What are the opening hours?

Tuesday 08:00 - 12:00 Thursday 08:00 - 12:00

http://www.alergologie-iasi.ro/

Alergolog Dr. Irina Alexandru - Alergologie si Imunologie, Iasi (2025)

14/06/2025

Cu entuziasm particip la congresul din Glasgow. Este o ocazie minunată de a mă conecta la cele mai recente noutăți în alergologie și imunologie.

08/04/2024

5 lucruri despre alergiile sezoniere care te-ar putea surprinde

1. Se pot manifesta ca alergii alimentare - persoanele care suferă de alergii sezoniere experimentează uneori așa-numitul „sindrom de alergie polen-alimente” (sau sindromul de alergie orală), care implică simptome de alergie la nivelul gurii, gâtului, urechilor (mâncărime, senzație de furnicătură, chiar edem al buzelor, limbii sau gâtului) atunci când consumă fructe și legume proaspete precum mere, pere, morcovi, țelină, piersici sau cireșe. Proteinele vegetale din aceste alimente reacționează încrucișat cu anumite proteine de polen, provocând simptome sugestive unei alergii alimentare.

2. Stresul poate agrava simptomele alergiei - reducerea nivelului de stres nu este doar un remediu modern, dar poate reduce producția de histamină, substanța care provoacă reacții alergice în organism. A practica un sport sau a aloca măcar 30 de minute pe zi pentru meditație sau yoga te poate ajuta să-ți gestionezi simptomele.

3. Furtunile pot declanșa astmul cu componentă alergică - pot determina o persoană alergică să aibă dificultăți de respirație (respirație greoaie, șuierătoare), chiar dacă nu a mai avut niciodată probleme respiratorii importante.

4. Clorul poate agrava alergiile – fie că mergi la piscină sau doar intri în contact cu aerosoli de substanțe dezinfectante pe bază de clor, acesta poate irita căile respiratorii, agravând simptomele alergiilor sezoniere.

5. Ar trebui să începi administrarea tratamentului pentru alergii din timp - medicamentele funcționează cel mai bine și sunt cele mai eficiente dacă sunt administrate înainte de începerea sezonului de polen.

26/03/2024

Când este sezonul alergiilor

Sezonul alergiilor poate apărea în orice moment al anului, deoarece există diferite tipuri de alergene care pot duce la apariția simptomelor.
Pentru cei care au alergii perene (pe tot parcursul anului), cm ar fi la acarieni de praf și la părul de animale, fiecare zi este în ”sezonul alergiilor”. În schimb, despre alergenele sezoniere precum polenul de ierburi sau buruieni, s-ar putea să te întrebi în ce luni din an apar.
Sezoanele de polenizare variază (de la an la an) în funcție de momentul în care cresc plantele, dar pot începe înainte de primăvară și se termină toamna.
În general, alergia începe atunci când copacii încep să înmugurească - poate fi oricând între februarie și mai sau iunie. De asemenea, în zonele mai calde, este posibil să prezinți simptome sezoniere în cea mai mare parte a anului.

Ce ar trebui să știi
Cum se prezintă sezonul de polen:
- polenul de arbori/copaci - poate începe încă din februarie și dura până la începutul verii
- polenul de iarbă - poate începe în aprilie și dura până în iunie (chiar până în august septembrie)
- polenul de buruieni ca ambrozia și pelinul - durează din august până în noiembrie, cu vârf de polenizare în septembrie
Există însă și câteva excepții. Alergiile la polenul de iarbă în zonele cu climă tropicală sau mediteraneeană pot fi prezente o mare parte a anului. În plus, în special primăvara ploioasă poate ajuta plantele să crească mai repede, determinând alergiile de vară să dureze până în toamnă.

Schimbările climatice au jucat și joacă un rol important în sezonul alergiilor. Potrivit unui studiu din 2021, sezonul alergiilor a sosit cu 20 de zile mai devreme decât în urmă cu 20 de ani și conținea cu cel puțin 20% mai mult polen.

Când ar trebui să începi planul de tratament în sezon
Ca regulă generală, tratamentul ar trebui inițiat cu cel puțin câteva săptămâni înainte de începerea sezonului de alergii, pentru a preveni apariția strănutului, secrețiilor nazale sau oculare, mâncărimilor și a respirației șuierătoare. Majoritatea medicamentelor destinate afecțiunilor alergice funcționează cel mai bine dacă sunt administrate înainte de începerea sezonului de polen.

