Dr. Alina Onofriescu

06/02/2026

Metforminul prelungește viața LA PACIENȚII cu Diabet Zaharat tip 2?

Răspunsul onest (și util): nu e o „pastilă de tinerețe”, dar la pacienții cu diabet zaharat tip 2 există dovezi destul de solide că metforminul se asociază cu mai puține evenimente cardiovasculare și o mortalitate mai mică (adică, pe românește, SANSE MAI BUNE PE TERMEN LUNG ) — mai ales comparat cu anumite alternative. 

🔎 De unde vine ACEASTĂ IDEE?

• UKPDS (studiu mare, „clasic”): la pacienții supraponderali cu DZ tip 2 nou diagnosticat, metforminul a fost legat de scăderea riscului pentru complicații importante (inclusiv unele legate de supraviețuire) față de alte strategii de tratament. 
• Follow-up la 10 ani (UKPDS): chiar dacă diferențele de glicemie dintre grupuri s-au estompat în timp, au apărut/au persistat beneficii pe infarct și mortalitate totală („LEGACY EFFECT”). 
• Meta-analize: când aduni mai multe studii la un loc, metforminul apare asociat cu risc mai mic de evenimente cardiovasculare și o tendință spre mortalitate totală mai mică vs placebo/alte terapii. 

🧠 Ce le spun eu pacienților (pe scurt):

✅ Metforminul rămâne o alegere excelentă „de bază” în DZ tip 2, mai ales când e bine tolerat.

✅ Beneficiul nu vine doar din „scade glicemia”, ci dintr-un pachet mai mare (greutate, profil metabolic, risc cardiovascular).

⚠️ Dar: nu e pentru toată lumea (de ex. în unele situații de boală renală avansată sau intoleranță digestivă, alegem altceva).

Referințe :

1. UK Prospective Diabetes Study (UKPDS) Group. Effect of intensive blood-glucose control with metformin on complications in overweight patients with type 2 diabetes. Lancet, 1998. PubMed: 9742977. 
2. Holman RR et al. 10-year follow-up of intensive glucose control in type 2 diabetes (UKPDS 80). N Engl J Med, 2008. PubMed: 18784090. 
3. Monami M et al. Effect of metformin on all-cause mortality and major cardiovascular events: updated meta-analysis. 2021. PubMed: 33549430.

Dr. Alina Onofriescu

06/02/2026

🔥 Semaglutida îmbunătățește compoziția corporală și prezerva masa musculară !

Hai să lămurim una dintre cele mai frecvente temeri pe care le aud în cabinet 👇

⚖️ Ce îi sperie pe mulți pacienți?

👉 „Dacă slăbesc cu semaglutidă, pierd și mușchi?”

👉 „O să arăt «slabă, dar moale»?”

📊 Răspunsul din studii mari: NU, dacă tratamentul e corect indicat și monitorizat.

🧬 Ce face de fapt semaglutida?

🔹 Reduce apetitul și poftele alimentare (dulce & sărat)

🔹 Scade aportul caloric zilnic

🔹 Acționează la nivel cerebral, nu „arde” mușchiul

🔹 Favorizează scăderea grăsimii, nu a masei musculare

📉 Cifrele care contează (din studii clinice mari)

✅ Scădere în greutate totală:

➡️ ~15–21% din greutatea inițială

✅ 1 din 3 pacienți ajunge la:

➡️ ≥25% scădere ponderală

✅ De unde vine greutatea pierdută?

➡️ MAJORITAR din grăsime corporală

🟢 Analizele de compoziție corporală (DXA) arată că:

✔️ masa slabă se păstrează proporțional

✔️ masa musculară NU este „topită” de medicament

💪 Dar masa musculară?

🔵 În studiile STEP și SemaLEAN:

✔️ pierderea este predominant grăsime

✔️ masa musculară este relativ conservată

✔️ funcționalitatea musculară se menține

📌 Practic:

➡️ slăbești „mai curat”

➡️ nu doar cântarul se schimbă, ci compoziția corporală

🧠 De ce e asta important?

