Asociaţia Ad Astra

31/08/2023

Corespunzător numărului de locuitori și produsului intern brut, România ar trebui să se bucure de prezența a 2-3 universități în primele 1000 din lume, dintre care una în primele 400. Din păcate, observăm o continuă degradare a poziției noastre în clasamentele academice și de cercetare, departe de nivelul pe care ni-l dorim.

Această involuție continuă este cunoscută de mulți ani, însă nu vedem semnale suficient de puternice că ar exista o preocupare reală din partea guvernului, ministerelor sau parlamentului, nici din partea organizațiilor publice de cercetare.

Sursa acestui declin este complexă și puțin înțeleasă, însă este clar că finanțarea insuficientă a cercetarii și discrepanțele dintre legislația noastră și reglementările europene joacă un rol semnificativ.

Aici reactia Ad Astra la iesirea universitatilor romanesti din topul 1000 Shanghai si a starii tot mai deplorabile a cercetarii romanesti.https://ad-astra.ro/wp-content/uploads/2023/08/adancirea_decalajelor.pdf

04/04/2023

Acum, in dezbatere publica urmatoarele:
🔶 Proiecte de cercetare exploratorie (PCE) 2023, ⏩ https://bit.ly/3Gzvdp5
🔷 Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE) 2023, ⏩ https://bit.ly/3JZls4e

!!! Ce parere aveti despre criteriile de eligibilitate (director proiect & evaluator) incluse in aceste pachete de informații? Lasati opinia voastra, aici, in comentarii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - România lansează în 𝗱𝗲𝘇𝗯𝗮𝘁𝗲𝗿𝗲 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮̆ de pentru competițiile din cadrul :

🔶 Proiecte de cercetare exploratorie (PCE) 2023, Program ⏩ https://bit.ly/3Gzvdp5

🔷 Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente (TE) 2023, Program , Subprogram ⏩ https://bit.ly/3JZls4e

📝Propunerile/observațiile cu privire la conținutul documentului se primesc până la data de 4️⃣mai 2023, pe adresele de e-mail: proiectePCE@uefiscdi.ro respectiv proiecteTE@uefiscdi.ro.

Competițiile sunt organizate de către și UEFISCDI.

31/03/2023

Se intampla acum! Felicitari castigatorilor editiei 5 a premiilor Ad Astra!

28/03/2023

Asociatia Ad Astra,

Anunță decernarea premiilor Ad Astra - ediția 5.

Cand si unde?

31 martie, ora 19:00, online

Acceseaza linkul https://us02web.zoom.us/j/89538603023 pentru a fi alaturi de noi si de castigatori.

Te asteptam!

05/03/2023

Un nou comunicat Ad Astra privitor la Proiect de Lege a Invatamantului Superior

Scopul nostru este sprijinirea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi facilitarea comunicării între cercetătorii români din întreaga lume.

21/02/2023

Calendarul competitiilor PN-IV

16/02/2023

Au început înscrierile la ediția a doua a concursului Games of Science, un proiect dedicat cercetătorilor (și nu numai), în care participanții trebuie să capteze atenția publicului în doar 15 secunde.

13/02/2023

Later Edit: raspunsul domnului ministru Sebastian Burduja la solicitarea Ad Astrahttps://ad-astra.ro/wp-content/uploads/2023/02/RE_144044-din-20.02.2023.pdf

Ad Astra solicita deblocarea de urgenta a Programului National de Cercetare

"Deşi au trecut deja patru luni de la adoptarea PNCDI4, nu am reuşit să găsim, pe pagina ministerului pe care îl conduceţi, pe pagina UEFISCDI sau în orice altă parte, niciunul dintre aceste normative şi documente şi nici vreo altă acţiune preliminară, cm ar fi vreun calendar, vreun proiect expus pentru discuţie, vreun apel la consultare publică, anunţ de orice fel etc"

Pentru a citi in extenso solicitarea, accesati urmatorul link:

Scopul nostru este sprijinirea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi facilitarea comunicării între cercetătorii români din întreaga lume.

03/02/2023

Ad Astra adopta o traducere a Codului European de Conduita pentru Integritate in Cercetare (ALLEA)

De ce este importanta aceasta initiativa?

Prevederile legale din Europa trebuie sa fie in acord cu acest cod international pentru a participa in conditii optime la Horizon Europe.

https://ad-astra.ro/2023/02/02/ad-astra-adopta-o-traducere-a-codului-european-de-conduita-pentru-integritate-in-cercetare-allea/

Credem ca este o cerinta logic necesara ca si noile proiecte de lege in curs de adoptare, precum legea educatiei, sa fie in acord cu acest cod.

Scopul nostru este sprijinirea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi facilitarea comunicării între cercetătorii români din întreaga lume.

