10/11/2022
Mâncatul compulsiv
Mâncatul compulsiv în exces este o tulburare de alimentație care este de obicei caracterizată de mai multe comportamente și cauze comune. Comportamentele includ:
🍕 Supraalimentare
🍕 Mâncatul în exces pentru a ameliora o stare emoțională negativă
🍕 Mâncatul excesiv în ciuda consecințelor negative.
S-au purtat războaie pentru zahăr.
Zahărul a stat la baza sclaviei. În secolul al XVIII-lea, el era ținta progresiștilor, iar astăzi luptăm cu cauzale obezității. La fel ca "Big To***co", industria "Big Sugar" are acces la putere. Istoria ne-a arătat deja cm industria "Big Sugar" a încercat să elimine cercetările conform cărora zahărul dăunează sănătății.
Consumul în exces de zahăr este asociat și cu alte probleme de sănătate, cm ar fi deficiențele nutriționale, obezitatea, sindromul metabolic și bolile inflamatorii. Zahărul este în mod clar implicat în comportamentele care creează dependență iar în ultimul deceniu, s-a descoperit că zahărul ne afectează comportamentul și că poate la fel de adictiv precum cocaina.
Cercetătorii australieni au raportat în 2016 că alimentele bogate în zaharuri și grăsimi rafinate creează dependență și că unele forme de obezitate pot fi tratate ca dependențe alimentare. Această idee este susținută de un număr tot mai mare de cercetări în neuroștiințe care demonstrează că consumul cronic de alimente bogate în calorii provoacă schimbări în căile de recompensă ale creierului, care sunt esențiale pentru dezvoltarea și menținerea dependenței de droguri. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29772560/)
Zahărul este delicios și oferă senzația de satisfacție în timpul consumului, însă consumul excesiv poate crea mari variații calorice și stimulează comportamentele de utilizare a alimentelor pentru a face față emoțiilor sau sentimentelor negative.
Stresul joacă un rol important în mâncatul compulsiv excesiv.
Cum funcționează?
Axa HPA este conectată cu căile recompensei din creier. Stresul eliberează opioide în creier, care încearcă să protejeze organismul de stres prin scăderea activității pe axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HPA).
Acest lucru reduce apoi stresul. Cu toate acestea, stresul stimulează HPA la fel de mult precum alimentele foarte gustoase. Când oricare dintre aceste două cereri sunt stimulate în mod repetat, căile de recompensă sunt activate. Apoi, de-a lungul timpului, în creier apar modificări care promovează natura compulsivă a supraalimentării. Psihiatrii de la Universitatea din California cred că epidemia de obezitate poate fi agravată de stresul cronic, de eșecul restricțiilor alimentare și de efectele pe care acestea le au asupra creșterii valorii recompensei alimentelor foarte gustoase. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17543357/)
De aproximativ un deceniu, un anumit segment al societății a luptat împotriva folosirii reclamelor de televiziune care promovează alimentele procesate. Cercetătorii de la Universitatea Yale au arătat că expunerea la indici externi și experimentarea poftei influențează și contribuie semnificativ la comportamentul alimentar și la creșterea în greutate. Mai exact, indicii vizuale alimentare, cm ar fi imaginile și videoclipurile, au fost similare cu indicii de expunere reală la alimente și au avut o influență mai puternică decât mirosul alimentelor.
(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22305720/)
Recompensa alimentară, nu foamea este principala forță motrice din spatele alimentației moderne care produce obezitate.
Când o persoană are comportamentul mâncatului compulsiv în exces, ea încearcă să amorțească sau să își hrănească sentimentele, emoțiile amenințătoare. Încearcă să își calmeze stările emoționale cu alimente.
(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9467760/)
Sursa fotografiei: pinterest.com