❗ Pierderea de mușchi = metabolism mai lent, risc de recâștig

✅ Păstrarea mușchiului = rezultate stabile pe termen lung

👉 Semaglutida nu este o dietă-șoc, ci un tratament care:

✔️ schimbă relația cu mâncarea

✔️ reduce „lupta” zilnică cu foamea

✔️ ajută corpul să slăbească fiziologic

Referințe :

1) STEP Program (Weight Loss Evidence)
Davies M, et al. Semaglutide 2·4 mg Once Weekly in Adults with Overweight or Obesity and Type 2 Diabetes. PubMed PMID: 33667417.
2) SEMALEAN Study – Body Composition & Lean Mass
Alissou M, et al. Impact of Semaglutide on Fat Mass, Lean Mass and Muscle Function: The SEMALEAN Study. Diabetes Obesity & Metabolism. Wiley Online Library..

📎Material realizat cu sprijinul inteligenței artificiale, cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu oferă recomandări personalizate; evaluarea medicală individuală este necesară.

Dr. Alina Onofriescu

05/02/2026

𝟑 𝐝𝐢𝐧 𝟒 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐚𝐮 î𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐚𝐭 𝐬ă 𝐬𝐥ă𝐛𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐜𝐞𝐥 𝐩𝐮ț𝐢𝐧 𝐨 𝐝𝐚𝐭ă. Aflați ce metode preferă ei pentru pierderea în greutate și, mai ales, de ce nu reușesc mulți dintre ei.

04/02/2026

✨ Mirajul longevității – între știință, marketing și „tot ce zboară se mănâncă”

(concluzie după simpozion)

În ultimii ani, „longevitatea” a devenit cuvântul magic.
Cursuri, simpozioane, suplimente, terapii-minune, perfuzii „anti-aging”, teste exotice, biohacking, promisiuni frumos ambalate. Dacă scrie longevity pe etichetă, parcă sună deja mai credibil.

Problema?

Mulți ajung să creadă că tot ce zboară se mănâncă.
Că orice trend nou = progres medical real.
Că dacă e scump, sigur funcționează.

În realitate, MEDICII „tratează” longevitatea de foarte mult timp.

Nu i-am spus așa, dar am făcut-o mereu prin:

👉 controlul diabetului
👉 prevenția bolilor cardiovasculare
👉 managementul tensiunii, colesterolului
👉 renunțarea la fumat
👉 somn, alimentație, mișcare
👉 vaccinare, screening, monitorizare

Nu e nimic nou sub soare. Doar ambalajul s-a schimbat.

„Longevitatea” a devenit o zonă gri:
o combinație de știință reală, speranțe legitime și… marketing agresiv.
Un spațiu unde banii vin și se duc, unde frica de îmbătrânire se monetizează elegant, iar promisiunile depășesc adesea dovezile.

Sigur, cercetarea în domeniul îmbătrânirii este importantă și fascinantă.
Dar până când vom avea terapii clare, validate, care chiar să „încetinească” biologic îmbătrânirea, realitatea rămâne simplă și (uneori) plictisitoare:

🩺 Longevitatea se construiește zilnic, nu se cumpără la pachet.
Nu există perfuzie care să compenseze ani de neglijență metabolică.
Nu există pastilă care să înlocuiască prevenția.

Concluzia mea:

Dacă vrei să trăiești mai mult și mai bine, nu căuta miraje.
Caută consecvență.
Și întreabă mereu: „Ce dovezi reale sunt în spatele acestei promisiuni?”

Longevitatea nu e un trend.
E o muncă de echipă, pe termen lung, între medic și pacient.

📎Material realizat cu sprijinul inteligenței artificiale, cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu oferă recomandări personalizate; evaluarea medicală individuală este necesară.

Dr. Alina Onofriescu

04/02/2026

🎗️ 4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

Nu, cancerul nu e „ce li se întâmplă altora”.
Se întâmplă oamenilor reali. Oamenilor care au muncă, copii, planuri, vise.
Uneori fără simptome. Alteori cu semne subtile, pe care alegem să le ignorăm.

👉 Mesajul esențial de azi:

Multe tipuri de cancer pot fi descoperite devreme.
Iar când sunt descoperite devreme, șansele de vindecare și de viață sunt mult mai mari.

❗️❗️❗️ Ascultă-ți corpul!!!

Dacă simți că „ceva nu e în regulă”, chiar dacă nu știi exact ce:
oboseală inexplicabilă, dureri persistente, scădere în greutate, sângerări anormale, noduli, schimbări ale pielii, tulburări digestive care nu trec —
nu ignora semnalele. Corpul tău știe când ceva nu e bine.

❗️❗️❗️Nu amâna controlul medical.

„Trec eu și fără doctor” sau „nu e nimic grav” pot costa timp prețios.
În multe boli, inclusiv în cancer, timpul înseamnă șanse.

