Cabinet Individual de Psihologie - Ruxandra Curcă

09/08/2025

vs — Ce trebuie să știm?

În specială- este primordial să realizăm de la început o distincție importantă: tulburările de limbaj nu sunt același lucru cu tulburările de vorbire. Iată diferențele și două modele științifice care ne ajută să înțelegem procesul:

🤔Cum se produce vorbirea?

Modelul Levelt – ne arată drumul de la idee la rostire:
🎯Conceptualizare – alegem ce vrem să spunem.
🕵️‍♀️Formulare – alegem cuvintele și ordinea lor, apoi codificăm sunetele.
🎤Articulare – executăm mișcările pentru a produce sunetele.
🗣Monitorizare internă – ne verificăm și corectăm în timp real.

Modelul Van der Merwe – adaugă partea neuromotorie:
👩‍🏫Planificare lingvistică – pregătim structura cuvintelor și propozițiilor.
🏹Planificare motorie – decidem ce mișcări articulatorii vor fi necesare.
🏃Programare motorie – setăm viteza, amplitudinea și secvențele mișcărilor.
🦸‍♀️Execuție – activăm mușchii pentru a produce sunetul.

🌞Vorbirea este o activitate complexă care presupune integrarea 🧩coordonată a funcțiilor cognitive, lingvistice, praxice, motorii și senzoriale, influențate de factori afectiv-motivaționali și contextuali🎡.

Tulburări de limbaj
➡ Probleme în structura, sensul și utilizarea limbajului.
Exemple:
•
• specifică de limbaj (TSL)
• Tulburări (ex. în tulburări de neurodezvoltare)

Tulburări de vorbire
➡ Probleme în producerea fizică a sunetelor și fluenței.
Exemple:
• (ex. sigmatism, rotacism)
•
•
• , de vorbire

Există tulburări care afectează atât limbajul, cât și vorbirea?
DA->
• Apraxia de vorbire
• Tulburările
• Disartria

AȘADAR:
💬A ști să diferențiem aceste tulburări este esențial pentru un prognostic favorabil (chiar și în cazul disartriei, afaziei sau apraxiei), începând cu evaluarea personalizată și continuând cu tipul de terapie specific. Modelele teoretice (Levelt și Van der Merwe) ne ajută să înțelegem unde apare problema: la nivel de , , sau .

🗂De aceea, obiectivul meu principal nu este doar să observ cm vorbește o persoană, ci să analizez și de ce nu poate vorbi eficient și să intervin diferențiat.🔑

🔊Dacă vrei să afli mai multe despre cm se dezvoltă vorbirea și limbajul la copii sau cm se pot recupera aceste abilități la adulți sunt aici pentru a te ajuta.🔤

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă

05/08/2025

LIMBAJ, VORBIRE, COMUNICARE
-Despre Disartrie, Afazie și Apraxie verbală în contextul acestor concepte fundamentale-⤵️

🔍În practica de specialitate, întâlnesc frecvent necesitatea de a înțelege și integra corect noțiunile de limbaj, vorbire și comunicare, mai ales în contextul diagnosticării și intervenției logopedice în cazurile de disartrie, afazie și apraxie verbală.

Termeni cheie-CE ESTE?
💡 = ideea pe care vrei să o comunici (conținutul mesajului).
🗣 = modul în care produci sunetele ca să transmiți acea idee.
☂️ = „umbrela mare” care are ca scop final: să înțelegem și să fim înțeleși.

⭕️Disartria afectează execuția motorie a vorbirii, păstrând capacitatea lingvistică.
⭕️Afazia este o tulburare de limbaj, nu de vorbire și implică afectarea profundă a comunicării semantice și simbolice.
⭕️Apraxia verbală afectează planificarea motorie voluntară, cu vorbire afectată, dar limbaj și înțelegere intacte.

😶‍🌫️Disartria, Afazia și Apraxia verbală sunt tulburări de comunicare cu etiologii și manifestări distincte, dar care pot coexista sau pot fi ușor confundate în practică.

⚠️Importanța realizării unui diagnostic diferențial corect-DE CE?
Apraxia poate fi confundată cu Afazia Broca (ambele sunt non-fluente).
Disartria severă poate fi interpretată greșit ca apraxie dacă nu se evaluează tonusul și forța musculară.

1. -CUM?🧐
▪️Afazia necesită terapie axată pe limbaj (comprehensiune, exprimare).
▪️Disartria are nevoie de reabilitare motorie.
▪️Apraxia verbală cere repetiție și stimulare motorie secvențială.
2. Prognosticul și implicarea familiei🤝
🔸În , prognosticul este adesea legat de severitatea leziunii și cooperarea cognitivă.
🔸În , progresul depinde de patologia neurologică de fond (ex: boală degenerativă).
🔸În , progresele pot fi lente dar stabile dacă intervenția e intensivă și timpurie.

🟣Psiholog în specialitatea Psihopedagogie Specială-Ruxandra Curcă

27/07/2025

🧠 Etichetele nu sunt doar cuvinte. Sunt lentile prin care un copil ajunge să fie văzut – și să se vadă.

