La psiholog- Denisa Vlad

24/06/2022

Despre mine

Numele meu este Denisa Vlad și sunt psiholog clinician, cu formare în terapia cognitiv- comportamentală , atestat de Colegiul Psihologilor din România. Ariile mele de specializare sunt psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. Am absolvit licența în Psihologie, urmată de un master în Clinică și Consiliere cognitiv-comportamentala în cadrul Universității din Oradea, Facultatea de Științe Socio-umane.
Principiile pe care le urmez în practica mea psihologică sunt următoarele: calitatea serviciului pe care îl furnizez și profesionalismul pe primul loc; confidențialitatea actului terapeutic; respect și acceptare depline față de istoricul, prezentul și particularitățile individuale ale fiecărui client în parte.

24/06/2022

Despre servicii

Bine ai venit La Psiholog!
Știm cu toții că suntem trup, minte și inimă încă din înțelepciunea populară. Am fost învățați încă de mici cm sa ne îngrijim corpul pentru a creste și a ne dezvolta armonios, însă prea rar ni s-a vorbit despre cm avem grija, cm hrănim și cm antrenăm partea nevazuta a corpului nostru.

Sunt aici sa te învat cm îngrijim mintea noastră, cm ne putem identifica gândurile irationale, percepțiile distorsionate, sa învățam sa ne reglam emoțional, sa ne intelegem mai bine, sa comunicam mai eficient și sa ii ascultam activ pe cei din jur și multe altele!

Poți veni alături de mine in aceasta călătorie intr-o ședința de consiliere sau terapie.

Ceea ce îți pun la dispoziție și îți pot oferi este:
• Consiliere psihologică
•psihoterapie
•Evaluări (exemplu: ale nivelului de stres sau anxietate)
•Dezvoltare personală
Și suport in lupta cu depresia, fobia, anxietatea sau orice alt ”uriaș” ce-ți sta in cale.

24/06/2022

Terapia cu cărți

Știai că biblioterapia este o formă de terapie clinică sau de auto-dezvoltare? Cel mai des aceasta este folosită în strânsă legătură cu psihoterapia, incluzand cititul ca parte a unui tratament. Cât de fascinant, nu-i așa? Să citești și practic ți-ai luat tratamentul!

Terapeutic vorbind cititul este o sursă de calmare a tulburărilor de sănătate mintală. La care mă refer? Dă-mi voie să-ți explic: tulburări de anxietate, tulburări de dispoziție, episoade depresive, fobii, tulburări de somn si multe altele sau chiar pentru întărirea bunăstării psihologice.

Textele religioase au fost cea mai folosită literatură din biblioterapia timpurie până la mijlocul secolului al XIX-lea. Wow!

Prima formă organizată cunoscută de biblioterapie utilizată în medii clinice datează din secolului al XIII-lea: în Egipt la spitalul Al Mansour din Cairo personalul și liderii religioși le citeau Coranul pacienților lor, pe langă tratamentul medical urmat.

Beneficiul terapeutic al citirii a fost identificat mai întâi de anticii romani și greci, dar este regăsit inclusiv în teoriile savanților și gânditorilor cunoscuți de-a lungul istoriei.

În „Poetică”, filosoful grec Aristotel (384-322 î.Hr.) a prezentat conceptul de a folosi literatura și drama pentru vindecarea și purificarea (catharsis) emoțiilor negative.

Ai încerca o astfel de purificare?

Mai târziu, filosoful Friedrich Nietzsche (1844–1900) și neurologul Sigmund Freud (1856-1939) s-au referit la ideea lui Aristotel despre catharsis atunci când au descris modul în care literatura poate avea un caracter terapeutic asupra emoțiilor negative.

Conexiuni similare între literatură și terapie pot fi identificate și în arhitectura unora dintre cele mai vechi biblioteci cunoscute.

