09/07/2025
Persoanele cu afazia:
Post AVC reabilitarea trebuie începută în urma programului care să cuprindă totalitatea procedurilor fizice, psihice, logopedice pentru a asigura recâștigarea abilităților pierdute.
Procedurile diferă de la un pacient la pacient dar au următoarele scopuri:
• persoana să dobândească un statut funcțional care să-i asigure independența și un minim ajutor din partea aparținătorilor , a persoanelor de îngrijire;
• persoana să se acomodeze psihic , fizic, socioemoțional cu schimbările provocate de AVC;
• persoana să se integreze în familie și societate.
Specialistul în terapia limbajului are rolul de a încuraja pacientul,a înlătura starea de negativism, a susține pacientul și aparținătorii din punct de vedere afectiv și socioemoțional, de a realiza intervenția logopedică și starea de bine.Odată cu instalarea patologiei post AVC pacientul trebuie să învețe să comunice , scrie, citească,să vorbească, să se alimenteze.
Terapia logopedică trebuie să înceapă imediat ce pacientul are semnele vitale stabilizate(terapie de intervenție precoce)Un alt obiectiv important este acela de a reevalua și reproiecta permanent intervenția logopedică din cauza stării psihice a bolnavului(depresie)
După evaluarea făcută a pacientului cu AVC și disfagie persoanele ce au îi au în grijă trebuie să le fie prezentate informații despre tulburările de deglutiție.,băut precum și pneumonia de aspirație și factorii implicați, planul de tratament, mijloacele specifice, realizarea exercițiilor specifice, prepararea hranei, a lichidelor, respectarea texturilor prescrise , a candităților alimentelor și a băuturilor.Astfel terapia logopedică la pacienții cu disfagie neurogenă post AVC implică stimularea senzomotorie.
Obiectivele care se urmăresc sunt:
• îmbunătățirea controlului motor în fiecare etapă a procesului de deglutiție;
• prevenirea aspirației(prevenirea infecțiilor pulmonare) ;
• îmbunătățirea statusului nutrițional ;
• îmbunătățirea calității vieții.
La pacienții cu disfagie se evaluează permanent funcțiile cognitive, de comunicare și abilitățile de alimentare.
Trebuie examinat :
• nivelul de conștiință și înțelegere ;
• motricitatea linguală și a palatului moale ;
• reflexul tusei și de vomă ;
• funcția respiratorie ;
• calitatea vocii .
Modificările dietetice se referă la :
a.temperatura-evitarea alimentelor (temperatura corpului 35-36 grade C se recomandă ca temperatura alimentelor să fie mai scăzută, în reabilitare, deoarece stimularea cald/rece provoacă sensibilitatea;
b.dimensiunea bolului(evitarea dimensiunii bucăților mari);
c.evitarea gustului amar,picant, acru/acid:
d.dozarea corectă a bolului alimentar:
Este indicată modificarea volumului și a consistenței.
Alimentele trebuie să fie luate în îmbucături mici , să se mînânce încet, în liniște,să nu se introducă mai multe alimente în gură până când nu înghite ceea ce a mestecat.
e. se evită elementele fibroase,crude, lipicioase, uscate sau alimentele cu consistență mixtă
f.după masă este indicat să nu se așeze în pat(să se plimbe prin casă)