Constituție dreptul la avort, ar trebui să se regăsească alături de celelalte drepturi fundamentale, situație în care legislativul va emite norme pentru apărarea dreptului. Asta poate îmbrăca o multitudine de forme, de la sancțiuni civile pînă la sancțiuni penale. Nu trebuie omis nici faptul că sunt foarte multe minore care rămân însărcinate. Astfel, s-ar putea adopta dispoziții legale care să protejeze interesul superior al minorei, bineînțeles, în contextual legislației actuale, cu excluderea părinților din luarea unei hotărâri.
Mă refer la faptul că dacă interesele minorei, adică avortul, contravin voinței părinților, de a păstra copilul, se poate ajunge la situații foarte neplăcute în care autoritatea tutelară să decidă luarea copilei din familie și efectuarea demersurilor chiar pentru decăderea din drepturile părintești.
Se poate merge chiar mai departe și să se incrimineze penal fapta persoanei care ar încerca împiedicarea avortului.
Nu pot fi neglijate consecințele unei astfel de reglementări constituționale.
Oare cm poate fi așezat dreptul la avort alături de celelalte drepturi fundamentale, mai ales dreptul la viață, care este un drept fundamental natural al omului?
Va rog sa redistribuiti mesajul catre toate persoanele interesate, mai ales catre personalul medical (medici, asistente medicale, moașe si infirmiere).