Așadar, nu aștepta până când simptomele sunt insuportabile pentru a începe tratamentul și nu ezita să îl administrezi pe tot parcursul sezonului și chiar câteva săptămâni după dacă nu ești sigur de trecerea sezonului (este posibil ca simptomele să se reinstaleze dacă tratamentul este întrerupt prea devreme).
O opțiune de tratament frecvent recomandat este imunoterapia sau “vaccinurile” împotriva alergiilor (sub formă de pastile, picături sau injecții subcutanate) - singurul tip de tratament al cauzei alergiei și nu doar al simptomelor.

Consultă un medic alergolog dacă ai îngrijorări cu privire la simptomele alergiei sau simți că tratamentul nu mai este la fel de eficient.

19/06/2023

Testarea anticorpilor IgE specifici
(panel ALEX/panel ImmunoCap ISAC/paneluri specifice anumitor alergene/IgE specific alergen individual)

În prezent, testarea serică a sensibilizării la imunoglobulina E (IgE) este una dintre investigațiile de bază în evaluarea diagnostică a afecțiunilor alergice suspectate.
Anticorpii de tip IgE sunt un tip de anticorpi produși de sistemul imunitar în prezența unui alergen sau a unei substanțe străine. Aceștia joacă un rol important în răspunsul alergic și sunt implicați în dezvoltarea simptomelor de alergie, precum erupțiile cutanate, edemul și dificultățile de respirație.

Testarea IgE specifică este o analiză de sânge care măsoară nivelurile de anticorpi IgE produși împotriva unui anumit alergen. Există multiple opțiuni de analize serice pentru a determina nivelurile IgE serice specifice. Un exemplu este panelul Alex - test specific care examinează nivelurile de anticorpi IgE împotriva mai multor alergeni comuni, cm ar fi polen, praf, mucegai și alimente.
Acest lucru poate fi util în diagnosticul persoanelor care prezintă simptome de alergie (strănut, ochi înlăcrimați, tuse sau dificultăți respiratorii) pentru a determina ce alergeni pot cauza simptomele și pentru elaborarea unui plan de tratament personalizat al pacientului.
Rezultatele testului panelului Alex sunt raportate într-un mod standardizat și pot fi interpretate de către un medic alergolog. Dacă nivelurile de anticorpi IgE sunt ridicate împotriva unui anumit alergen, poate fi un semn că persoana este alergică la acel alergen. Cu toate acestea, un rezultat pozitiv nu înseamnă întotdeauna că o persoană va prezenta simptome de alergie.
IgE specifice (extractului de alergen sau componentelor moleculare) oferă o valoare adăugată reală în acele cazuri în care medicul alergolog necesită un diagnostic precis înainte de a începe tratament specific de desensibilizare (imunoterapie alergen specifică) și pentru a identifica strategii terapeutice sau profilactice în alergia alimentară și la hymenoptere (venin albină/viespe). Trebuie precizat că testele specifice IgE sunt slabe sau deloc semnificative pentru majoritatea alergiilor la medicamente.

Panelurile pentru adulți sunt diferite de cele pentru copii, așa cm panelurile dedicate alergiei respiratorii sunt diferite de cele pentru o alergia alimentară. Cea mai bună abordare ar trebui să fie ca fiecare medic să recomande un panel potrivit pentru pacientul în cauză.
Sensibilitatea determinării serice de anticorpi specifici IgE ar putea fi considerată comparabilă cu cea obținută prin testul prick (cutanat) în cazul alergiei respiratorii și alimentare, dar doar complementară testului cutanat intradermic din diagnosticul alergiei la medicamente și venin de hymenoptere.

Medicul specialist va putea sa îți ofere mai multe informații despre testarea anticorpilor IgE specifici și să îți recomande dacă aceasta este o investigație potrivită.
De asemenea, trebuie să reții că testarea IgE specifică (panel ALEX etc) poate oferi informații utile în diagnostic, dar trebuie utilizată în contextul unei evaluări medicale complete și a unui istoric medical detaliat. Identificarea alergenului în cauză și confirmarea sensibilizării sunt esențiale pentru tratamentul optim al afecțiunii.
Este important să discuți cu medicul despre orice îngrijorare legată de simptomele de alergie și despre opțiunile de testare disponibile pentru a ajuta la determinarea cauzei acestora.

