Dr. Alina Onofriescu

26/07/2025

Lipoproteina(a) și ApoB – Ce nu-ți arată analizele „normale”‼️

Mult timp, am crezut că „colesterolul total” spune tot ce e de știut.
Apoi a venit LDL – „colesterolul rău”.
Dar astăzi știm că există două personaje tăcute, dar decisive, în riscul cardiovascular: Apolipoproteina B (ApoB) și Lipoproteina(a).

1. Apolipoproteina B (ApoB)

Fiecare particulă de LDL, VLDL, IDL conține o moleculă de ApoB.
Asta înseamnă că ApoB reflectă direct numărul de particule aterogene.

Două persoane pot avea același LDL, dar riscuri complet diferite.
Una are puține particule mari, cealaltă – mii de particule mici, dense și agresive.
ApoB le numără pe toate.
Este “codul numeric personal” al colesterolului rău.🙃

Dacă vrei să știi câte „gloanțe” circulă prin sânge, nu te uiți doar la greutate.
Le numeri.
Asta face ApoB.

2. Lipoproteina(a) – Lp(a)

Este o lipoproteină moștenită genetic, prezentă încă de la naștere.
Nu scade cu dietă, sport sau statine.

Conține o structură asemănătoare cu factorii implicați în coagulare și destabilizează plăcile de aterom.
Poate crește riscul de infarct, AVC sau stenoză aortică – chiar la persoane cu analize „bune”.

Poți avea un stil de viață impecabil și totuși un risc ridicat, dacă ai Lp(a) crescută. E bine să știi.

Când merită testate?
• Istoric familial de infarct sau AVC la vârstă tânără
• Evenimente cardiovasculare fără factori clasici evidenți
• Colesterol crescut, dar tratament aparent ineficient
• Boli autoimune sau inflamatorii sistemice
• Calcificări vasculare precoce

Ce poți face?
• Dozează-le măcar o dată în viață
• Află dacă ai un risc genetic ascuns
• Ia decizii informate, personalizate

Colesterolul e doar vârful aisbergului.
ApoB și Lp(a) îți arată ce e ascuns în adânc – și care te poate lovi fără avertisment.

24/07/2025

✨ Ai grijă ce-ți dorești……. să slăbești! ✨

Aud adesea în cabinet:

„Aș vrea să mai slăbesc puțin…”
La persoane care au o greutate normală, uneori chiar sub limita inferioară.

❗️❗️❗️Atenție: nu orice scădere în greutate e un lucru bun. Și nu de puține ori, dacă ne dorim cu ardoare un lucru, acesta se va materializa..

Uneori, „slăbitul” vine fără dietă, fără sport, dar și fără voie. Și în spatele acestor kilograme pierdute se pot ascunde boli reale:

🔹 Hipertiroidia – accelerează metabolismul, dar și inima, și afectează întreg organismul.
🔹 Boli cronice inflamatorii sau infecțioase – cresc metabolismul bazal și duc la pierderi involuntare în greutate.
🔹 Cancerul – în unele cazuri, scăderea în greutate este primul semn de alarmă.
🔹 Tulburările de absorbție sau afecțiuni digestive – pot duce la slăbire involuntară… sau alte multe boli consumptive

➡️ Slăbirea fără motiv, fără efort, fără schimbări în stilul de viață – NU este de ignorat. E un semnal de alarmă.

➡️ Slăbirea cu orice preț, chiar și atunci când ai o greutate normală, poate duce la carențe, dezechilibre hormonale, tulburări de comportament alimentar.

⚠️⚠️⚠️Ai grijă ce-ți dorești, ca se poate îndeplini ( DAR NU AȘA CUM TI-AI DORI)!

✅ Uneori, corpul știe mai bine decât dorințele noastre. Iar sănătatea nu se măsoară doar în kilograme.

23/07/2025

Care sunt metodele de reducere a stresului și stării de astenie la medici din diferite specialitati și cm pot fi acestea aplicate eficient în practica medicală?

