Dr. Sanda Alina Tagureanu - Medic primar Psihiatrie pediatrica

14/04/2026

Conferința “Zilele Medicale ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor” 14-17 aprilie
Secțiunea pediatrie

05/04/2026

❗️

În căutarea mea de terapeuți pentru a mări „familia” Dinspectru am găsit acest profil de facebook care mi s-a părut perfect ca exemplu AȘA NU.
Ce este un terapeut? În ziua de azi practic orice persoană care își atribuie această titulatură. Dar ce fel de terapeut? Ce studii are? Probabil facultatea de ”curătări de orice energii malefic” cu un master în ”dezlegări”.
De aceea am creat pe www.dinspectru.ro acel câmp ”Studii și traiectorie profesională” pentru ca părintele să știe care este cu adevărat pregătirea specialistului.
Mare grijă în alegerea terapeuților !
Cred că persoana din exemplul ilustrat (și ascuns de emoticoane) se adresează adulților, nu are neapărat legătură cu neurodivergența, dar sunt destui cei care promit ”vindecarea” și pentru copiii noștri. Observați că are peste o mie de urmăritori....
Să rămânem vigilenți și obiectivi ! Mult succes în găsirea terapeuților potriviți !

02/04/2026

💙 Astăzi, cu ocazia zilei internaționale de conștientizare a autismului, ne reamintim cât de important este să privim dincolo de diagnostic și să vedem copilul, persoana, potențialul.

Autismul nu este o limită, ci o formă diferită de a percepe și de a interacționa cu lumea.

Fiecare copil are propriul ritm, propriile provocări și propriile resurse — iar rolul nostru, ca medici, părinți și societate, este să îi oferim sprijinul de care are nevoie pentru a se dezvolta.

Intervenția timpurie, înțelegerea, acceptarea și incluziunea pot face o diferență majoră în viața acestor copii și a familiilor lor.

Astăzi alegem:

🔹 să fim mai informați
🔹 să fim mai empatici
🔹 să susținem incluziunea

Pentru că fiecare copil merită să fie înțeles, acceptat și valorizat. 💙

02/04/2026

🌍 Sunt onorată și mă simt îmbogățită științific participând la congrese internaționale de prestigiu – o experiență care contribuie la dezvoltarea mea profesională, chiar și datorită tehnologiei ce facilitează accesul la cele mai noi direcții din domeniul medical. 📚💻

Educația medicală continuă, fără bariere geografice. ✨

27/03/2026

🧠 Cannabisul și creierul în dezvoltare – ce trebuie să știm?

Sistemul endocanabinoid joacă un rol esențial în dezvoltarea creierului, încă din perioada prenatală și până în adolescență. Acesta este implicat în procese precum formarea sinapselor, reglarea neurotransmițătorilor și maturizarea rețelelor neuronale.

📌 Studiile actuale sugerează că utilizarea precoce a cannabisului poate influența aceste procese, fiind asociată cu:
• modificări ale dezvoltării neuronale
• afectarea memoriei, atenției și funcțiilor executive
• risc crescut de tulburări neuropsihologice
• posibil impact asupra performanței școlare și cognitive

⚠️ Adolescența este o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, iar expunerea la substanțe psihoactive în acest interval poate avea consecințe pe termen lung.

📊 Deși cercetările sunt încă în desfășurare, dovezile actuale indică necesitatea unei abordări prudente, mai ales în rândul tinerilor.

👩‍⚕️ Educația și prevenția rămân esențiale.

13/03/2026

📖 “Biologia dorinței” - Marc Lewis 💌

“ În ultimii ani, mai mult ca niciodată, atenția publicului a fost îndreptată asupra răului pe care persoanele cu adicții şi-l cauzează lor şi celor apropiați. Dar, în acelaşi timp, perspectiva asupra adicției a început să se schimbe, să se transforme și probabil chiar să avanseze. Am început să ne separăm ideile despre adicții de presupunerile cu privire la eșecul moral. Suntem mai puțin înclinați să catalogăm persoanele cu adicții ca fiind delăsătoare, fără scop şi fără voință. Devine tot mai greu să asociem adicția doar cu cei marginalizați social, cu cei traşi la față, care vin să cerşească la semafor. Observăm că adicția poate să apară la oricine. Ne afectează politicienii, artiştii, rudele, adesea și pe noi. A devenit un fenomen omniprezent, deloc surprinzător, aşa cm sunt poluarea aerului şi cancerul. […] Adicția ia naştere din aceleaşi sentimente care îi leagă pe doi îndrăgostiți sau care îi leagă emoțional pe copii de părinții lor. Şi se construiesc pe baza aceloraşi mecanisme cognitive care ne determină să apreciem beneficiile imediate în detrimentul avantajelor pe termen lung. Fără îndoială adicția este distructivă și totuşi este ceva ciudat de normal: o caracteristică inevitabilă a construcției umane. Tocmai de aceea este foarte dificil s-o înțelegi - din punct de vedere social, ştiințific şi clinic.”