05/06/2023

Testarea alergologică cutanată de tip prick

A afla la ce ești alergic reprezintă un prim pas important în stabilirea unui tratament eficient. Testele alergologice de tip prick, împreună cu istoricul medical, pot confirma dacă anumite simptome/semne sunt cauzate de alergii.

De ce este indicată testarea?
Este o metodă esențială de diagnostic a reacțiilor alergice imediate (care se dezvoltă în câteva minute de la expunerea la alergen) dacă ești un pacient cu rinoconjunctivită, astm cu componentă alergică, urticarie, anafilaxie, dermatită atopică, alergii la alimente sau medicamente.
Este indicată când se dorește confirmarea sensibilizării la un anumit alergen sau/și pentru inițierea imunoterapiei (terapia alergen specifică).
Este întotdeauna orientată de istoricul medical și de o anamneză cât mai completă pentru a face o selecție a alergenelor ce urmează a fi testate. Astfel, pot fi identificate alergii la polenuri, mucegaiuri, păr de animale, acarieni din praful de casă și alimente.
Testele sanguine alergen specifice (IgE specifice) pot fi efectuate în același scop, sunt comparabile ca sensibilitate, specifice, dar mai costisitoare, iar rezultatele durează mai mult timp. Acestea se vor efectua în cazul în care ai anumite contraindicații pentru a efectua testarea cutanată.

Este dureroasă?
Testarea nu este dureroasă. Se efectuează prin ușoară înțepare a pielii și este folosit un tip special de ace sterile, numite lanțete. Vârful acestora abia pătrund prin suprafața pielii, trecând printr-o picătură de extract alergenic, fără a provoca sângerare. Cel mult, vei simți un ușor disconfort.

Cine poate efectua această testare?
Adulții - testarea se face pe antebraț.
Copiii - se poate efectua pe partea superioară a spatelui sau pe antebraț. Poate fi efectuată inclusiv la sugari.

Cât durează și când primesc rezultatul?
Testarea durează aproximativ 20 de minute, iar interpretarea rezultatelor se face pe loc.

Există riscuri?
Orice testare medicală implică anumite riscuri. În acest caz, simptomele de alergie pot apărea în timpul testării sau la puțin timp după efectuarea acesteia. Cele mai frecvente simptome sunt mâncărimea (pruritul) și umflarea pielii (papula) la locul înțepăturii. Riscurile unei reacții alergice severe sunt foarte mici, dar există. De aceea, testarea trebuie efectuată de către un medic alergolog, într-o unitate medicală care dispune de echipamentul de urgență adecvat.

Ce mai trebuie să știu?
Aceste teste sunt sigure pentru diagnosticarea unei alergii la alergenele de mediu (din aer). Diagnosticul alergiilor alimentare poate fi mai complicat și sunt utilizate teste suplimentare pentru un diagnostic care să ofere certitudine.
Repetarea testării poate fi necesară pentru a detecta noi sensibilizări, mai ales la copii, atunci când simptomele se schimbă sau în cazul în care sunt suspectate noi alergene din mediu.
Poți afla mai multe detalii despre această metodă de testare printr-o programare la medicul alergolog.

29/05/2023

Știi care este beneficiul vitaminei D în afecțiunile alergice?

Vitamina D este un nutrient important și un hormon pe care îl secretă organismul. Aceasta este responsabilă de creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și fosfatului. Pentru noi, cei mai importanți compuși sunt vitamina D3 (colecalciferol) și vitamina D2 (ergocalciferol).

Soarele – prieten și dușman
Soarele de vară este la maxim în lunile iunie și iulie, dar vitaminei D, generată în piele de lumina soarelui, îi ia 2 sau 3 luni pentru a intra în circulația sângelui. Deci nivelul nostru maxim de vitamina D este atins abia în luna septembrie.
Cercetătorii cred că deficitul de vitamina D se datorează stilului de viață modern, care constă în mai mult timp petrecut în interior cu mai puțină expunere la soare, precum și utilizarea intensă a cremelor cu factor de protecție. Aceste obiceiuri, împreună cu grija pentru radiațiile UV (care pot duce la cancer de piele), au dus la scăderea producției de vitamina D din pielea multor persoane.