19/07/2022

Asociația Ad Astra anunță lansarea proiectului Premiilor Ad Astra 2022 prin care își propune identificarea și popularizarea modelelor de succes, a rezultatelor excepționale ale cercetătorilor români din țară și din afara ei. Regulamentul de participare se poate gasi aici, http://premii.ad-astra.ro, iar pagina de inscriere se poate accesa aici.https://ad-astra.ro/nomination-for-ad-astra-awards/

Asteptam cu interes aplicatiile si propunerile voastre!

18/07/2022

Asociatia Ad Astra a adoptat, provizoriu, un set de criterii pentru monitorizarea implementarii recomandarilor PSF 2022 pe care le propune pentru dezbatere publica prin acest anunt.
Orice critici, sugestii si comentarii sunt binevenite pe adresa office@ad-astra.ro.

Pe baza acestora, ne propunem sa elaboram un set definitiv de criterii si sa incercam sa monitorizam implementarea respectivelor recomandari in anii urmatori.

Aici criteriilehttps://ad-astra.ro/wp-content/uploads/2022/07/psfcriterii.pdf

29/06/2022

No comment, titlul vorbeste de la sine

https://www.g4media.ro/stupefiant-unul-dintre-motivele-pentru-care-un-judecator-a-suspendat-analiza-doctoratului-premierului-ciuca-a-fost-nevoia-de-stabilitate-in-conducerea-executiva-a-statului-unele-fr.html

Infamul ”Vrem liniște” folosit de fostul președinte Ion Iliescu și foștii comuniști, în anii 90, pentru a le ascunde intenția de a captura Statul, a fost

12/06/2022

Raportul PSF a fost recent publicat.
https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/PSF-RO-Final-Report_03.06.2022.pdf

Printre concluzii si recomandari enumeram

Sistemul de cercetare romanesc este fragmentat, iar resursele sunt dispersate in INCD-uri, Universități, Academie si Institute ale Academiei
- crearea unor centre de excelență pentru cercetarea publică, precum și a unor centre de competență care să reunească parteneri publici și privați în câteva domenii selectate în care cercetarea românească poate excela.
- centrele de excelenta ar deveni un hub pentru cercetători si direcționarea fondurilor pe cercetare.
- înființarea cu succes a acestora depinde de evaluarea sistemului de cercetare

Misiunea și prioritățile instituțiilor publice de cercetare sunt, în general, insuficient articulate.
- toate instituțiile publice de cercetare ar trebui să-și stabilească o misiune clară și să comunice scopurile și obiectivele de cercetare.
- Instituțiile de cercetare ar trebui sa dispună de un consiliu consultativ științific internațional care să contribuie la strategia de cercetare.
- direcționarea fondurilor cu precădere către cele mai puternice grupuri și domenii de cercetare, urmărind alinierea lor la prioritățile de la nivelul UE.

Organizațiile publice de cercetare din România sunt subfinanțate
- diferitele canale de finanțare instituțională (NUCLEU, Fondul de dezvoltare instituțională pentru universități, fondurile Academiei Române direcționate) ar trebui să fie aliniate și orientate către o finanțare bazate pe performanță.
- ar trebui instituit un program de finanțare instituțională a cercetării în universități prin Fondului de dezvoltare instituțională.
Lipsa unui sistem atractiv de atragere a personalului de cercetare
- Debirocratizarea posturilor scoase la concurs
- Alinierea criteriilor de promovare cu cele la nivel de EU.

Finanțarea personalului din cercetare
- Fondurile obținute din proiectele de cercetare competitive ar trebui să fie utilizate pentru a îndeplini obiectivele de cercetare și doar în mică măsură pentru plata suplimentelor salariale și a unor mici indemnizații. Astfel de suplimente pot fi considerate ca stimulente, nu ca o componentă obișnuită a salariilor cercetătorilor.
- Pentru ca cercetătorii angajați pe perioadă nedeterminată să fie competitivi la nivel internațional și cu adevărat independenți, aceștia ar trebui să aibă garanții rezonabile pentru veniturile lor și să aibă încredere într-un tratament corect.
- Planurile individuale de carieră ar trebui să fie convenite cu instituțiile lor, iar cercetătorii ar trebui să fie trași la răspundere în raport cu propriile planuri de dezvoltare.

În ultimul deceniu s-a făcut un efort important pentru a aduce școlile doctorale românești la același nivel cu cele din alte țări ale UE.
- Finalizarea reformei studiilor doctorale, încurajând colaborarea între diferite instituții publice de cercetare (joint doctoral schools). Obiectivul ar trebui să fie creșterea treptată a numărului de burse de doctorat pe an (până la cel puțin 2 000), precum și a indemnizației până la o sumă suficientă pentru ca doctorandul să poată lucra cu normă întreagă la programul său de studii (de exemplu, în jur de 750 EUR sau 800 EUR pe lună).