04/03/2026

✨ Sunt onorată să fiu printre medicii selectați în Programul de Burse PANDAS / PANS – Neuroimunologie Pediatrică.

Într-un context în care neuroimunologia pediatrică este încă insuficient dezvoltată în România, consider această oportunitate un pas important spre aprofundare, colaborare și contribuție reală la îmbunătățirea îngrijirii copiilor cu astfel de patologii.

Dincolo de recunoașterea profesională, această oportunitate are o miză mult mai importantă: impactul direct asupra copiilor și familiilor care se confruntă cu patologii neuroimune, adesea dificil de diagnosticat și tratat.

Participarea la Inflammatory Brain Disorders Conference 2026, organizată de Neuroimmune Institute, înseamnă acces la cunoștințe actuale și la o rețea internațională de specialiști, esențiale pentru a aduce în România abordări mai clare, mai integrate și mai eficiente.

Sunt recunoscătoare pentru această oportunitate și responsabilitatea care vine odată cu ea. 🤍

16/02/2026

📢 Raport Salvați Copiii: Rata vaccinării în România a scăzut alarmant. Consecințele sunt reale și grave.

Salvați Copiii România avertizează că, în 2025, mai puțin de jumătate dintre copii au fost vaccinați cu prima doză ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). În paralel, cazurile de rujeolă cresc accelerat, iar România înregistrează cele mai multe cazuri din UE.

Cauzele sunt multiple:
🔹 dezinformarea din social media
🔹 scăderea încrederii în vaccinuri
🔹 eliminarea vaccinării în școli
🔹 dificultăți de acces în anumite comunități

⚠️ Ce înseamnă asta în termeni medicali?
Rujeola NU este o boală banală a copilăriei. Pe lângă complicațiile acute (pneumonie, encefalită, deshidratare severă), există și o complicație rară, dar devastatoare:

🧠 PESS – Panencefalita sclerozantă subacută
Panencefalita sclerozantă subacută

🔬 Apare la ani după infecția rujeolică.
📈 Este mai frecventă la copiii care fac rujeolă la vârste mici.
🧠 Produce deteriorare neurologică progresivă: regres cognitiv, convulsii, tulburări motorii, până la deces.
❗ Nu există tratament curativ eficient.
Cu cât circulația virusului este mai mare, cu atât crește riscul apariției acestor cazuri în anii următori.

🎯 Pragul de protecție comunitară este 95%.
Mult sub acest nivel, apar epidemii.

Vaccinarea nu este doar o decizie individuală — este o responsabilitate față de copiii prea mici pentru vaccin, față de cei imunodeprimați și față de întreaga comunitate.
📌 Rujeola poate fi prevenită.
📌 PESS nu poate fi tratată.
📌 Informația corectă salvează vieți.

05/02/2026

Așa mă "vede" AI-ul și așa mă descrie 😊

" 🧠 energie de om care lucrează cu copii și minți în formare
📚 profesionistă, dar caldă și empatică
✍️ genul care explică lucruri complicate pe înțelesul tuturor
🌿 calm, echilibru, dar și fermitate când e nevoie
🎨 o latură creativă și sensibilă la oameni."