Surse alimentare
Vitamina D se găsește în mod natural doar în câteva alimente:
- pește gras: somon, sardine, hering, macrou, ulei de pește, ulei de ficat de cod
- gălbenuș de ou
- alimente îmbogățite cu vit. D (ex. cereale)

Ce spun cercetătorii
În ultimele două decenii, interesul lumii științifice medicale către vitamina D a crescut treptat și mai multe studii au fost efectuate pentru a stabili rolul său în dezvoltarea afecțiunilor alergice. De asemenea, suplimentarea de vitamina D a fost evaluată ca fiind benefică pentru tratarea alergiilor, dar nu toate studiile atestă acest lucru.

În afară de rolul bine cunoscut al acesteia în sănătatea osoasă și în metabolismul calciului, observații recente au sugerat rolul posibil de imunomodulator în afecțiunile alergice, inclusiv în astm. Este sugerat că vitamina D are un rol de prevenție pentru diverse alergii. Cele mai recente studii subliniază că vitamina D joacă un rol important în funcția și reglarea sistemului imunitar.
Se pare că există o relație între niveluri scăzute de vitamina D și apariția afecțiunilor alergice. Anafilaxia la diverși factori (alimente, medicamente, înțepături de insecte) apare cu o rată mai mare în zonele cu expunere scăzută la soare (climatul nordic).

Multe studii sugerează ca deficitul de vitamina D este des întâlnit; nu neapărat în măsura în care sănătatea oaselor este afectată, dar în măsura în care sistemul imunitar este afectat.
Cu toate acestea, suplimentarea de vitamina D la femeile însărcinate a redus semnificativ apariția de astm și alte afecțiuni alergice la copii.

În concluzie…
În ultimii ani, multe studii au fost publicate pentru a stabili efectele vitaminei D și rolul acesteia în diverse boli. În plus, au încercat să determine efectul acesteia asupra sistemului imunitar, în special, asupra afecțiunilor alergice. Alergiile sunt tot mai frecvente și, se pare că, vitamina D ar putea duce la un tratament inovator al acestora.
În plus, pe lângă rolul său bine documentat în metabolismul osos și rahitism, vitamina D este acum recunoscută ca imunomodulator. Cu toate acestea, încă există date contradictorii cu privire la rolul ei în afecțiunile alergice.

Este posibil riscul unei supradoze de vitamina D, cu principal efect secundar “pietre la rinichi” (litiaza renală). De aceea, este important să discuți cu medicul specialist înainte de a lua orice supliment de vitamina D.

22/05/2023

Alergiile sezoniere și ce le poate declanșa

Atunci când ai o alergie, sistemul tău imunitar reacționează la ceva care este bine tolerat de alte persoane. Adică devine mai sensibil și are reacții exagerate, încercând să se apere de anumiți un factori externi. Persoanele cu alergii sezoniere reacționează la polenul din plante. Simptomele pot include strănuturi repetate, nas înfundat, secreții nazale apoase, tuse, lăcrimare, mâncărimi de ochi, nas, gură, gât, urechi, chiar erupții cutanate și respirație șuierătoare, dificilă.
Dacă strănuți și tușești în anumite perioade ale anului, este posibil să ai o alergie sezonieră. Un medic alergolog poate identifica ce cauzează alergia și îți poate gestiona corect tratamentul, personalizându-l.
În România, alergiile de primăvară pot începe în luna februarie și durează până la începutul verii. Polenizarea copacilor/arborilor începe cel mai devreme în an (din februarie-martie), urmată de polenizarea ierburilor mai târziu în primăvară și vară, iar la sfârșitul verii și toamna polenizează buruienile.
Temperaturile blânde ale iernii pot cauza polenizarea timpurie a plantelor. Un sezon ploios poate favoriza, de asemenea, o creștere rapidă a plantelor și poate duce dezvoltarea sporilor de mucegai, determinând ca simptomele să dureze până toamna târziu.
Unul dintre cele mai agresive polenuri este polenul de ambrozie. Aceasta este o buruiană ce polenizează de la mijlocul verii până toamna târziu, crescând în sălbăticie, în orice loc în paragină (clădiri vechi, părăsite, terenuri neîngrijite, marginea drumurilor, căilor ferate etc), înflorind și eliberând polen din august până în noiembrie. În multe zone ale țării, nivelurile cele mai ridicate de polen de Ambrozia sunt în august și septembrie.