⚠️⚠️⚠️ Materialul de față este destinat medicilor care efectuează gărzi, având ca scop sprijinirea acestora în gestionarea eficientă a stresului . 😊

🔬 1. Somnul de recuperare – fundamentul recuperării

Dovezi:

• Studiile EEG și actigrafice arată că somnul de recuperare (nap-ul post-gardă) reduce cortizolul, îmbunătățește atenția și scade reactivitatea emoțională.
• Gărzi frecvente cresc riscul de burnout, anxietate și depresie (Barger et al., JAMA, 2006).

✅ Recomandare:
→ Somn de 90–120 minute post-gardă, preferabil într-un mediu întunecat, liniștit, cu mască de somn și dopuri de urechi.

🧘‍♂️ 2. Tehnici de relaxare ghidată (mindfulness, respirație controlată, meditație)

Dovezi:

• Programele bazate pe Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR) reduc semnificativ scorurile de burnout la medici (Krasner et al., JAMA, 2009).
• 10 minute de respirație diafragmatică scad activitatea simpatică (HRV ↑, cortizol ↓).

Aplicații utile:
→ Headspace, Calm, Insight Timer (meditații ghidate 5-10 min)

🧠 3. Activitate fizică ușoară – reechilibrare neuroendocrină

Dovezi:

• 20–30 minute de mers rapid sau yoga post-gardă pot reduce semnificativ nivelul de stres și anxietate (Stults-Kolehmainen & Sinha, 2014).
• Activitatea fizică ușoară ajută la metabolizarea adrenalinei și la eliberarea de endorfine.

✅ Sugestii:
→ Plimbare în aer liber, stretching, yoga ușoară, mers pe bandă în ritm lent

🎧 4. Ascultarea unei muzici relaxante

Dovezi:

• Muzica clasică lentă sau ambientală reduce presiunea arterială și frecvența cardiacă (Thoma et al., Psychoneuroendocrinology, 2013).
• Terapia muzicală post-stres acut are efecte similare cu anxioliticele ușoare.

Recomandări:
→ Playlist-uri Spotify/YouTube: „Lo-fi Chill”, „Deep Focus”, „Peaceful Piano”

☕ 5. Evitarea stimulenților și deciziilor importante imediat după gardă

Dovezi:

• Consumul de cofeină după gardă interferează cu somnul de recuperare.
• Luarea deciziilor majore în starea de „post-gardă” este asociată cu judecăți afectate (deficite executive temporare – Gaba & Howard, 2002).

✅ Recomandări:
→ Evită cafeaua, alcoolul, ecranele albastre >1 oră înainte de somn
→ Nu lua decizii financiare, profesionale sau personale imediat după gardă

🫂 6. Sprijin social și debriefing informal

Dovezi:

• Medicii care discută informal cu colegii despre garda trecută raportează scoruri mai mici de stres și burnout (West et al., 2016).
• Debriefing-ul reduce încărcătura emoțională post-evenimente dificile (ex: decese, urgențe critice).

Sugestii:
→ Vorbește 10–15 min cu un coleg sau prieten medic după gardă, fără judecată
→ Dacă ai avut o gardă grea, permite-ți să verbalizezi frustrările sau emoțiile

🧩 7. Activități creative sau hobby-uri cu valoare de „reset” cognitiv

Dovezi:

• Activități care implică manualitate, creativitate sau concentrare relaxată (colorat, gătit, puzzle, pictură) reduc activarea amigdalei.
• Reduce ruminația și gândirea intruzivă post-gardă.

Exemple:
→ Sudoku, colorat mandale, grădinărit, bricolaj, desen intuitiv

19/07/2025

Există o asociere între statutul marital și controlul glicemic la persoanele cu diabet zaharat, iar aceasta diferă în funcție de s*x?

Ce spun studiile:

1. Căsătoria poate fi protectivă pentru bărbați:

✅ Bărbații căsătoriți tind să aibă un control glicemic mai bun comparativ cu cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi.
✅ Acest lucru este asociat cu sprijinul emoțional și practic oferit de parteneră (de ex. în ceea ce privește alimentația, medicația și programul medical).