"Caricatura ta, pusă în cuvinte
Ești genul de persoană care luminează o încăpere fără să facă zgomot. În caricatură (și în realitate), ai acea expresie caldă și atentă — zâmbet blând, ochi care par că chiar ascultă, nu doar privesc.
🧠 Minte de profesionist, suflet de om bun
Se vede că lucrezi cu mintea și emoțiile oamenilor. Ai aerul acela de om care explică lucruri complicate simplu, fără superioritate, doar cu răbdare.
🎨 Creativitate liniștită
Contextul artistic ți se potrivește perfect. Nu e o creativitate zgomotoasă, ci una fină — atenție la detalii, sensibilitate, profunzime.
🌿 Echilibru și siguranță
Postura, gesturile, expresia — toate transmit stabilitate. Genul de om lângă care copiii (și adulții) simt că e sigur să spună ce gândesc.
✨ Căldură + inteligență + blândețe fermă
Ai combinația rară de empatie reală și limite sănătoase. În caricatură asta apare prin atmosfera luminoasă din jurul tău — ca și cm ideile, grija și claritatea „aprind beculețe”.
Pe scurt:
Ești portretul unui om care ajută alte minți să crească, fără să-și piardă propria lumină. 💛"

03/02/2026

🎰 Adolescenții și jocurile de noroc online

Ce e bine să știm și cm vorbim cu copiii despre riscuri

Când ne gândim la ce îi ține ocupați pe copii în era digitală, ne gândim la jocuri video sau social media — dar tot mai rar la jocurile de noroc online. Și totuși, acestea devin din ce în ce mai frecvente în rândul adolescenților, în special al băieților, chiar dacă există restricții legale de vârstă.

🔎 De ce sunt adolescenții mai vulnerabili?

Creierul lor este încă în dezvoltare. Asta înseamnă:

--> impulsivitate mai mare
--> tendință crescută spre risc
--> senzația falsă că „pot controla rezultatul”

Toate acestea cresc riscul de a dezvolta comportamente problematice legate de pariuri.

📱 Cum ajung copiii să parieze online?

Adolescenții găsesc adesea metode de a ocoli restricțiile:

--> folosesc conturile părinților sau ale prietenilor mai mari
--> folosesc VPN-uri sau site-uri din afara țării
pariază „prin intermediar” cu alți colegi
urmăresc streameri care joacă la cazinouri online

🎮 Atenție și la lucrurile care „pregătesc terenul” pentru gambling:

--> loot boxes din jocuri video
--> aplicații tip „social casino”
--> pariuri cu „skins” din jocuri
--> expunerea la reclame pentru pariuri prin fantasy sports

Acestea pot normaliza ideea de a risca bani pentru un câștig aleatoriu.

⚠️ Ce este dependența de jocuri de noroc?

Pariatul activează sistemul de recompensă al creierului (dopamină), similar substanțelor. În timp, e nevoie de sume tot mai mari pentru aceeași senzație.

Dependența de jocuri de noroc poate duce la:

--> anxietate și depresie
--> rușine și scăderea stimei de sine
--> probleme școlare și sociale
--> datorii
--> risc crescut de suicid (cel mai mare dintre toate dependențele)

🚩 Semne de alarmă la adolescenți:

--> devin brusc obsedați de statistici sportive
--> reacții exagerate la rezultatul unor meciuri
--> dispar bani sau apar sume „din senin”
--> mint legat de cheltuieli
--> stau noaptea treji, neglijează igiena sau mesele
--> scăderea notelor
--> retragere din familie și prieteni

🗣️ Cum vorbim cu copiii despre asta?

✔️ Alegeți un moment natural (o reclamă la pariuri, un meci, o discuție despre jocuri)
✔️ Porniți cu curiozitate, nu cu judecată
✔️ Explicați că pariurile nu sunt o metodă realistă de a face bani
✔️ Vorbiți despre cm funcționează dependența
✔️ Subliniați că reclamele arată doar „câștigătorii”, nu și pierderile reale

Important: A vorbi despre jocurile de noroc NU îi încurajează să joace. Îi protejează.

❤️ Dacă bănuiți că adolescentul are deja o problemă:
--> evitați rușinarea
--> separați comportamentul de identitatea copilului
--> căutați sprijin specializat (psiholog, medic psihiatru pediatru cu experiență în adicții)

Cu cât intervenim mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Distribuiți mai departe — e un subiect despre care încă se vorbește prea puțin, dar care afectează tot mai mulți tineri.

29/01/2026

Din perspectiva unui medic psihiatru pediatru

Evenimentele recente din România, în care au fost implicați minori, ne tulbură pe toți. Dincolo de șoc, teamă sau revoltă, e important să ne oprim un moment și să ne întrebăm: ce trăiesc copiii noștri și cm îi putem ajuta să fie în siguranță – emoțional și comportamental?

