Adina Rusu

09/12/2025

⭐ De ce scade motivația chiar și după ce începem să slăbim și ne simțim mai bine?

Observ frecvent în practică faptul că, la început, oamenii sunt disciplinați și motivați, încep să obțină rezultate, se simt mai bine… și exact atunci motivația scade.
Și, deși pare de neînțeles, acest lucru este absolut normal! Nu ține de „lipsa voinței”, ci de modul în care funcționează creierul și corpul nostru.

𝟏. 𝐈𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐜𝐚̆ „𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐬-𝐚 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐚𝐭”
Primele kilograme pierdute aduc deja beneficii: ne mișcăm mai ușor, dormim mai bine, hainele ne vin mai bine, respirația e mai ușoară.
Creierul interpretează toate aceste semne ca și cm obiectivul a fost atins suficient.
Presiunea internă scade, iar controlul asupra alegerilor alimentare se diminuează.

𝟐. 𝐑𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚𝐭 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚
Majoritatea oamenilor pornesc un proces de slăbire după un moment de disconfort: nemulțumire, rușine, frustrare, o poză în care nu se regăsesc, o haină care nu se mai potrivește.
După ce situația se îmbunătățește, dispare și „combustibilul emoțional” inițial.
Motivația de început nu se mai susține de la sine.

𝟑. 𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 „𝐆𝐨𝐚𝐥 𝐠𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐞𝐟𝐟𝐞𝐜𝐭”
Când ținta pare mai aproape, efortul scade automat. Este un fenomen studiat în psihologie: cu cât percepem că suntem mai aproape de obiectiv, cu atât creierul reduce intensitatea comportamentelor.
Așa se explică de ce, paradoxal, devenim mai relaxați chiar când ne apropiem de reușită.

𝟒. 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥𝐞 („𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥 𝐥𝐢𝐜𝐞𝐧𝐬𝐢𝐧𝐠”)
După o perioadă de reguli stricte, alegeri bune și disciplină, creierul ne spune:
„Am fost cuminte, merit o pauză.”
„Deja am slăbit, pot să mă relaxez puțin.”
Această auto-recompensare este un mecanism natural, dar sabotează progresul dacă nu este bine gestionată.

𝟓. 𝐎𝐛𝐨𝐬𝐞𝐚𝐥𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐚̆
Autocontrolul consumă energie mentală. Sute de decizii zilnice legate de mâncare, planificare și limite duc, în timp, la o formă de „epuizare a voinței”.
După câteva săptămâni de efort, este firesc să simțim nevoia de o pauză.

𝟔. 𝐑𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐡𝐨𝐦𝐞𝐨𝐬𝐭𝐚𝐳𝐢𝐞
Organismul percepe deficitul caloric ca pe un stres.
După ce greutatea începe să scadă, corpul nu mai resimte presiunea biologică a deficitului caloric, trimite semnale că „pericolul a trecut” și relaxează din contra-măsurile care ne susțineau la început.
Rezultatul? Mai puțină presiune biologică pentru schimbare → scădere a motivației.

𝟕. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫 𝐬𝐚𝐮 𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐧𝐨𝐢
După primele 3–7 kg pierdute apare întrebarea:
„Și acum ce fac?”
Dacă nu există:
✔ un obiectiv pe termen lung
✔ o identitate nouă („sunt o persoană activă / care are grijă de sănătate”)
✔ un plan pentru menținere
atunci comportamentele se întorc treptat la vechile obiceiuri, iar motivația se dizolvă.

𝐀𝐬̦𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐬𝐜𝐚̆𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐞𝐬̦𝐞𝐜. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐟𝐞𝐧𝐨𝐦𝐞𝐧 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥, 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐢𝐛𝐢𝐥, 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

Pentru un proces real de schimbare nu este suficient un regim temporar. Este nevoie de:
✔ recalibrare a obiectivelor
✔ strategie de menținere
✔ flexibilitate
✔ varietate alimentară
✔ sprijin emoțional
✔ educație nutrițională
✔ un specialist care să ne ghideze dincolo de primele kilograme pierdute.

Schimbarea adevărată începe, de fapt, după ce obținem primele rezultate.

Mai multe despre acest subiect discutăm la conferința din 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Microbiota intestinală este un adevărat „laborator metabolic” care funcționează 24 de ore din 24 și contribuie la funcții vitale ale corpului. Acest ecosistem în miniatură nu ne influențează doar digestia sau tranzitul intestinal, așa cm obișnuim să credem. Ci ne poate influența chiar și comportamentul alimentar, transmițându-i creierului să ceară dulce, sărat sau chiar grăsimi!
Mai multe despre acest subiect și alte teme interesante vom discuta la evenimentul de 13 decembrie!
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

08/12/2025

Ultimele zile de înscriere!
Nu rata evenimentul „De la teorie la farfurie – Cum transformăm intențiile în obiceiuri alimentare sănătoase”, pe 13 decembrie.

