11/10/2024
✅ Rasiştii sunt oameni prost informaţi care pur şi simplu nu cunosc fapte ce ţin de biologie şi istorie. Cred că „rasă” este o categorie biologică validă şi au fost spălaţi pe creier cu false teorii ale conspiraţiei.
✅ În evoluţia calculatoarelor, distanţa de la amibă la T-rex ar putea fi acoperită într-un deceniu. Dacă chatGPT4 este amiba, oare cm ar arăta T-rex? Evoluţiei organice i-au trebuit patru miliarde de ani ca să ajungă de la supa organică la nişte primate pe lună. Calculatoarele s-ar putea să aibă nevoie doar de câteva secole ca să dezvolte superinteligenţă, să se dilate la dimensiuni planetare, să se contracte până la un nivel subatomic ori să se extindă în spațiul şi timpul galactice.
✅ Oamenii au tot zis că sunt anumite lucruri pe care computerele nu le vor putea face niciodată – ba să joace şah, ba să conducă o maşină, ba să compună o poezie - , dar s-a dovedit că „niciodată” nu înseamnă decât câţiva ani.
✅ Desigur, aşa cm tiparul nu a cauzat vânătorile de vrăjitoare sau revoluţia ştiinţifică, la fel radioul nu a cauzat nici totalitarismul stalinist, nici democraţia americană. Tehnologia doar creează noi posibilităţi, ţine de noi să decidem pe care le exploatăm.
✅ La alegerile din Germania din mai 1928, partidul nazist a câştigat mai puţin de 3% din voturi, iar Republica de la Weimar părea să prospere. În mai puţin de cinci ani, Republica de la Weimar se prăbuşise, iar Hi**er era dictatorul absolutist al Germaniei. Această schimbare este pusă de obicei pe seama crizei financiare din 1929 şi a depresiunii globale care a urmat. În vreme ce chiar înainte de crahul de pe Wall Street din 1929 rata şomajului în Germania era de aproximativ 4,5 % din forţa de muncă, până la începutul anului 1932 crescuse la aproximativ 25%.
Dacă trei ani de şomaj de până la 25% au putut transforma o democraţie aparent prosperă în cel mai brutal regim totalitar din istorie, ce s-ar putea întâmpla cu democraţiile când automatizarea va bulversa şi mai mult piaţa forţei de muncă la începutul secolului XXI? Nimeni nu ştie cm va arăta piaţa forţei de muncă în 2050 şi nici măcar în 2030 – doar că va fi cu totul altfel decât crezi astăzi. IA şi robotica vor schimba numeroase profesii, de la recoltarea culturilor tranzacţionarea acţiunilor şi cursurile de yoga. Multe joburi pe care le au astăzi oaemnii vor fi preluate, parţial sau în totalitate, de roboţi şi calculatoare.
✅ În decenile ce vin, vor dispărea joburi vechi, vor apărea altele noi, dar şi noile joburi se vor schimba rapid şi vor dispărea la rândul lor. Aşa că oamenii vor trebui să se respecializeze şi să se reinventeze nu doar o dată , de de mai multe ori, ca să nu devină irelevanţi. Dacă trei ani de şomaj ridicat au putut să-l aducă pe Hi**er la putere, ce consecinţe ar putea avea bulversarea la nesfărşit a pieţei locurilor de muncă asupra democraţiei
✅ Când s-au utilizat primele motoare cu abur pentru a p***a apă în primele mine de cărbuni britanice în secolul XVIII-lea, nimeni nu-şi închipuia că în cele din urmă ele vor pune în mişcare cele mai ambiţioase proiecte imperiale din istoria omenirii. Când revoluţia industrială a luat apoi avânt la începutul secolului XIX-lea, ea a fost propusă de afaceri private, pentru că guvernele şi armatele au înţeles relativ târziu ce impact geopolitic poate avea. Prima cale ferată comercială din lume, de exemplu, a fost inaugurată în 1830 între Liverpool şi Manchester.
Cu toate acestea, majoritatea regimurilor politice nu au intrat la timp în noua cursă a înarmării industriale. Unora le lipsea capacitatea, ca în cazul seferiilor melaneziene din Insulele Solomon şi al tribului AL Thani din Qatar. Altele, ca Imperiul Birmanez, Imperiul Aşanti, şi Imperiul Chinez, poate ccă ar fi avut capacitatea, dar le-au lipsit voinţa şi viziunea. Conducătorii şi locuitorii lor fie nu urmăreau ce se întâmplă în locuri precum nord-vestul Angliei, fie nu considerau că acestea au vreo legătură cu ei. De ce ar fi trebuit ţăranii care cultivau orez în bazinul fluviului Irrawadd din Birmania sau din Bazinul fluviului Yangtze din China să-şi bată capul cu linia ferată Liverpool – Manchester? La sfârşitul secolului al XIX – lea, aceşti cultivatori de orez s-au trezit însă ori cuceriţi, ori exploataţi indirect de Imperiul Britanic. Majoritatea celorlaţi codaşi ai cursei industriale au ajuns şi ei să fie dominaţi de o putere industrială sau alta. S-ar putea întâmpla aşa ceva şi cu IA?
✅ În 2017, Guvernul Chinei şi-a lansat „Planul Inteligenţei Artificiale de Noua Generaţie”, care anunţa că „până în 2030 teoriile, tehnologiile şi aplicarea inteligenţei artificiale în China ar trebui să atingă niveluri de vârf pe plan mondial, transformând China în principalul centru de inovare din lume”. Desigur, guvernul Chinei nu a fost singurul care a realizat cât de importantă este IA.
Pe 1 septembrie 2017, preşedintele Putin al Rusiei declara: „Inteligenţa artificială este viitorul, nu doar pentru Rusia, ci pentru întraga omenire... Cine va deveni lider în acest domeniu va deveni stăpânul lumii”.
Premiul pentru învingător? Dominaţia mondială.
În secolul al XVI-lea, când conchistadorii spanioli, portughzi şi olandezi clădeau primele imperii globale din istorie, ei veneau cu corăbii, cai şi praf de puşcă. În secolele XIX-XX, când britanicii, ruşii şi japonezii aspirau la hegemonie, s-au bazat pe neve cu abur, locomotve şi mitraliere. În secolul XXI, pentru a domia o colonie, nu mai e nevoie să trimiţi canonierele. Trebuie doar să trimiţi datele. Câteva corporaţii sau guverne care ar aduna date din toată lumea ar putea transforma restul planetei în colonii digitale – teritorii pe care le-ar controla nu prin forţă militară făţişă, ci cu ajutorul informaţiilor.
Yuval Noah Harari - Nexus