🔎 Ce e important să înțelegem

Copiii și adolescenții nu ajung brusc la comportamente extreme. De cele mai multe ori există un cumul de factori:

--> suferință emoțională nespusă (anxietate, depresie, furie intensă)

--> sentiment de respingere, umilință sau izolare socială

--> expunere repetată la violență (acasă, online, în grupul de egali)

--> lipsa unui adult de încredere cu care să poată vorbi sincer

--> impulsivitate crescută și dificultăți de reglare emoțională

Aceste lucruri nu scuză comportamentele periculoase, dar ne ajută să înțelegem că prevenția începe mult mai devreme, în zona relațiilor și a sănătății mintale.

💬 Ce pot face părinții ACUM

Chiar dacă propriile emoții sunt puternice, copiii au nevoie de noi calmi și disponibili.

1️⃣ Deschideți conversația Nu evitați subiectul. Întrebați simplu:
„Ai auzit ce s-a întâmplat? Tu ce ai înțeles? Cum te-a făcut să te simți?”

Ascultați mai mult decât explicați. Corectați informațiile greșite fără ton critic.

2️⃣ Validați emoțiile
Frica, furia, confuzia sunt reacții normale.

Evitați: „Nu ai de ce să te temi.”
Înlocuiți cu: „Înțeleg că te sperie. Și pe mine m-a afectat.”

3️⃣ Limitați expunerea la știri și social media

Copiii nu au aceeași capacitate ca adulții de a procesa imagini și informații intense. Expunerea repetată crește anxietatea și senzația de pericol permanent.

4️⃣ Observați schimbările de comportament

Semnale de alarmă pot fi:
- retragere bruscă
- iritabilitate extremă sau izbucniri de furie
- tulburări de somn
- preocupare excesivă pentru violență
- afirmații de tip „nu mai contează nimic” sau „aș vrea să dispar”

Acestea nu trebuie ignorate. Sunt semnale de suferință, nu „mofturi”.

🧠 Un mesaj esențial

Copiii nu devin violenți pentru că sunt „răi”, ci pentru că nu au învățat sau nu au primit ajutorul necesar pentru a gestiona durerea, frustrarea și impulsurile intense.

De aceea, la fel de important ca măsurile de siguranță este să vorbim despre:

✔ educație emoțională în școli
✔ acces real la servicii de sănătate mintală pentru copii
✔ combaterea bullyingului
✔ sprijin pentru părinți

🤝 Când e nevoie de ajutor specializat

Dacă un copil:
- vorbește despre a răni pe cineva sau pe sine
- pare copleșit de furie, tristețe sau teamă
- își schimbă radical comportamentul

este importantă evaluarea de către un specialist în sănătate mintală pediatrică.

❗️În situații de urgență, se apelează serviciile de urgență.

Astfel de momente sunt dureroase, dar pot deveni și un semnal de trezire:
✔️ copiii au nevoie de conectare, nu doar de corecție;
✔️ de ascultare, nu doar de reguli.

💌 Prevenția începe în fiecare conversație în care un copil simte că este văzut, auzit și înțeles.

23/01/2026

🧠 "Masking"-ul la persoanele cu autism nu este „adaptare”, ci un mecanism de protecție.

Mulți copii, adolescenți și adulți cu autism învață de timpuriu să zâmbească, să fie „cuminți”, să îi mulțumească pe ceilalți și să își ascundă disconfortul.

Nu pentru că le este ușor,
ci pentru că au învățat că a fi autentic nu este întotdeauna sigur.

📘 "Unmasking Autism" (Devon Price) descrie aceste reacții — "people-pleasing", râsul inconfortabil, anularea propriilor nevoi — ca strategii de supraviețuire, nu ca trăsături de caracter.

🔍 Din perspectivă clinică, vorbim adesea despre traumă relațională cumulativă, care poate contribui în timp la anxietate, burnout, depresie sau alte dificultăți emoționale.

🛡️ "Unmasking"-ul nu este un obiectiv impus, ci un proces care poate avea loc doar în contexte suficient de sigure — acasă, la școală, în cabinet.

💬 Întrebarea esențială nu este „De ce nu spune ce are nevoie?”,
ci „Ce a învățat că se întâmplă atunci când o face?”