Pornește în noul an cu claritate, structură și un plan realist pentru un stil de viață sănătos.

Ce vei afla:
* Cum funcționează mecanismele foamei și sațietății
* Pașii concreți pentru corectarea alimentației
* Ce ne sabotează fără să realizăm
* Rolul microbiotei în controlul apetitului

👉 Înscrie-te acum! Locurile sunt limitate.

📅 13 decembrie 2025 | 10:30-13:30 | 📍 Iași ⏰ Durată: 3 ore 👩‍🏫 Cu: Adina Rusu, dietetician autorizat Știm cu toții ce ar trebui să mâncăm ca să fim mai sănătoși. Dar între „a ști” și „a face” se află un spațiu plin de provocări, tentații și emoții. Evenime...

06/12/2025

🎄 Ce se întâmplă în corpul nostru în perioada sărbătorilor? Un studiu românesc din 2025 ne dă răspunsul.

Un studiu prospectiv, longitudinal, realizat în România și publicat în 2025 de o echipă de cercetători români, a analizat modificările compoziției corporale a adulților în perioada cuprinsă între începutul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie.

🔍 Ce au descoperit?

📌 În doar câteva săptămâni, participanții au acumulat în medie:
• 1,15 kg în greutate;
• 0,55 kg masă grasă;
• creștere semnificativă a grăsimii viscerale;
• circumferințe mai mari ale taliei și indici de obezitate abdominală crescuți.

📌 Important:
➡️ Nu au crescut masa musculară sau apa corporală.
Greutatea câștigată este aproape în totalitate grăsime, nu mușchi.

📌 Legătura cea mai puternică:
➡️ Cu cât cineva acumulează mai multă grăsime totală, cu atât crește mai mult grăsimea viscerală – exact tipul de grăsime care influențează riscul cardiometabolic.

❗Ce aduce nou acest studiu?

Dacă multe studii internaționale arătau creșteri de 0,5–1 kg în perioada sărbătorilor, acest studiu demonstrează cu măsurători precise că:
🔔 Greutatea acumulată de Crăciun este, practic, creștere de grăsime – inclusiv viscerală.
Aceasta nu reprezintă doar „câteva sute de grame”, ci o modificare reală în compoziția corporală, cu impact metabolic.
Este unul dintre puținele studii europene (și singurul românesc) care a măsurat direct grăsimea viscerală înainte și după sărbători.

⚠️ De ce este periculoasă grăsimea viscerală?

Grăsimea viscerală este localizată în jurul organelor abdominale și este asociată cu:
• risc crescut de diabet de tip 2;
• rezistență la insulină;
• dislipidemie (trigliceride crescute, LDL aterogen);
• inflamație sistemică;
• risc mai mare de boli cardiovasculare;
• risc mai mare de hipertensiune.

➡️ Practic, este cel mai activ și cel mai problematic tip de grăsime.

🛡️ Cum putem preveni acumularea grăsimii viscerale în perioada sărbătorilor?

Studiul arată clar că persoanele cu comportament alimentar mai sănătos de sărbători au avut creșteri mult mai mici ale grăsimii viscerale.

Recomandări practice:
✔️ 1. Porții moderate la mesele festive
Nu excese zilnice timp de 2–3 săptămâni.

✔️ 2. Mese mai devreme, nu foarte târziu în noapte
Mesele bogate, luate târziu, cresc încărcarea metabolică.

✔️ 3. Mențineți mișcarea zilnică (10.000 pași, plimbări lungi)
Activitatea fizică reduce acumularea de grăsime abdominală.

✔️ 4. Evitați combinațiile foarte bogate: grăsime + zahăr + alcool
Sunt exact mixurile care stimulează depunerea de grăsime viscerală.

✔️ 5. Auto-monitorizare simplă
Cântărire de 2–3 ori pe săptămână și atenție la talie.

05/12/2025

🌟 Mulțumim partenerilor noștri!

Evenimentul din 13 decembrie prinde contur datorită sprijinului unor parteneri care cred în educație, sănătate și schimbare reală.

Le mulțumesc cu sinceritate sponsorilor care s-au alăturat acestui proiect și au contribuit la transformarea lui într-o experiență valoroasă pentru toți participanții.

🤝 Fiecare dintre voi face posibilă crearea unui spațiu în care vorbim despre alimentație, obiceiuri, schimbare și sănătate cu sens și cu responsabilitate.

