psihologa.ro

09/05/2025

Vino să faci parte din grupul de suport dedicat persoanelor diagnosticate cu cancer de sân 💖 Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice anunță începerea unui grup de suport dedicat pacientelor cu cancer de sân. Te poți înscrie pana pe data de 19 mai 2025 completând aces...

04/05/2025

Recunoscatoare colegilor mei și tuturor participanților pentru aceasta experiență!

25/09/2024

Astăzi, de Ziua Dăruirii, vreau să pun accent pe a oferi venit din dorință de a contribui la binele nostru, al TUTUROR.
Într-o lume grăbită și adesea concentrată pe individualism de Ziua Dăruirii vă invit în gândurile mele! Adică, spre reflexie la responsabilitatea socială îmbrăcată în generozitate și grija față de ceilalți. 😊

BLABLABLA, nu?
Bine, am terminat!

Am niște exemple minuscule despre ce ar putea însemna a Dărui cu implicații minime, dar impact mult mai puternic decât cel pe care avem tendința să îl apreciem la ”simțul comun”!
- să zâmbim doamnei de la casa de marcat, sau domnului de la pază
- să primim pliantul de la tânărul care ni-l oferă privindu-l. Poate, de cele mai multe ori nu știe cât de important ar fi că creadă în ce dă mai departe și nu putem face mare lucru în legătură cu asta, dar desigur putem să povestim cu persoana de lângă noi cât de fain este să ai COERENȚĂ ÎN și CU viața ta! Nu știm când și în ce context asta va crește alt tânăr care va alege să facă joburi în care crede și cât asta îi va îmbunătăți viața!
- să oferim locul în față unei persoane care vădit se grăbește când noi avem un pic mai mult timp azi
- să luăm în mașină pe cineva care, se vede cu ochiul liber că, nu gestionează situația în care se află
- să curățăm după noi și la toaleta publică și să îi încurajăm pe ai noștri mici să facă le fel. Nimeni nu e dator să ne suporte mizeria! 😊 În orice interpretare!
- să oferim, chiar și jumătatea de merdenea, pentru că nu-I așa, am rupt din ea când am băgat în gură pe stradă
- să lăsăm de-o cafea pentru cine nu și-a mai permis asta demult
- să ne strâmbăm la copii supărați ai căror părinți se pare că și-au epuizat resursele
Și tot așa!
Fiecare gest, fie el mare sau mic, influențează relațiile și bunăstarea colectivă.
Șiiiii, a dărui nu se limitează la resurse materiale, ci poate înseamnă timp, atenție, conexiune, un strop de energie, fiecare din ce are mai mult la îndemână.
Există resurse infinite de bunătate și împlinirea care să întregească momente pe care alegem să le împărtășim cu cei din jur.

17/09/2024

Despre prețuire!
Când EU nu mă prețuiesc pe mine și pe cei dimprejuru-mi, dar trăiesc cu ideea că ceilalți NU O FAC!
”Vorbesc la telefon când îl iau pe ăsta mic de la grădi/ școală aproape întotdeauna pentru că sunt chestiuni de serviciu care trebuie rezolvate și mai scutesc din timp pentru când ajung acasă unde tot o mulțime de treabă mă așteaptă. Până la urmă, cât își găsește el papucii și își strânge chestiile sunt o grămadă de timpi morți! E și un pic cam împrăștiat!
Ei, faptul că după ce termin el e preocupat de rățușcă, telefon, portieră, sticla de apă, orice altceva și nu îmi răspunde la întrebări, fiind distras de prostiile lui mă scoate din sărite.
Nici câteva minute pe zi nu ne dăm?
Eu sunt bucuroasă că îl văd și vreau să știu cm i-a fost, dacă a mâncat, dacă au fost în regulă temele de ieri, ce are de făcut pe astăzi ca să știm cm ne organizăm și EL e cu ochii pe pereți. Am și obosit! Nici nu îl mai întreb uneori. Mai bine mai rezolv ceva, ptii, stai că iar am uitat…și sună și telefonul.”

Cunosc mulți părinți care când au venit la mine GÂNDEAU EXACT cm am descris mai sus.
Au trecut prin multe amintiri până să creeze tabloul ăsta. Apoi, prin tot atâtea ca să lase telefonul în mașină, să nu-l scoată din buzunar, să îl dea pe silențios cel puțin în acel moment IMPORTANT AL REÎNTÂLNIRII.