📌 Dacă acționezi din timp, îți poți salva viața.
Un consult făcut la momentul potrivit poate face diferența dintre un tratament simplu și unul dificil.
Poate face diferența dintre „am prins-o la timp” și „dacă veneam mai devreme…”.

📌 Prevenția rămâne un aliat puternic:
🚭 fără fumat
🥗 alimentație echilibrată
🚶‍♀️ mișcare
😴 somn
🩺 controale și screening la timp (Papanicolau, mamografie, colonoscopie, control dermatologic etc.)

💬 Ai voie să îți fie teamă. Dar nu lăsa frica să te țină departe de medic!

Dr. Alina Onofriescu

02/02/2026

🧬 SENOLITICELE – curățenie celulară sau promisiunea ‘tinereții fără de bătrânețe’?

🧠 Ce sunt celulele senescente?

Pe măsură ce îmbătrânim, unele celule:
• nu se mai divid ❌
• dar nici nu mor
• și încep să elibereze substanțe pro-inflamatorii

👉 Acestea se numesc celule senescente și contribuie la:
• inflamație cronică
• boli cardiovasculare
• diabet, fragilitate, boli legate de vârstă

🧪 Ce sunt senoliticele?

🔬 Senoliticele sunt substanțe care distrug selectiv celulele senescente
➡️ ideea: „curățenie” la nivel celular, nu întinerire magică ✨

📌 Conceptul este real științific, intens studiat în ultimii ~10 ani.

📚 Ce spun studiile mari, review-urile și meta-analizele?

🔎 Din review-uri sistematice și articole de sinteză publicate în reviste medicale mari:

✅ La animale:

• prelungesc durata de viață
• îmbunătățesc funcția metabolică
• reduc inflamația

⚠️ La oameni:

• există studii clinice, dar:
• sunt mici
• sunt fază timpurie
• NU sunt încă studii mari, definitive

👉 Concluzia autorilor:

„Promițător, dar încă experimental.”

🧑‍⚕️ Exemple testate la oameni (pe scurt)

• combinații precum dasatinib + quercetină
• studiate în boli precum fibroza pulmonară sau fragilitatea vârstnicului

📌 Rezultat:

• fezabile
• relativ bine tolerate pe termen scurt
❗ dar nu suficiente date pentru recomandare largă

⚠️ Ce e important de știut ca pacient

🚫 NU există senolitice aprobate ca tratament anti-aging
🚫 NU există „injecții” sau „scheme standard” validate
🚫 Automedicația = risc real

❗ Unele substanțe promovate online:
• sunt medicamente serioase
• au reacții adverse
• sunt folosite off-label, fără siguranță dovedită

✅ Ce funcționează deja (mai puțin spectaculos, dar sigur)

✔️ controlul glicemiei
✔️ activitate fizică regulată
✔️ somn bun
✔️ tratamentul corect al bolilor cronice
✔️ medicamente cu efect senomorfic indirect (prescrise medical, nu „anti-aging”)

📎Material realizat cu sprijinul inteligenței artificiale, cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu oferă recomandări personalizate; evaluarea medicală individuală este necesară.

Dr. Alina Onofriescu

02/02/2026

Vă salut de la GCLS Longevity Conference din Dubai, UAE!

01/02/2026

O duminică minunată să aveți !

☺️🙏🏻☘️

30/01/2026

📌 O perspectivă interesanta - Ce ne spune aceasta noua cercetare despre diabetul de tip 2 și mușchiul gluteus maximus ?

Recent, un studiu impresionant pe peste 61 000 de examinări RMN a arătat că forma mușchiului gluteus maximus – nu doar mărimea lui – poate oferi indicii despre riscul de diabet de tip 2. 🤓📈 

✔️ Ce au observat cercetătorii?

▪️ RMN-urile 3D au arătat modele distincte de schimbare a formei mușchiului în funcție de sănătate metabolică și prezența diabetului. 
▪️ Forme mai robuste ale mușchiului au fost asociate cu niveluri mai bune de fitness. 
▪️ Îmbătrânirea, sedentarismul și fragilitatea au fost legate de subțierea acestui mușchi. 

👨‍⚕️ Diferențe între bărbați și femei:


• 🧑‍🦱 La barbatii cu diabet s-a observat atrofie musculară, manifestată prin subțierea mușchiului.
• 👩 La femeile cu diabet, masa aparent crescută a mușchiului este cel mai probabil explicată prin infiltrare grasă intramusculară, nu printr-o creștere reală a țesutului muscular funcțional.