Vă sunt recunoscătoare pentru încredere și pentru parteneriatul pe care îl construim împreună.
Ne vedem pe 13 decembrie – pregătiți pentru o zi care poate schimba începutul unui nou an!

🎄✨

Vă mulțumesc!

03/12/2025

🌿 3 obiceiuri cu care îmi încep ziua și care îmi echilibrează alimentația

1️⃣ Hidratare imediat după trezire
Un pahar de apă dimineața „pornește” digestia, reduce senzația de ceață mentală și previne confuzia dintre foame și sete. E cel mai simplu mod de a reseta sistemul după noapte.

2️⃣ Un mic dejun bogat în proteine
Proteinele cresc sațietatea, stabilizează glicemia și reduc poftele pe parcursul zilei. În plus, susțin masa musculară și nivelul constant de energie.

3️⃣ 5 minute de organizare a zilei
Nu pare un obicei „alimentar”, dar influențează enorm alegerile din farfurie. O miniplanificare dimineața reduce deciziile impulsive, te ajută să mănânci mai echilibrat și să îți ții ritmul.

02/12/2025

Pregătirile pentru conferința din 13 decembrie se apropie de final. 🎉🎊🎉
Dacă dorești să participi, acestea sunt ultimele zile pentru înscriere.
Un eveniment pentru publicul larg - Iași, Palas Congress Hall - 13 decembrie, 10:30-13:30.

https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

01/12/2025

Conferința „De la teorie la farfurie: cm transformi intențiile în obiceiuri alimentare sănătoase”.
Dacă vrei ca 2025 să fie anul în care chiar reușești să-ți schimbi alimentația, începe cu informația corectă.
Învață ce funcționează cu adevărat și cm îți construiești obiceiuri care rămân.

📅 13 decembrie, Iași
🎟 Bilete online:

📅 13 decembrie 2025 | 10:30-13:30 | 📍 Iași ⏰ Durată: 3 ore 👩‍🏫 Cu: Adina Rusu, dietetician autorizat Știm cu toții ce ar trebui să mâncăm ca să fim mai sănătoși. Dar între „a ști” și „a face” se află un spațiu plin de provocări, tentații și emoții. Evenime...

28/11/2025

𝐅𝐨𝐚𝐦𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬̦𝐢 𝐬𝐭𝐨𝐦𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐒𝐓𝐎𝐏?

Probabil că ni s-a întâmplat tuturor: tocmai am terminat de mâncat, stomacul spune „nu mai pot”, dar totuși creierul simte în continuare o senzație puternică de foame. Acest fenomen este real și are o explicație științifică bine documentată.

Astfel, știm astăzi că există trei tipuri majore de foame, fiecare fiind reglată prin mecanisme diferite:

𝟏. 𝐅𝐨𝐚𝐦𝐞𝐚 𝐡𝐨𝐦𝐞𝐨𝐬𝐭𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆ (𝐟𝐢𝐳𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆)
Aceasta este foamea „reală”, cea care apare atunci când corpul chiar are nevoie de energie.
Pentru că are nevoie reală de hrană, organismul nostru declanșează acest tip de foame atunci când stomacul este gol, glicemia scade și se eliberează hormoni care ne spun că e momentul să mâncăm.
După ce mâncăm și stomacul se umple, acest tip de foame dispare.
Aici, practic, stomacul spune: „STOP, e suficient.”

𝟐. 𝐅𝐨𝐚𝐦𝐞𝐚 𝐡𝐞𝐝𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚̆ (𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐚̆𝐜𝐞𝐫𝐞)
Aceasta este foamea care ne încurcă, pentru că nu apare când organismul are o nevoie reală de hrană. Apare din poftă, pentru plăcere, ca recompensă, confort sau pur și simplu din plictiseală. Este acea foame care poate apărea chiar dacă stomacul este plin.
Poate fi declanșată când:
• vedem ceva bun,
• simțim mirosul mâncării,
• suntem stresați, obosiți sau plictisiți,
• vrem „ceva dulce” după masă,
• mâncăm din obișnuință (în fața TV-ului, seara etc.).
De aceea, mulți oameni o descriu ca pe o „foame mentală, psihică, emoțională” — mintea cere, nu stomacul.

𝟑. 𝐅𝐨𝐚𝐦𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐮𝐞𝐧𝐭̦𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨𝐛𝐢𝐨𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚̆
Acesta este un concept mai nou, dar extrem de interesant.
Microorganismele din intestin pot trimite semnale către creier care:
• cresc pofta de mâncare,
• ne fac să căutăm anumite gusturi,
• pot amplifica senzația de „vreau ceva”, chiar imediat după masă.
Un dezechilibru al microbiotei (alimentație săracă în fibre, mese neregulate, inflamație intestinală) poate face ca foamea să fie percepută diferit, chiar și atunci când stomacul este plin.