Deși calendarul de polen și severitatea unui sezon de alergii variază de-a lungul țării și de la an la an, următorii factori climatici pot influența severitatea simptomelor:
• polenul de copaci, ierburi și buruieni au condiții favorabile în nopțile răcoroase și zilele calde
• mucegaiurile cresc rapid în căldură și umiditate ridicată
• nivelurile de polen tind să fie crescute la orele dimineții (7 a.m.-10 a.m.)
• ploaia reduce cantitatea de polen din aer, dar nivelul poate crește iar după ce plouă
• când ziua este vântoasă și caldă, nivelul de polen crește.

Factori de mediu corelați cu alergiile sezoniere
În timp ce termenul „alergii sezoniere” se referă în general la polen și mucegai, există un grup diferit de factori declanșatori care sunt strâns legați de anotimpuri. Dintre aceștia:
• fumul de la focurile de tabără sau campare vara, de la șeminee iarna
• mușcături și înțepături de insecte (de obicei primăvara și vara)
• clorul din piscine interioare și exterioare
• anumite ingrediente din bomboane cu dedicație de sărbători sau zile festive (Crăciun, Paște, Halloween, Ziua Îndrăgostiților etc)
• brazi, pini și alte conifere pe care le primim în case în perioada Crăciunului.

Dacă „te simți mereu răcit” , tușești, îți simți “simți capul greu”, nasul e mereu înfundat și el, este posibil să fie o alergie. Ai putea crede că doar polenul îți cauzează suferința, dar și alte substanțe pot fi implicate. Mai mult de două treimi dintre persoanele cu alergie sezonieră au, de fapt, simptome pe tot parcursul anului. Cea mai bună opțiune pentru a identifica ceea ce îți provoacă alergia și cm să tratezi cauza și nu doar simptomele, este un medic alergolog.

15/05/2023

Cum să eviți înțepăturile de insecte

Oricine este înțepat de o albină, o viespe sau mușcat de un păianjen este susceptibil de a suferi o inflamație dureroasă la locul înțepăturii. Înțepătura nu este periculoasă în general, dar unele persoane experimentează o reacție alergică la venin. În majoritatea cazurilor reacția este ușoară, ducând la umflarea locului înțepăturii. Foarte rar, o reacție alergică la o înțepătură de insectă poate fi sistemică – afectând părți ale corpului departe de locul înțepăturii. Reacțiile sistemice sunt uneori severe și pot pune viața în pericol (anafilaxie).
Dacă te afli în această categorie, s-ar putea să ți se pară foarte înspăimântătoare perspectiva de a fi înțepat, dar sigur că există pași pe care îi poți urma pentru a reduce riscul expunerii.

Orice persoană poate deveni alergică la o înțepătură de insectă, nu numai cele care au deja alergii cunoscute.
Prima înțepătură (prima expunere) nu este cea care provoacă problema, dar poate provoca sensibilizare – stadiul în care persoana devine alergică. Dacă apare sensibilizarea, abia o înțepătură ulterioară va provoca simptomele. A fi înțepat de un tip de insectă nu te va face alergic neapărat la veninul altei insecte.