Dincolo de relația pe care o construim cu ai noștri procedând așa, APARE CEVA ȘI MAI ÎNGRIJORĂTOR. MULT MAI!
Știi răspunsul?
Oki, atunci eu adresez întrebarea.
Cât ajung să PREȚUIESCĂ acești copii pe ei înșiși?
Vine la pachet cu cât de respectați/iubiți vor fi de prietenii/partenerii, de familiile lor?

Merită ASTA? Ei acum, ei din viitor?
Oricum ar fi adresat acest ”merită asta” e important să își găsească conștientizări în fiecare dintre noi!

09/09/2024

Un nou ÎNCEPUT!
N-am excelat mai niciodată în a fi prima la școală, însă la septembrie am jinduit mereu.
Fie elev, profesor, psiholog sau ce-oi mai fi fost, așteptam ziua asta.
Nu, nu pentru că urma să învăț lucruri noi ci pentru că urma să mă conectez cu ai mei colegi și mai târziu cu strumfii, fie ei mai vechi sau nou, nouți! Pentru mine a fi împreună înseamnă creștere, oricât de dificile pot fi la un moment dat momentele lui ”cu toții”.

În timp, am început să mai prețuiesc ceva. Chiar ziua de azi. Îmi place de minune să simt emoție și azi e plin de norișori ce mustesc de simțăminte.
Dincolo de părinții încărcați de apăsătorul ”TREBUIE pentru ziua de astăzi”, ăștia mici, preponderent cu flori în mână, au ochii aceia sclipicioși pe care nu îi prinzi ușor în fiece zi.
Sunt acolo lucruri amestecate, dar dincolo de toate, conectarea la ”aici și acum”. Astăzi este în sfârșit o cantitate satisfăcătoare de informații (culori, forme, oameni, cuvinte) pentru nevoia lor semnificativă. Astfel, nu mai este loc de nimic decât de trăit momentul.

Ce facem noi părinții cu asta?
În general suntem prea obosiți de atâta umblătură sau prea preocupați să le povestim ce bine va fi la școala și cât de important e să învețe, după caz să fie cuminți și ascultători!
Dar dacă am încerca să schimbăm paradigma și am face din seara asta măcar una de povestit în tihnă?
Ce credeți că i-ar face pe mici, de-a binelea bucuroși? Că de mâine se trezesc mai dimineață, că de mâine începe responsabilitatea, că de mâine au teme, că de mâine nu mai pot sta seara cât vor ei, că de mâine ...?
Dacă mă întrebați pe mine despre asta răspunsul ar fi: ”că de mâine nu mai petrec singuri sau doar cu adulți preponderent ocupați o grămadă de timp”, ”că de mâine mami și tati vor fi eficienți și se vor bucura de timpul lor de după job mai mult”, pentru că de mâine el, copilul, va fi ÎN SIGURANȚĂ printre cei de-o vârstă.
Prin urmare, astea și altele asemenea spuse de ADULȚI care își dau dreptul să se bucure de ei înșiși, de experiențele lor, de prietenii și colegii lor și găsesc timp să le împărtășească propriilor copii comori din viața lor intimă de acum și din trecut.
Și, dacă mă mai întrebați încă o dată, poate la anul, le excludem măcar pe astea cu ”trebuie să mă trezesc de dimineață” și ”trebuie să mă culc devreme”.
Rutina somn veghe e un obicei excelent care cred că poate crea dificultăți în a fi gestionat dincolo de 12 ani, dar până acolo zic că ar fi super folositor și eficient să nu fie discutabil!

În rest, floricica din papuc primită azi în dar este simbolul perfect pentru ”ALȚI PAȘI”!

06/08/2024

O experiență bună!
Engleza cu Rita.