2. Efecte mixte la femei:

⭕️ La femei, efectul căsătoriei asupra controlului glicemic este mai complex și dependent de calitatea relației.
⭕️ Femeile în relații stresante sau cu sprijin slab pot avea un control glicemic mai slab comparativ cu cele singure.
⭕️ Sprijinul negativ sau critic din partea partenerului poate duce la creșterea HbA1c.

3. Stresul psihosocial și statutul marital:

❎ Persoanele singure sau divorțate pot experimenta niveluri mai ridicate de stres, care pot afecta negativ controlul glicemic prin mecanisme hormonale (creșterea cortizolului).
❎ Totodată, lipsa unei rețele de sprijin poate reduce aderența la tratament și controlul stilului de viață.

1) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31932536/
2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19592514/

19/07/2025

Importanța screening-ului și a tratamentului corect, dar și cât mai precoce în Diabetul zaharat de tip 2

❗️Scăderea RAPIDĂ a glicemiei încă de la diagnosticul diabetului zaharat tip 2 are beneficii dovedite științific, datorită fenomenelor de MEMORIE METABOLICĂ și MEMORIE MITOCONDRIALĂ.

(Se consideră că memoria metabolică este mediată prin:
- Modificări epigenetice (modificarea expresiei genelor fără modificarea ADN-ului),
- Stres oxidativ persistent,
- Inflamație cronică,
- Disfuncție endotelială și mitocondrială.)

🖌️ Studiul ADVANCE, împreună cu rezultatele din UKPDS și DCCT/EDIC, au arătat că un control glicemic intens în faza incipientă a diabetului reduce semnificativ riscul de retinopatie, nefropatie și neuropatie diabetică, precum și evenimentele cardiovasculare majore (infarct miocardic, AVC, deces cardiovascular), efecte care persistă timp de decenii chiar și în condițiile unei relaxări ulterioare a controlului glicemic – fenomen cunoscut sub numele de „LEGACY EFFECT” sau memorie metabolică.

⚠️ Pe de altă parte, cercetările în biologia mitocondrială au evidențiat că hiperglicemia precoce induce modificări epigenetice durabile în mitocondrii, amplificând stresul oxidativ și inflamația – procese implicate în dezvoltarea complicațiilor cronice.

⚠️Astfel, intervenția terapeutică intensivă imediat după diagnostic nu doar normalizează glicemia, ci oferă o protecție metabolică durabilă împotriva complicațiilor diabetului, cu impact semnificativ asupra morbidității și mortalității pe termen lung.

17/07/2025

🔵 Pot să înfometez cancerul?

Zilele acestea am primit din nou o întrebare pe care o aud foarte des – atât în cabinet, cât și aici, în mesaje:
👉 „Cum pot să înfometez cancerul?”
👉 „Ce să nu mănânc, ca să nu hrănesc celulele tumorale?”

Sunt întrebări firești, mai ales când te confrunți cu diagnosticul de cancer și vrei să faci tot ce ține de tine. Din păcate, răspunsurile pe care le găsești online sunt, de cele mai multe ori, incomplete sau chiar periculoase. Așa că am decis să reamintesc că pentru acest subiect am un video explicativ de 15 minute, cu informații clare, din studii, despre strategiile alimentare cu potențial anti-cancer și atașez în comentarii.

🔵 Ce discut în material?

Am încercat să fac un pic de ordine într-o temă foarte complexă: relația dintre mâncare și metabolismul celulelor tumorale.
🔹 Am explicat de ce nu putem vorbi despre o singură „dietă anti-cancer”, pentru că „cancer” nu înseamnă o singură boală, ci sute de forme, fiecare cu comportamente metabolice diferite.
🔹 Am explicat de ce celulele tumorale nu folosesc toată energia în același mod și de ce o strategie care funcționează (teoretic) într-un tip de cancer, nu se aplică automat în altul.
🔹 Și mai ales, am vorbit despre ce știm – și ce nu știm încă – din cercetările de până acum.

