24/03/2026
Deși traseul Via Ferrata - Cetate Dezna, singurul traseu de acest gen din județul Arad pare o joacă, muntele nu iartă nicio greșeală. 🧗♂️⚠️☠️
Iată recomandările noastre pentru a te bucura de adrenalină în deplină siguranță:
1. Echipamentul OBLIGATORIU (Kit-ul de Via Ferrata) 🛠️
Ai nevoie de:
👉 Ham de escaladă omologat! 🧗
👉 Lonjă specială cu absorbitor de șoc (Singura care îți poate salva viața în caz de cădere! Lonjele din coardă sau chingi se pot rupe sub șocul static!) 🪢
👉 Cască de protecție! ⛑️
👉 Mănuși de protecție 🧤
2. Reguli de Aur pe Cablu 🏔️
👉 Regula 1-2: Mută carabinierele pe rând! Trebuie să fii conectat la cablu în permanență cu cel puțin o carabinieră. 🔗
👉 Păstrează distanța! Lasă cel puțin două segmente de cablu între tine și persoana din față. Dacă cineva cade, te poate antrena în cădere! 📏🚫
👉 Atenție la prognoza meteo! Dacă auzi tunete sau vezi nori de furtună, coboară imediat! Cablul metalic funcționează ca un paratrăsnet uriaș. ⚡🌩️
3. Responsabilitate și Bun Simț 🧠
👉 Dacă ești începător, mergi cu un ghid sau o persoană experimentată. 🤝
👉 Echipamentul improvizat (bucle de chingă, corzi obișnuite) este extrem de periculos. Mai bine închiriezi un set adecvat decât să riști totul! 🛑
Cei care merg neechipați pe un traseu de via ferratta nu fac un act de curaj, ci unul de inconștiență. Siguranța ta valorează mai mult decât orice poză pe Instagram! 📸❌
STUDIU DE CAZ TREBEVIĆ - ILUZIA SIGURANȚEI ȘI A RISCURILOR REALE PE VIA-FERRATA
Un incident recent de salvare pe via-ferrata „Bijele stijene” (Pietrele Albe) de pe Trebević (masiv montan in Bosnia-Hertegovina) a redeschis o întrebare importantă.
Ce este exact o via-ferrata și cât de sigură este cu adevărat?
Conform informațiilor disponibile, pe vi- ferrata a avut loc un accident în care un alpinist a suferit o leziune la cap, iar intervenția a necesitat o operațiune complexă de salvare care a implicat un număr mare (24) de membri ai Serviciului Salvamont.
Astfel de operațiuni nu sunt de rutină. Salvarea de pe o via-ferrata necesită tehnici specializate de transport vertical și implică adesea riscuri semnificative, nu numai pentru victimă, ci și pentru salvatorii înșiși.
Acest eveniment nu este doar un incident izolat. Este un indicator clar al unei probleme mai ample și al unei percepții false asupra siguranței pe via-ferrata.
O via-ferrata, sau „drum de fier”, este un traseu de stâncă securizat, echipat cu cabluri de oțel, scoabe și alte elemente ajutătoare. Se folosește echipament special, inclusiv un ham de alpinism, o cască și un set de via-ferrata cu disipator de energie.
Această infrastructură este cea care creează adesea impresia de siguranță.
Cu toate acestea, un fapt cheie pe care mulți oameni îl ignoră este că a fi legat de un cablu nu previne o cădere, ci doar o atenuează.
În caz de cădere, alpinistul cade liber până la următorul punct de ancorare, unde se oprește brusc, cu forțe foarte mari acționând asupra corpului.
În timpul acestui proces, alpinistul se lovește foarte des de elemente de rocă sau metal.
Consecințele unei astfel de căderi pot fi grave, mai ales pe teren expus.
Prin urmare, regula de bază a deplasării pe o via-ferrata este clară: trebuie evitată căderea.
Cazul Trebević subliniază în continuare importanța pregătirii și a unei abordări responsabile.