Idei pentru a evita înțepăturile de insecte

• Evită îmbrăcămintea viu colorată sau țesăturile cu imprimeuri florale atunci când ești în aer liber. Unele insecte înțepătoare pot fi atrase de ele. Îmbrăcămintea într-o singură culoare deschisă neutră, cm ar fi alb, bej sau kaki, este mai puțin atractivă pentru insectele înțepătoare.
• Evită să te plimbi desculț, cu picioarele goale sau cu sandale când ești afară.
• Evită utilizarea parfumurilor puternice în timpul verii. Multe alte produse, cm ar fi săpunuri, șampoane, deodorante, fixative sau geluri pentru păr și alte produse cosmetice conțin parfumuri puternice. Acestea atrag insectele înțepătoare.
• Dacă este posibil, acoperă pielea expusă – dacă ești afară într-un moment al zilei când insectele sunt deosebit de active, cm ar fi răsăritul sau apusul soarelui, acoperă pielea purtând mâneci lungi și pantaloni.
• Dacă o albină sau o viespe se apropie de tine, nu încerca să lovești, ci îndepărtează-te încet și calm dacă nu ești urmărit. Evită mișcările bruște sau rapide. Dacă aterizează pe tine, încearcă să nu intri în panică. Păstrează calmul și ai răbdare. De obicei, insecta va zbura după câteva secunde.
• Nu deranja niciodată cuiburile de insecte. Dacă găsești un cuib de viespi sau albine în casă sau grădină, sună la autoritatea locală sau un expert să vină să scoată cuibul. Nu încerca să faci asta singur.
• Aplică o soluție sau o cremă anti-insecte - cele care conțin 50% DEET (dietiltoluamidă) sunt cele mai eficiente.
• Evită camparea în apropierea apei, cm ar fi iazurile și mlaștinile - țânțarii se găsesc de obicei lângă apă.
• Fii atent în jurul plantelor cu flori, gunoiului, compostului, apei stagnante și în zonele exterioare în care se servește mâncare.
• Dacă intenționezi să mănânci afară, verifică pentru a găsi o zonă în care nu există viespi sau albine.
• Mâncarea atrage insectele. Când este afară, evitați coșurile de gunoi deschise și păstrați alimentele acoperite. Uită-te mereu la ceea ce mănânci înainte de a lua o mușcătură sau o înghițitură de băutură, deoarece viespile vor aluneca în mâncare și chiar în cutiile deschise de băutură. Băuturile la cutie cu paie pot fi mai sigure, dar fii cu ochii pe paie.
• Asigură-te că nu lași resturi de mâncare, precum firimituri sau băutură, pe față. Altfel vei atrage insectele.
• Ține ușile și ferestrele închise sau montează plase pentru a preveni intrarea insectelor în casă. De asemenea, ține geamurile mașinii închise pentru a împiedica insectele să intre înăuntru.
• Dacă ai curte - ține containerele de gunoi închise și curăță-le frecvent. Păstrează zona din jurul copacilor sau arbuștilor ferită de fructe căzute pe jos. Nu permite acumularea fructelor în descompunere, deoarece pot atrage albinele și viespile.

08/05/2023

Ce poate declanșa o criză de astm bronșic și cm se manifestă aceasta?

Astmul bronșic are un impact minim asupra vieții de zi cu zi, dacă acesta nu exacerbează (adică episoade de manifestări respiratorii). Cu toate acestea, astmul bronșic necontrolat, care provoacă simptome frecvente sau intense, poate duce la absențe de la serviciu sau școală și un risc mai mare de vizite în serviciul de urgențe.
Expunerea la diferiți factori declanșatori poate provoca o criză de astm. Este recomandat ca pacientul cu astm bronșic să țină un jurnal pentru a nota ce lucruri îi provoacă simptome. Acest lucru poate ajuta o persoană să evite unii factori declanșatori în viitor.

Declanșatorii potențiali pot fi:
- factori de exterior, cm ar fi mucegaiul și polenul
- factori de interior, cm ar fi părul animalelor de companie, mucegaiul și acarienii din praful de casa
- activitate fizică, deși medicii recomandă să facă exerciții regulate
- stres emoțional, cm ar fi plânsul, râsul sau mânia intensă
- infecții respiratorii precum gripa, răceala și COVID-19
- calitate slabă a aerului sau aer foarte rece
- unele medicamente precum aspirina

Cât durează o criză de astm?
Durata unei crize de astm variază. Depinde de cauză/factor și de cât timp se mențin inflamate căile respiratorii.
Simptomele ușoare pot dura câteva minute, dar simptomele mai severe pot dura ore sau chiar zile.

Simptomele unei crize de astm bronșic includ:
- tuse, mai ales noaptea sau dimineața (poate fi seacă sau productivă)
- respiraţie şuierătoare
- dificultăți de respirație
- presiune pe piept
Deși și alte afecțiuni pot provoca aceste simptome, ele urmează frecvent un anumit model în astm:
- simptomele apar și dispar în aceeași zi sau în timp
- se pot înrăutăți dimineața sau seara
- pot debuta ca răspuns la un factor declanșator, cm ar fi exercițiile fizice, aerul rece sau alergiile
- încep sau se agravează cu o infecție virală

O varietate de factori declanșatori pot provoca o criză de astm, așa că ajută mult urmărirea declanșatorilor și evitarea acestora dacă este posibil. Crizele pot dura de la câteva minute până la ore sau zile.
Deoarece o criză severă de astm poate pune viața în pericol, oricine ar trebui sa aibă un plan de acțiune cu instrucțiuni cu privire la tratamentul de urgență.
În timp ce remediile de acasă nu opresc o criză de astm, ele pot oferi o oarecare alinare temporară. Orice persoană cu astm ar trebui să consulte întotdeauna medicul înainte de a lua un supliment, fie pentru simptome de astm bronșic, fie pentru alte scopuri.