09/06/2024

Am 45 si de pe la 10, după Revoluție, am început să ciulesc urechea la ce se întâmplă dincolo de casa în care locuiesc. Mai exact cm oamenii care decid despre orasul sau tara în care stau mă impactează uneori mai mult decât decid să cred!
Nu e loc de dat detalii pentru că aș ajunge la ”prea mult de citit” și atunci aș avea neșansa să nu ducă destui până la capăt aceste câteva rânduri.
ESENȚIALUL de astăzi este că NICICĂND nu am stat de vorbă cu mai mulți oameni care acum o lună, o săptămână sau chiar acum o zi , nu știau ce anume VOTĂM astăzi. :(
Ce știu eu sigur, prin natura meseriei mele, este că lipsa conexiunii la energia comunității în care trăim ne influențează, și nu în bine, nivelul de sănătate, de toate felurile.
Să ajungi la concluzia că nu contezi, că părerea ta, reunită cu a celor din jurul tău, semnificativi măcar, nu îți poate aduce o viață mai bună, ne duce pe toți într-o zonă în care o parte considerabilă din energia îndreptată spre speranța de mai bine se pierde și ne surprinde, implicit, stând într-o îngrijorare fără pârghii sau într-o delăsare fără scop.
A fi prezent, activ, implicat, năzuind la ideea că ești parte din comunitatea ta participă considerabil la a fi viu.
Dincolo de o ștampilă, ”ca să strici un vot”, vreau să realizăm cu toții că nu are NICIUN SENS să votăm oameni, cel puțin la Primărie, care NU AU ȘANSE pentru că avem un singur TUR DE SCRUTIN. Astăzi se decide Primarul, nu în turul următor. E o singură tragere! De asemenea, un PRIMAR fără Consiliu care să îl susțină va fi neputincios, așa că haideți să votăm ALINIAT (măcar cu noi înșine) pentru a da o șansă celor în care ne încredem, măcar un pic.
Ne vedem la vot. Am recâștigat cu greu acest DREPT ca să îl lăsăm călcat în piciare!

Spor și alegeri cu reușită!
Poza este despre încrederea în planuri puse la cale!

27/02/2024

Basme, că tot le-a fost ieri ziua!

In momentele în care ne gândim la minunile cărora le-am dat viață, mai ales când ele nu sunt prin preajmă 😊 gândurile ni se îndreaptă, aproape invariabil, în direcția ”ce n-aș face ca să îl scutesc pe pruncușor de neplăceri care mie mi-au adus pagube însemnate”.
Pe de altă parte, năzuim ca micile creaturi să îndeletnicească obiceiuri convenabile care să le crească șansele la o viață mai bună.
Majoritatea știm că lectura, basmele pentru început, dezvoltă vocabularul, imaginația, abilitățile sociale.
Perfect până aici!
Cât din timpul nostru zilnic îl acordăm lecturii, pentru micuți, împreună cu ei, însoțindu-i sau motivându-i? Suntem conștienți pe deplin că ei învață cel mai abitir prin IMITAȚIE?
Mai specific! Cât dintr-o zi ne surprinde cu o carte în mână! (Chit că, noi suntem gata educați demult!) 😊
Continuitatea este una dintre cheia educației! Apropos, asta e întrebarea pe care aș adresa-o cadrului didactic pe mâna căruia mi-aș dori să îmi dau copilul. ”Când a investit ultima oară în dezvoltarea ta personală și profesională?”

Una peste alta, ce știu eu sigur este că, un părinte nu are cm să se supere și să-și condiționeze puștiul de clasa a 4a care refuză să citească inclusiv lectura obligatorie, dacă el nu a fost constant în a îndeletnici această practică încă din primul an de viață al celui mic.
Invățatul este despre plăcere, creștere și distracție! Dap, ați auzit bine!

Întâi sădești apoi creaște. Niciodată nu e prea târziu!

www.psihologa.ro - solutii noi si practice la situatiile de criza aparute in viata ta sau a voastra.

14/02/2024

Prin ceață, cu iubire! 😊

Plin astăzi de BEȘTELEALĂ, CÂRTEALĂ și SATIRĂ!
Ce-o fi atâta de grav să împresurăm niște iubire în plus?
De unde atâta patimă la a blagoslovi?
BLA, bla, bla. Iubirea e în fiecare zi și nu trebuie *fo data special să o băgăm în seamă!
Eh, nu-I chiar aș și vă spui* pe cuvânt. Zilnic oblojesc pricini ale lipsei de iubire venite de prin toate cotloanele și la toate etățile!
Ce o fi atât de anevoios să ne recunoștem că, de la mic la mare, avem nevoie să fim asigurați, cofirmați, îmbrățoșați, că tare-i vindecător să ne mai tânguim și să primim ascultare?!
Un motiv gras este că nu ne permitem să fim VULNERABILI pentru că, undeva în adânc, e imprimat că emoția asta poate aduce multe pocinoage. Putem fi considerați fraieri, slabi, incapabili, plângăcioși și cerșetori!
Și cm sună o deslușire strașnică!?
Ca o mărturie începută exact din frică! ”Nu vreau să crezi despre mine că sunt un pișorcos, dar fără tine sunt ca fără chiloți!”
Imi place asta cu chiloții și am zis să gășiți și voi prilej de bășteleală dacă nu aveați destulă!
Si apoi…cine știe de unde sare vreun iepure de micro vulnerabilizare în fața celor semnificativi! Că doar am început eu folosind cuvinte buclucașe!
psihologa.ro

01/02/2024

:)