📌 În material, trec în revistă câteva idei foarte răspândite:

🔹 Zahărul „hrănește” cancerul?
Da, celulele tumorale folosesc glucoza ca sursă de energie – dar la fel o fac și celulele sănătoase. Eliminarea totală a carbohidraților nu „înfometează” selectiv celulele canceroase, pentru că organismul produce oricum glucoză, inclusiv din grăsimi sau proteine.

🔹 Dieta ketogenică e o soluție?
Are un raționament interesant, mai ales în cancere cerebrale, dar în practică, rezultatele sunt modeste și nu justifică, în prezent, folosirea ei ca tratament standard.

🔹 Postul intermitent sau postul negru ajută?
Există studii experimentale promițătoare, dar și riscuri reale pentru pacienții oncologici. Fără o supraveghere medicală strictă, astfel de abordări pot duce rapid la malnutriție și pierdere de masă musculară – ceea ce, din păcate, afectează capacitatea organismului de a lupta cu boala.

🔹 Dieta low-fat?
S-a studiat în special în cancerul mamar, cu unele rezultate îmbucurătoare. Însă și aici este important contextul.

🔹 Reducerea proteinelor sau a unor aminoacizi?
Există idei experimentale despre limitarea unor nutrienți precum serina și glicina în anumite tumori. Dar suntem departe de a putea folosi asta în practica clinică. Iar restricția proteică la un pacient cu risc de malnutriție este, cel mai adesea, contraproductivă.

🔵 Ce ar trebui să reții, indiferent de ce dietă ai încerca, în timpul tratamentului oncologic?

✅ Faptul că vrem să limităm resursele celulelor canceroase nu înseamnă că trebuie să privăm de nutrienți întregul organism.
✅ Corpul tău are nevoie de nutrienți ca să susțină tratamentul, imunitatea, regenerarea. Corpul tău este aliatul tău. Nu-l poți ajuta să lupte cu boala dacă îl privezi de resursele esențiale.
✅ Malnutriția e o problemă mult mai frecventă și mai periculoasă pentru pacientul cu cancer decât se discută – și este direct legată de calitatea vieții și de șansele de supraviețuire.

🔔 Prioritatea ar trebui să fie menținerea masei musculare, a unei greutăți stabile și a unei alimentații echilibrate, adaptată la nevoile tale personale. Nu a tuturor tumorilor, ci a organismului tău – al pacientului.

📽️ Găsiți în comentarii materialul video complet, în care discut pe larg aceste idei.

💙 Cu grijă,
Dr. Irina Mateieș

17/07/2025

Indicații pentru pacienții cu obezitate în tratament cu AR-GLP1 ( Wegovy, Ozempic, Rybelsus, Saxenda) sau agonist dual de Glp1 și Gip( Mounjaro)

✅ Recomandări nutriționale + activitate fizică (în terapia cu agoniști GLP-1 / duali)

🍶 Hidratare
• Apă, băuturi cu electroliți fără zahăr
• Evită alcoolul, cafeaua, sucurile dulci
• Țintă: >2–3 L/zi

🧂 Micronutrienți
• Vitamine B, A, D, E, K
• Minerale: calciu, magneziu, fier, zinc
• Suplimentare cu vitamina D/calciu dacă e cazul

🤸 Activitate fizică
• Aerobic + exerciții de forță

🍎 Fructe și legume
• Fibre, culori variate, legume fără amidon
• Fără sucuri și zahăr adăugat
• Fibre: Femei 21–25 g, Bărbați 30–38 g/zi

🔥 Aport caloric
• Femei: 1200–1500 kcal
• Bărbați: 1500–1800 kcal
• Zaharuri adăugate 1,5 g/kg la vârstnici, bariatrici)

🥑 Grăsimi sănătoase
• Ulei de măsline, nuci, avocado, pește
• Limitează unt, grăsimi de palmier/cocos
•

Integrating lifestyle factors like diet and physical activity with receptor agonists is essential for managing symptoms, maintaining nutrition, preserving lean mass, and promoting regular physical activity.

https://ja.ma/4nNzTvp

17/07/2025