01/05/2023

Cum gestionezi alergiile pentru a profita la maximum de orice zi

Schimbă hainele - alergenele precum polenul, părul animalelor de companie, sporii de mucegai și acarienii de praf se pot lipi de corp, haine și păr. Pentru a reduce expunerea la acestea, fă-ți un obicei să te descalți la ușă, să speli mâinile și fața când intri înăuntru și să schimbi hainele. Iar dacă copiii tăi au alergii, asigură-te că fac la fel.

Duș în fiecare seară - dușul seara înainte de culcare te asigură că alergenele blocate pe păr și piele nu merg în pat cu tine.

Curățenie zilnică - praful este inevitabil, dar dedicarea a 10 minute pe zi pentru curățarea și aspirarea prafului poate reduce acumularea de praf. Asigură-te că utilizezi un burete sau un mop umed (o cârpă uscată și încărcată poate provoca simptome) și un aspirator cu un sac dublu și filtru HEPA. Dacă tu ești cel cu alergii, încearcă să delegi aceste treburi zilnice unui alt membru al familiei. Sau, poartă o mască și mănuși în timp ce faci curat pentru a reduce expunerea la alergene.

Scapă de alergene prin spălatul corespunzător al textilelor - pentru a reduce acumularea de alergene în așternuturi, spală în apă fierbinte (cel puțin 60°C) în fiecare săptămână. Asigură-te că urmezi instrucțiunile producătorului pentru o curățare în siguranță a lenjeriei de pat (poate fi curățată uscat, dacă este necesar).

Monitorizează nivelul de umiditate - acarienii și mucegaiul se dezvoltă în medii calde și umede. Poți achiziționa un higrometru ieftin (monitor de umiditate) pentru a măsura umiditatea casei. Când nivelul de umiditate crește peste 50%, utilizează un dezumidificator.

Verifică zilnic prognoza polenului în zona în care trăiești (dacă este posibil) - prognoza de polen se poate schimba zilnic, în funcție de o varietate de factori, inclusiv de vreme. Cel mai bun mod de a fi pregătit este să verifici zilnic prognoza locală de polen.

Păstrează medicamentul pentru alergii la îndemână.

Desigur, uneori măsurile de precauție nu sunt suficiente. Prin urmare, asigură-te că ai întotdeauna medicamentele pentru alergii la îndemână. În acest fel, dacă începi să strănuți, poți să administrezi medicamentele și să ai răbdare pentru ca simptomele să se atenueze.

24/04/2023

Dependența de sprayul nazal decongestionant

Există o utilizare excesivă a unor sprayuri nazale decongestionante vasoconstrictoare, care oferă eliberare temporară și rapidă a congestiei nazale.
Vasoconstrictoarele nazale sunt medicamente cu administrare nazală sub formă de picături sau spray (având ca substanță activă pseudoefedrina, xilometazolina, tetrizolina, oximetazolina, fenilefrina, nafazolina etc). Acestea sunt utilizate în mod obișnuit pentru a ameliora congestia nazală prin principalele efecte - îngustează vasele de sânge din nas pentru a reduce nasul înfundat și care curge. Este recomandat să fie evitată utilizarea excesivă, continuă și îndelungată în tratamentul congestiei nazale deoarece poate provoca reacții adverse severe.
Medicii se lovesc adesea de dependența față de aceste sprayuri, în special atunci când tratează un nas înfundat de ani de zile, cronic. Utilizarea lor continuă poate provoca, de fapt, congestie de rebound adică agravarea congestiei nazale, numită rinită medicamentoasă.