Infrastructura de cercetare din Romania
- Documentul PSF menționează ca există inițiative bune de sprijinire a infrastructurilor de cercetare în România: ERRIS, Roadmap National al Infrastructurilor de Cercetare, IOSIN, dar este nevoie de o strategie de infrastructură
- Strategia poate porni de la clarificarea definiției de infrastructura de cercetare înțeleasa diferit de fiecare dintre aceste platforme (ex., ERRIS – 2.138 infrastructuri, Roadmap 59)
- Infrastructurile de cercetare nu dispun de fluxuri continue de finanțare pentru mentenanța lor.
Accesul liber la infrastructura finanțată din fonduri publice nu este pe deplin o realitate.

02/06/2022

Ad Astra are un nou comunicat.

Comunicatul vizeaza problemele identificate în proiectele PN-IV si SNCISI si recomandarile asociatiei.

Sumarizam aici recomandarile.

1) bugetul planului national IV pe toata durata lui, defalcat pe
programe (conform art 53 din OG57/2002), şi defalcat şi pe cheltuieli de cercetare-dezvoltare vs. alte cheltuieli, cu indicarea capitolelor de la bugetul de stat din care se vor acoperi aceste alte cheltuieli;

(2) stabilirea de ţinte de rezultat şi de impact, în primul rând a
contribuţiilor la ţintele din viziunea strategiei, pentru strategia
naţională şi pentru toate instrumentele acesteia: planul naţional,
programele operaţionale menţionate în strategie, PNRR, planurile
sectoriale–inclusiv ale Academiei Române, (bugetele atrase din
România de la) programul Horizon şi alte planuri şi programe;
Considerăm că acestea ar putea fi prezentate într-un tabel sinoptic care sa cuprinda, pe coloane, instrumentele strategiei şi, pe linii, bugetele totale, bugetele totale defalcate pe cheltuieli de
cercetare-dezvoltare/cheltuieli care nu sunt de cercetare-dezvoltare, ţintele de rezultat şi impact la principalii indicatori din viziunea strategiei–astfel încât să se vadă cu cât se anticipeaza să contribuie fiecare instrument (plan) la realizarea viziunii şi cm se corelează aceste contribuţii cu bugetele anticipate a fi cheltuite prin fiecare instrument.

3) indicarea sursei de finanţare (adică a capitolelor bugetului de stat) alta decât `cercetare fundamentala şi cercetare-dezvoltare’ din care se vor finanţa cheltuielile care nu sunt de cercetare-dezvoltare în strategie şi în planul naţional, şi cuantumul acestora
(eventual tot prin tabelul menţionat mai sus);

Textul integral poate fi accesat aici

https://ad-astra.ro/2022/06/02/scrisoare-deschisa-privind-proiectele-pn-iv-si-sncisi

27/04/2022

We are looking for an experienced journalist in the region who can strengthen our coverage of R&D policy news and investment in central and eastern Europe (CEE), and work with our Europe Editor on new publications.
More details 👉 https://bit.ly/3kbi2ii

12/04/2022

Pe aceasta cale dorim sa va invitam sa participati marți seara pe data de 12 aprilie la orele 19:00 (ora României), la o masa rotundă Ad Astra in care dorim sa discutam cu o serie de invitați speciali următoarele aspecte (măcar o parte dintre ele):

• reevaluarea sistemului de cercetare
• finanțarea și predictibilitatea cercetării
• deschiderea de oportunități în cercetare pentru diaspora

Lista de invitați este următoarea:
- Doamna Silvia-Monica Dinică, Senator, Parlamentul României, Grupul Parlamentar USR, Președinte al Comisiei pentru Știință, Inovare și Tehnologie
- Domnul profesor Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj
- Domnul doctor Ionuț Enculescu, director general al Institutului Național pentru Fizica Materialelor
- Domnul academician Marius Andruh, Academician, Preşedinte al Secției de Științe Chimice a Academiei Române.
- Domnul profesor Sergiu Nedevschi, membru corespondent al Academiei Române si fost prorector cu cercetarea două legislaturi la Univ. Tehnică din Cluj.

05/04/2022

Numele Emilia Șercan este sinonim cu lupta antiplagiat. Prin urmare, nu puteam să avem un invitat mai potrivit pentru a discuta despre etica cercetării și plagiatul tezelor de doctorat.

01/04/2022

Numele Emilia Șercan este sinonim cu lupta antiplagiat. Prin urmare, nu puteam să avem un invitat mai potrivit pentru a discuta despre etica cercetării și plagiatul tezelor de doctorat.

Dacă mai este nevoie de introducere, Emilia Șercan este doctor în științele comunicării, jurnalist de investigație, lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, iar lista nu se oprește aici. Cea mai recentă publicație a Emiliei Șercan este "Cazul Ponta. Reconstituirea celui mai infam plagiat din istoria României"

Dacă v-am stârnit interesul, vă așteptăm marți, 5 aprilie, la deja tradiționala ora 19:00.