29/01/2024
Îngrijorarea părinților a căror copii, odată intrați în clasa a noua constată scăderea interesului pentru învățarea formală, academică, reflectată în note ceva mai mici, este una legitimă, darrrrrrr dacă am fi cu adevărat atenți, am putea observa că la nivelul acelorași copii vom vedea o creștere a interesului pentru anumite domenii de cunoaștere.
În esență, adolescența poate fi această vârstă în care copilul spune ”Eu cu chimia nu cred că o să fac mare lucru în viață, pe de altă parte, să citesc lecturi istorice, mi se pare foarte tare”.
Atenție, asta nu înseamnă neapărat că va avea 10 la istorie, pentru că, din nefericire, nu întotdeauna ceea ce găsim în manuale sau în relația cu cadrul didactic reflectă foarte bine esența unui domeniu de cunoaștere. Dar sunt foarte mulți adolescenți care, deși nu sunt elevi exemplari, rămân cu mintea foarte curioasă, trează, explorează foarte mult în esență. Și chiar dacă în liceu scade dezinteresul pentru școală, ei învață, dar nu după rigorile școlii.
E important să văd: copilul meu e demotivat, dar are o minte vie, interesată, sau s-a dus și această flacără a curiozității, și abia în această a doua situație, este cazul să mă îngrijorez cu adevărat.
Dar, dacă copilul meu are note mici, dar mintea vie, e important să-i dau și acest feedback: ”probabil că școala tradițională, cm e ea acuma, s-ar putea să fie nițel plictisitoare pentru tine, dar eu observ că tu ești foarte pasionat de chestia asta, sau de cealaltă”, și să-i cultiv aceste pasiuni, spunându-i și că, pe de altă parte, dacă vrei să ajungi să-ți cultivi pasiunea într-un mediu formal, academic, fie la o școală de meserii foarte bună (poate vrea să ajungă să devină un patiser bun, că a văzut el o emisiune la televizor), fie că vrea să dea la o facultate în domeniul de interes pentru el, e necesar să-i transmit și mesajul: ca să ajungi acolo, trebuie să fii atent puțin și la școală, măcar la un nivel decent, în care să nu ai corigențe, și să-ți iei bacalaureatul.
Dar eu, ca părinte, să fac diferența între un copil care ajunge să fie un elev de nota 5 – 6, dar care poate să rămână cu mintea vie și foarte trează, și nu întâmplător, toate studiile longitudinale ne arată că elevii, etichetați în adolescență ca fiind mai degrabă mediocrii, mulți dintre ei, ca adulți, au devenit sufletul și în centrul unor proiecte profesionale foarte bune, în care au fost mânați de pasiune, de curiozitate, de explorare, în care s-au descurcat foarte bine.
În concluzie, e important să vedem care le sunt resursele, și în ce măsură găsim acolo: plăcerea, competența, încrederea, flexibilitatea și sensul. Și dacă le vom regăsi, tânărul este pe drumul cel bun !