În psihopedagogie, eticheta nu descrie, ci redefinește. Când vorbim despre copii cu CES (dizabilități, dificultăți de învățare, condiții socio‑culturale defavorabile) sau supradotați, riscul nu e doar stigmatizarea socială, ci și internalizarea unei identități limitative.

🔹 Termeni precum „dizabilitate intelectuală” pot eclipsa emoțiile, reduce așteptările și influența modul în care copilul își percepe valoarea.

📌 Teoriile psihosociale – identitatea socială, categorizarea și autocategorizarea ne arată:

🫂Copiii se definesc prin grupurile în care sunt plasați.

🧩Ajung să-și asume etichetele primite.

🚥Performanțele scad nu din lipsă de capacitate, ci din bariere sociale și educaționale.

🔍 Modelul social al dizabilității ne reamintește: dificultățile nu sunt doar individuale, ci sunt amplificate de un mediu care creează obstacole – fizice, relaționale și simbolice.

📖🎓 În capitolul „Identitatea socială a copiilor supradotați și cu CES” (din volumul Învățarea continuă. Tendințe actuale și viitoare în educație și societate, 2023), analizez aceste dinamici și propun direcții de intervenție care nu „corectează” copilul, ci modelează contextul în care acesta este înțeles, valorizat și sprijinit.

🎯 A identifica nu înseamnă a-i restrânge identitatea.
Înseamnă a-l recunoaște si a crea spațiu pentru ca acesta să existe în întregul lui – cu emoțiile, istoria și potențialul său.

🌱 Privirea noastră poate fi o etichetă. Sau poate fi un spațiu de încredere, în care copilul își construiește identitatea cu demnitate.

Cum alegem să privim copiii pe care îi însoțim în procesul psihoeducațional: prin ceea ce „le lipsește” sau prin cine sunt și pot deveni ❓
Ce putem schimba – în școală, în discurs, în relația educațională – pentru ca un diagnostic să nu devină o barieră, ci un punct de sprijin ❓

24/05/2025

Când simțurile devin ghizi ai sufletului:
🌏Expoziția de astăzi, „World Unseen”, mi-a reamintit de o intervenție psihopedagogică, pe care am avut-o acum câțiva ani, alături de un copilaș nevăzător. El m-a învățat despre bucuria autentică și despre ce înseamnă cu adevărat să „simți” lumea.

⏳Acești copii ne reamintesc că viața nu e despre „a face neîncetat”, ci despre „a simți”, „a descoperi” în profunzime si de a realiza acțiuni în congruenta cu acestea⚖️. Fiecare copil cu nevoi speciale ne aduce conștientizări, ne ancorează în prezent și ne învață să privim cu inima. Ne invită, prin simpla lor prezență și mod de a percepe lumea, să regândim relația noastră cu simțurile, cu timpul și cu ceea ce înseamnă „a fi”.

👣Simțurile devin complementare – când vederea lipsește, auzul și atingerea colaborează pentru a construi o hartă interioară a lumii. Așa numitul „auz tactil” se referă la perceperea sunetului prin vibrații și atingeri – o formă de orientare și învățare în care corpul „ascultă” împreună cu mintea.

🪩Una dintre cele mai reprezentative expresii ale acestei realități a fost imaginea din cadrul expoziției – creată special pentru a fi percepută prin atingere. Pentru o persoană nevăzătoare, astfel de reprezentări nu sunt doar simboluri vizuale adaptate, ci modalități reale de conectare cu lumea: fiecare striație, fiecare rid sau contur devine informație, trăire, contact cu realitatea. În acest fel, imaginea devine o punte între simțuri și sens, între percepție și înțelegere.🌞

🫀Din perspectivă psihopedagogică, aceste experiențe reflectă o plasticitate senzorială impresionantă și capacitatea de adaptare profundă a ființei umane. Ele ne reamintesc că în educația copiilor cu deficiențe, atenția este direcționată spre dezvoltarea resurselor și nu pe limitări, pe încurajarea explorării și nu pe restrângerea posibilităților.🎖️

Sunt aici să descoperim și să solidificăm potențialul propriu, întrucât „educația completă se află la intersecția dintre educația minții și educația inimii”. – Aristotel

18/05/2025

💬Lacune în dezvoltare sau TSI?https://ruxandracurca.ro/psihopedagogie-speciala/

17/07/2024

💭Desi pandemia COVID-19 s-a incheiat, impactul
se resimte si astazi sub diferite forme.
Copiii fiind precum bureteii, au absorbit toate
efectele acesteia, mai mult decat ne-am imagina, influențând astfel nivelul de achiziții in ceea ce priveste toate ariile de dezvoltare.

🧩In acest sens, sunt bucuroasa ca fac parte din programul “Din grija pentru copii” și ca am posibilitatea de a veni in ajutorul lor astfel:⤵️

Sunt aici să descoperim și să solidificăm potențialul propriu, întrucât „educația completă se află la intersecția dintre educația minții și educația inimii”. – Aristotel

10/03/2024

https://ruxandracurca.ro/despre-mine/