Când apare abuzul, urmează dependența
Atunci când au nasul înfundat, pacienții de multe ori nu merg la medic, ci își cumpără singuri medicamente deoarece cred că nasul înfundat este o afecțiune trecătoare. Astfel, obținând rezultatele dorite, ajung să se obișnuiască cu o administrare pe termen lung, fără a-și da seama și fără a se prezenta la medic. Ele sunt folosite în cazuri de rinită alergică, sinuzită, răceală sau gripă.
Abuzul de vasoconstrictoare nazale (prin supradozaj și utilizare pe termen lung) poate provoca rinită și congestie nazală, dar și dependență. În acest punct, simptomele nu numai că nu se îmbunătățesc, dar se pot agrava și evolua spre complicații cronice sau severe (hipertrofia mucoasei nazale, rinită atrofică, sinuzită cronică, apnee în somn) dacă nu sunt tratate.
Pentru a evita acest lucru, pacienții ar trebui să oprească folosirea acestor medicamente în maxim 5-7 zile de la inițiere. Dacă totuși este deja prea târziu, pacientul trebuie să viziteze medicul pentru instrucțiuni de reducere a dozei până când medicamentul poate fi oprit complet. Oprirea imediată a medicamentului poate înrăutăți nasul înfundat.

În plus, în cazul unei alergii și nu numai, există anumite sprayuri ce nu creează dependență și pot fi utilizate în siguranță, pe termen lung pentru a ține în frâu simptomatologia.
Prin urmare, pentru a-și asigura sănătatea, pacienții ar trebui să meargă la medicul specialist pentru examinare, medicamente adecvate și doză optimă.

17/04/2023

Tipuri de imunoterapie alergen specifică și riscurile implicate

În funcție de tipul imunoterapiei alese, aceasta poate fi administrată prin injecție, picături sau tablete sub limbă (sublingual).
S-a dovedit că toate formele de administrare oferă beneficii de lungă durată după oprirea tratamentului.

Imunoterapia subcutanată (SCIT)
Constă în injectarea unei cantități mici din alergenul incriminat sub pielea brațului (administrare subcutanată). Injecțiile cu cantități în creștere progresivă de alergen sunt administrate în mod regulat pe o perioadă de trei până la cinci ani și sunt eficiente în tratarea reacțiilor la mai multe alergene [copaci, iarbă, buruieni, mucegai, praf de casă, păr de animale, gândac de bucătărie sau venin Hymenoptere (albină/viespe)].
Această terapie nu numai că ameliorează simptomele, dar tratează și alergia în sine prin țintirea cauzelor imunologice subiacente.
Injecțiile prezintă un risc mic de a declanșa o reacție alergică severă la scurt timp după tratament, așa că trebuie administrate la o clinică sau în spital.

Imunoterapia sublinguală (SLIT)
Acest tratament presupune ca pacientul să administreze în mod regulat o soluție sub formă de picături/pufuri/tablete sub limbă pe care să o mențină timp de 1-2 minute. Reacțiile, atunci când apar, sunt în principal localizate și nu ar trebui să pună viața în pericol.

SLIT este mai convenabil decât SCIT din perspectiva pacientului, deoarece doar prima doză necesită administrare sub supraveghere medicală. După aceea, tratamentul se poate face acasă.
Deși SLIT nu implică nicio injecție, necesită dozare zilnică și se crede că durează mai mult pentru a deveni eficientă în comparație cu SCIT.

Există riscuri?
O reacție tipică este roșeață și inflamație la locul injectării. Acest lucru se poate întâmpla imediat sau la câteva ore după administrare. În unele cazuri, simptomele pot include simptome mai importante, cm ar fi strănutul, congestia nazală sau urticarie.

Reacțiile severe după injecțiile efectuate în cadrul imunoterapiei sunt rare. Când apar, acestea necesită îngrijiri medicale imediate. Simptomele unei reacții anafilactice pot include umflarea gâtului (edem al căilor respiratorii), respirație șuierătoare sau senzație de apăsare în piept, greață și amețeli. Cele mai grave reacții apar în decurs de 30 de minute de la administrare. Acesta este motivul pentru care se recomandă să aștepți în clinică cel puțin 30 de minute după ce ai primit tratamentul.

Alergolog Dr. Irina Alexandru - Alergologie si Imunologie

14/06/2025

08/04/2024

26/03/2024

19/06/2023

05/06/2023

29/05/2023

22/05/2023

15/05/2023

08/05/2023

01/05/2023

24/04/2023

17/04/2023

Address

Opening Hours

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category