Știai că Inscripția „Casa de vindecare pentru suflet ” a fost, potrivit istoricului grec Diodor Sicul (9–30 î.Hr.), scris la intrarea lui Ramses al II-lea în biblioteca din Teba, Egipt, în jurul anului 300 î.Hr.?

Și că inscripția „apotecar al sufletului” poate fi văzută în medievală bibliotecă a abației din St. Gall, Elveția?

Se pare că Cicero avea dreptate când spunea că dacă ai o grădină și o bibliotecă ai tot ce îți trebuie. Ba mai mult, poate fi loc de vindecare!

Inspirate de operele lui Freud, basmele, simbolurile și miturile au devenit un punct central în contextul psihanalitic jungian la mijlocul și sfârșitul secolului al XX-lea.

Publicații cunoscute cm ar fi „Omul și simbolurile sale” de Carl Gustav Jung , „Interpretarea basmelor” a lui Marie Louise von Franz, și alte cărți psihoterapeutice și cele legate de gen cm ar fi: „Iron John: A Book About Men” scrisă de Robert Bly ori „Femei care aleargă cu lupii: contactul cu puterea sălbatică” de Clarissa Estés sunt câteva exemple ale modurilor în care basmele și miturile pot fi folosite pentru dezvoltarea personală.

Care este cartea care pe tine te-a inspirat cel mai mult?

Ai experimentat terapia cu cărți?

Dacă tu ai scrie o carte destinată vindecării, ce titlu i-ai pune?

Aștept răspunsurile voastre în comentarii.

24/06/2022

“Viața își păstrează sensul potențial în orice condiții, chiar și în cele mai nefericite și noi putem oricând spune „da” vieții și găsi un sens celor mai dure și fără noimă experiențe umane.” - amintea autorul neintenționatului bestseller, Viktor Frankl.

Volumul de față este unul biografic și ne înfățișează istoria necruțătoarea, dar plină de sens a unui fost deținut, a unui om redus la statutul de număr, 119104. În mijlocul odios al Holocaustului, tânărul Frankl caută un sens, își caută “de ce-ul”.
Acesta nu a fost un deținut oarecare, ci avem de-a face cu un specialist clinician care ne prezintă de-a lungul cărții nu doar trăirile și vulnerabilitățile sale ci face o analiză condiției umane în cele mai neașteptate, jalnice și limită situații.

Reacțiile psihologice observate la deținuții ajunși în lagăr au fost: în primă fază deținuții trăiau cu iluzia că totul va fi bine, că vor fi cruțați. Această reacție este numită de Frankl „iluzia grațierii”. În continuare, cea de-a doua fază a reacțiilor psihologice era aceea a apatiei, a tocirii emoțiilor, ca mecanism de autoapărare. Și ultima era aceea legată de psihologia deținutului de după eliberare.

Interesant de remarcat a fost faptul că acei prizonieri care aveau un scop, ceva pentru care să trăiască, la care să se gândească sau care întrezăreau o speranță, rezistau mai mult, aveau o imunitatea mai bună în acele condiții inumane și precare. În schimb, cei care își pierdeau speranța, renunțau pur și simplu, lăsându-se pradă morții.

În lagăr, omul își pierdea în primul rând rostul, fiind supus unei suferințe nedrepte și inevitabile. De aceea, intenția lui Frankl a fost aceea de a conferi o semnificație suferinței. El a susținut că modul în care omul se raportează la suferință și atitudinea pe care o adoptă este esențială în (re)găsirea sensului.

Ce înțelegem deci? Oamenii sunt căutători ai sensului. Conform lui Frankl oamenii por găsi sensul în trei moduri: creând și înfăptuind ceva de care să fie mulțumiți, experimentând ceva sau cunoscând pe cineva (căci „omul poate, prin contemplarea plină de iubire a chipului persoanei iubite, pe care îl poartă în sine, să ajungă la împlinire”) sau prin atitudinea pe care o au în fața suferinței inevitabile.

Tu ți-ai găsit sensul? Știi care este acel “de ce” al tău care te poate determina să reziști oricărei împrejurări?

24/06/2022