De ce pot apărea în conflict?
În unele momente:
• stomacul este plin și transmite sațietate,
• dar stresul activează pofta,
• microbiota poate amplifica semnalele de mâncat,
• iar creierul, obosit, vrea energie sau recompensă.

Așa apar situațiile în care:
👉 𝐒𝐭𝐨𝐦𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 „𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐭”, 𝐝𝐚𝐫 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 „𝐦𝐚𝐢 𝐯𝐫𝐞𝐚𝐮 𝐜𝐞𝐯𝐚”.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐭𝐢𝐦 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚?
Pentru că 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞:
• Foamea reală → necesită mâncare.
• Foamea de plăcere / mentală → se gestionează prin odihnă, reducerea stresului, rutină, atenție la contexte.
• Foamea influențată de microbiotă → se reglează prin alimentație bogată în fibre, prebiotice, probiotice, mese regulate.

Când învățăm să deosebim aceste tipuri de foame, luăm decizii mai bune pentru sănătate și pentru comportamentul alimentar de zi cu zi.

𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐯𝐢 𝐬𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐯𝐫𝐞𝐭̦𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐨 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭̦𝐢, 𝐯𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐥𝐚 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟑 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞.
𝐋𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐯𝐚̆ 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐚̆ 𝐫𝐞𝐳𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭̦𝐢 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐜𝐚̂𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐚̂𝐧𝐝.
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/

27/11/2025

⭐ 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐮 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚̆𝐦 𝐨𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 – 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐞𝐬𝐜

🔹 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆. 𝐓̦𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐩𝐬𝐢𝐡𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭.

Oamenii care reușesc să-și transforme obiceiurile alimentare AU câteva lucruri în comun, iar studiile în neuroștiințe comportamentale explică foarte clar aceste diferențe.

🔍 1. Cei care reușesc au un mediu care lucrează pentru ei, nu împotriva lor

Schimbarea nu se face doar în bucătărie — se face în tot ce ne înconjoară.
Dacă ciocolata este la vedere, creierul nostru pierde lupta cu impulsul.
Însă, dacă mediul este ordonat, neutru și previzibil, creierul nu mai „consumă” energie pentru control.

🔍 2. Nu se bazează pe motivație, ci pe micro-obiceiuri

Motivația e instabilă. Obiceiurile sunt stabile.
Ce fac oamenii care reușesc? Aleg taskuri mici:
– un mic dejun repetabil;
– aceeași rutină de cumpărături;
– un singur comportament de „antrenat” pe săptămână.

Creierul iubește predictibilitatea → scade rezistența la schimbare.

🔍 3. Își gestionează stresul pentru a-și schimba alimentația

Când ești stresat, cortexul prefrontal — zona deciziilor bune — funcționează mai slab.
De aceea, oamenii care sunt în perioade tensionate își schimbă obiceiurile mai greu.
Pentru a reuși, avem la îndemână câteva soluții:
respirație lentă → somn → hidratare → pauze mentale scurte.
Apoi vine și schimbarea alimentară.

🔍 4. Înțeleg că voința nu este infinită

Voința este un „mușchi” care obosește.
De aceea, cei care reușesc nu încearcă să fie perfecți — ci consecvenți.
Ei nu-și folosesc voința pentru tot parcursul. O folosesc doar pentru a începe.

🔍 5. Știu că mersul înapoi face parte din proces
Reușita nu înseamnă zero greșeli.
Reușita înseamnă să revii pe traseu după greșeli.
Asta face diferența între un obicei care se consolidează și unul care se pierde.

✔️ Ce vei învăța la evenimentul din 13 decembrie:

– cm funcționează biologia motivației;
– ce blochează schimbarea la nivel neuroendocrin;
– cm se antrenează obiceiurile prin tehnici practice;
– cm gestionezi stresul ca să nu-ți saboteze alimentația;
– care sunt bazele schimbărilor alimentare pentru a reuși pe termen lung;
– cm trecem peste „eșecul dietei”;
– care sunt „trucurile” pe care le putem folosi atunci când simțim că nu mai avem putere să ne ținem de plan;
– și cm transformăm „intențiile” în comportamente reale.

🎟️ Detalii & înscrieri:
https://adinarusu.ro/product/eveniment-de-la-teorie-la-farfurie-cum-transformam-intentiile-in-obiceiuri-alimentare-sanatoase/