Serviciul Salvamont avertizează pe bună dreptate că via-ferrata nu este o activitate ușoară, ci o formă de mișcare solicitantă și potențial periculoasă în munți.
Aceștia evidențiază în special problema dezinformării și modul în care via-ferrata este prezentată în public și pe rețelele sociale ca o „distracție sigură” disponibilă tuturor.
Această percepție creează un fals sentiment de securitate și încurajează oamenii să intre pe teren pentru care nu sunt pregătiți.
Acest caz demonstrează clar un model care se repetă din ce în ce mai mult.
O percepție falsă a siguranței duce la decizii greșite. Echipamentul este văzut ca o garanție a siguranței, iar un traseu pregătit ca o eliminare a riscului.
În realitate, căderile sunt reale, rănile sunt frecvente, iar posibilitatea de retragere este adesea limitată sau inexistentă.
Când acest caz este privit prin prisma cadrului unei culturi de siguranță, elementele cheie devin clare.
Factorul uman joacă un rol crucial.
1. Supraestimarea abilităților și subestimarea terenului
Intrarea pe via-ferrata fără o evaluare realistă a propriilor capacități fizice și tehnice duce la situații care depășesc capacitatea individului. Terenul este perceput ca fiind mai ușor decât este, iar propriile abilități ca fiind mai mari decât sunt în realitate.
2. Percepție distorsionată și conștientizare situațională redusă
Via-ferrata este percepută în mod eronat ca o activitate sigură. O astfel de percepție reduce prudența, concentrarea și capacitatea de a lua decizii la timp. Pierderea concentrării și evaluarea deficitară a situației sunt adesea cauza directă a incidentelor.
3. Lipsa educației și rolul ghidului
Fără o pregătire de bază și înțelegerea sistemului de siguranță, a echipamentului și a tehnicilor de mișcare, o persoană intră pe via-ferrata fără competențele necesare.
În astfel de situații, rolul unui ghid pregătit nu este o opțiune suplimentară, ci un factor cheie de siguranță, în special pentru începători și grupuri.
4. Coerență internă și luarea deciziilor
Diferența cheie dintre deplasarea în siguranță și intrarea într-o zonă de risc constă în capacitatea unei persoane de a se evalua realist pe sine și situația în care se află. Lipsa acestei coerențe interne duce la decizii greșite în momente cruciale.
Există lecții clare de învățat din acest caz.
- Via-ferrata nu este un traseu de drumeție sigur, ci un teren tehnic cu consecințe reale.
- Echipamentul nu este o garanție a siguranței, ci un mijloc de reducere a consecințelor.
- Cunoștințele, experiența și pregătirea sunt esențiale pentru reducerea riscului.
- Rolul unui ghid, în special pentru începători și grupuri, nu este o opțiune suplimentară, ci un factor important de siguranță.
- Rețelele de socializare și reprezentările superficiale ale activităților creează adesea o iluzie de siguranță care nu se bazează pe realitate.
Cazul Trebević nu este un incident izolat. Este un simptom al unei probleme mai ample și o percepție greșită a siguranței în munți.
Via-ferrata nu este un joc. Nu este o atracție.
Nu este o aventură ușoară. Este un spațiu în care greșelile au consecințe, deciziile au greutate, iar diferența dintre o experiență sigură și un accident depinde adesea de cunoștințe, pregătire și conștientizare.
Cel mai mare pericol pe o via ferrata nu este stânca. Ci credința că suntem în siguranță.
Mulți vizitatori subestimează pregătirea pentru o via-ferrata. Acest lucru poate duce la situații potențial mortale din cauza echipamentului insuficient sau a unui comportament necorespunzător.
Cu toate acestea, dacă este posibil, se recomandă dobândirea de experiență și instruire în domeniu cu profesioniști calificați.
tradus si adaptat d**a: © Velimir Kutleša
Cultura Siguranței în Munți - Art of Mountaineering
foto AI Igor Kutil