🔎 Ce înseamnă aceste observații pentru pacienți?
Forma mușchiului tău poate reflecta starea metabolică și poate oferi indicii despre factorii de risc ai diabetului, pe lângă clasicele măsurători (glicemie, greutate, circumferință talie). 💡📉 

🏃‍♂️ Ce poți face concret?

✔️ Crește activitatea fizică regulată 🏃‍♀️ – mers, exerciții fizice, antrenament de rezistență.
✔️ Evită perioadele lungi de sedentarism 📵.
✔️ Menține o condiție musculară bună – asta nu înseamnă doar mărime, ci și calitate musculară. 💪

📍 Muschii contează în diabet – sunt mai mult decât „mușchi“. Sunt indicatori ai sănătății tale metabolice!

https://www.eurekalert.org/news-releases/1106531?utm_source=chatgpt.com

Dr. Alina Onofriescu

29/01/2026

🍹 Smoothiurile NU sunt sănătoase (simplist vorbind !).

Știu. Sunt verzi, sunt „naturale”, sunt promovate de influenceri.
Dar din punct de vedere medical, smoothiurile NU sunt o alegere bună pentru controlul greutății sau al glicemiei ❌

De ce?

🧪 1️⃣ Din smoothie, glucoza/fructoza se absoarb MAI UȘOR

Când transformi mâncarea într-o pastă:

👉 distrugi structura alimentului
👉 reduci efectul protector al fibrelor
👉 zahărul ajunge mai repede în sânge

📈 Rezultat: glicemii mai mari, insulină mai multă → favorizezi îngrășarea, nu slăbitul.

🧠 2️⃣ Creierul are nevoie de MASTICAȚIE
Mestecatul nu e opțional:

✔️ activează digestia
✔️ trimite semnale de sațietate
✔️ spune creierului „am mâncat”

Când bei mâncarea:

❌ creierul NU primește semnal de masă
❌ te saturi mai greu
❌ mănânci din nou mai repede

👉 De aceea după un smoothie „ți se face foame” rapid.

🚨 3️⃣ Nu ești bolnav ca să bei mâncarea sub formă de pastă

Alimentele pasate sunt pentru:

🟠 pacienți cu tulburări de deglutiție
🟠 postoperator
🟠 anumite afecțiuni digestive

Dacă ești sănătos:
👉 mâncarea se mestecă, nu se bea.

⚠️ 4️⃣ Smoothiurile sunt ușor de supra-dozat
Într-un pahar încap:

🍎 2 mere
🍌 1–2 banane
🍯 miere
🥛 lapte vegetal

👉 Lucruri pe care nu le-ai mânca niciodată odată, dar le bei în 30 de secunde.

🔑 Mesajul meu ca medic:

🥗 Mănâncă fructele întregi
🍽️ Mestecă
🧠 Lasă creierul să participe la digestie
🚫 Nu bea caloriile

Smoothiurile nu sunt detox, nu sunt light și nu sunt sănătoase.

🧠 1. Rogers & Shahrokni, 2018 – Satiety effects: whole fruit vs smoothie

📊 2. Dreher ML et al., 2018 – Whole fruit fiber and satiety

📎Material realizat cu sprijinul inteligenței artificiale, cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical și nu oferă recomandări personalizate; evaluarea medicală individuală este necesară.

Dr. Alina Onofriescu

29/01/2026

Un nou articol publicat în Obesity Journal arată ceva extrem de important 👇

👉 După scăderea ponderală indusă de dietă, exercițiul fizic îmbunătățește răspunsul GLP-1.

🔬 Ce înseamnă asta, pe scurt?
• GLP-1 este hormonul care reduce apetitul, încetinește golirea gastrică și ajută la controlul glicemic
• După slăbit doar prin dietă, răspunsul GLP-1 poate fi diminuat
• Activitatea fizică re-sensibilizează organismul la GLP-1, ajutând la menținerea rezultatelor

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣-𝐜𝐡𝐞𝐢𝐞 al articolului
:
📉 𝐃𝐢𝐞𝐭𝐚 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐥𝐚̆𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐢
🏃‍♀️ 𝐄𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭̦𝐢𝐮𝐥 𝐭𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐩𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐥𝐨𝐜!!!( aceste recomandări le primesc pacienții mei, deja de 2-3 ani)

Objective Incretin-based obesity medication maintains weight loss by mimicking the appetite-inhibiting hormone GLP-1. Interestingly, chronic exercise may improve postprandial appetite control by inc...