Psiholog Raluca Mudura

Psiholog Raluca Mudura Psiholog clinician
Online sau în cabinet

Mesaje vechi – ecouri actualeIată câteva expresii din cultura românească, frecvent auzite în copilărie sau adolescență, ...
17/12/2025

Mesaje vechi – ecouri actuale

Iată câteva expresii din cultura românească, frecvent auzite în copilărie sau adolescență, care tind să normalizeze abuzul, neglijarea emoțională, inegalitatea sau invalidarea – și care, pentru mulți adulți, continuă să aibă ecou intern:
• „Cine lovește iubește”
• „Între două nu te plouă”
• „Așa sunt bărbații”
• „Lasă, alții o duc mai rău”
• „Ce-o să zică lumea?”
• „Strânge din dinți”
• „Dragostea adevărată doare”
• „Nu mai plânge, că te faci urât/ă”

Cum funcționează?
Repetate suficient de des, mai ales de figuri semnificative (părinți, bunici, profesori, adulți de referință), aceste mesaje nu rămân simple expresii. Ele devin lentile prin care învățăm să interpretăm realitatea relațională și emoțională.
Copilul sau adolescentul nu le analizează critic, ci le interiorizează ca adevăruri despre lume, iubire și sine.

Prin aceste mesaje, se construiesc convingeri precum:
• iubirea poate include durere, control sau violență;
• loialitatea presupune tăcere și toleranță;
• emoțiile dificile trebuie reprimate sau minimalizate;
• validarea vine din exterior („ce-o să zică lumea”), nu din contactul cu sine;
• suferința este o dovadă de maturitate sau caracter.

Ecourile actuale: cm se manifestă azi

Ajunse interiorizate, aceste credințe devin tipare automate de raportare la ceilalți, care pot arăta astfel:
• acceptarea comportamentelor agresive sau distructive „pentru că există iubire”;
• normalizarea infidelității, a relațiilor paralele sau a lipsei de granițe („între două nu te plouă”);
• rămânerea în relații dureroase din convingerea că „așa e dragostea”;
• dificultăți în a spune „nu” sau a pune limite, asociate cu vinovăție;
• inhibarea plânsului, a vulnerabilității și a exprimării nevoilor reale;
• minimizarea propriei suferințe prin comparație („alții o duc mai rău”).

Costurile emoționale
Deși aceste strategii pot părea adaptative pe termen scurt, pe termen lung ele vin cu costuri emoționale semnificative:
• anxietate și hiper-vigilență în relații;
• rușine și auto-învinovățire;
• confuzie între iubire și suferință;
• epuizare emoțională;
• dificultăți în reglarea emoțiilor și în construirea unor relații sigure.

De ce contează să le aducem în conștient?
Pentru că aceste mesaje continuă să ne influențeze nu prin ce spun explicit, ci prin felul în care ne determină să tolerăm, să acceptăm sau să ignorăm ceea ce ne face rău.
A le recunoaște înseamnă primul pas spre a reduce puterea ecourilor lor și a crea spațiu pentru mesaje noi, reparative, care susțin siguranța, respectul și relațiile sănătoase.

Dacă simți că emoțiile tale au nevoie de un spațiu sigur în care să fie ascultate și înțelese, te aștept într-un cadru t...
16/12/2025

Dacă simți că emoțiile tale au nevoie de un spațiu sigur în care să fie ascultate și înțelese, te aștept într-un cadru terapeutic construit pe prezență, grijă și respect pentru ritmul tău.

În cabinet, lucrăm împreună astfel încât emoțiile să poată fi trăite fără teamă și integrate într-un mod care să susțină echilibrul și claritatea interioară.

Ne putem întâlni fie în cabinet, într-un cadru confidențial și atent structurat, fie online, cu aceeași rigoare profesională și continuitate a procesului terapeutic.

„Copilul ajunge să care greutăți pe care părintele nu a știut cm să le pună jos”. Expresia descrie, într-un limbaj meta...
03/12/2025

„Copilul ajunge să care greutăți pe care părintele nu a știut cm să le pună jos”.

Expresia descrie, într-un limbaj metaforic, procesul prin care vulnerabilitățile, rănile emoționale și tiparele de relaționare neintegrate ale unui părinte se transmit, involuntar, copilului.

În dezvoltarea timpurie, copilul învață regulile interne ale funcționării emoționale în primul rând prin modelare: ceea ce vede, ceea ce simte și ceea ce trăiește în relație cu adultul său semnificativ devine treptat parte din propria lui identitate și din propriile strategii de adaptare.

Un părinte care nu a învățat să își pună limite, să spună „nu”, să se regleze în fața stresului sau să se raporteze cu blândețe la propria vulnerabilitate transmite neintenționat copilului aceleași dificultăți. Astfel, copilul poate ajunge să poarte:
• anxietăți care nu îi aparțin,
• responsabilități emoționale pentru starea adultului,
• frici internalizate,
• modele relaționale bazate pe supracontrol, evitare sau hiperadaptare,
• dificultăți în exprimarea nevoilor și în setarea limitelor sănătoase.

Când părintele nu știe să își așeze propriile poveri — fie pentru că nu a avut ocazia, contextul sau sprijinul necesar — acestea se transformă în micro-mesaje educaționale pe care copilul le încorporează natural:
• învață cm se spune „nu” din felul în care părintele își apără (sau nu) limitele;
• învață cât valorează nevoile sale din felul în care adultul își recunoaște sau își ignoră propriile nevoi;
• învață cm să se liniștească din modul în care vede adultul gestionând tensiunea, conflictul sau disconfortul;
• învață blândețea din felul în care părintele se tratează pe sine și îi tratează pe ceilalți.

În acest sens, expresia subliniază responsabilitatea profundă, dar și oportunitatea pe care o are orice părinte: vindecarea personală devine nu doar un act de autocunoaștere, ci și o formă directă de protecție emoțională pentru copil.

Un adult care își așază propriile greutăți creează un spațiu în care copilul nu mai trebuie să le poarte pentru el — un spațiu în care dezvoltarea sănătoasă, autonomia și reglarea emoțională devin posibile.

19/11/2025

Ai observat că atunci când ai o problemă, ventilarea cu prietenii nu te ajută atât de mult pe cât sperai?
Cu toții am trăit momente în care ne-am dus la un prieten ca să ne descărcăm și, în loc să ne simțim mai ușurați, am rămas cu un nod în stomac. Nu pentru că prietenul nu ar fi bine intenționat, ci pentru că unele reacții — foarte obișnuite, de altfel — pot închide comunicarea în loc să o deschidă. De exemplu, atunci când:

• Minimalizează prin comparații:
„Lasă, asta e nimic pe lângă ce mi s-a întâmplat mie…”
➡️ Minimalizarea scade capacitatea persoanei de a se simți înțeleasă și activează mecanisme defensive.
➡️ Exemple: Ai pierdut o colaborare importantă, iar prietenul răspunde cu „eu am fost concediat, stai liniștit”. În acel moment, nu mai e spațiu pentru emoțiile tale.

• Întrerupe și mută atenția spre el/ea:
„Și eu am trecut prin asta…”
➡️ Intenția poate fi bună, dar efectul este o deviere a conversației. Oamenii se simt susținuți când sunt lăsați să-și spună povestea fără întreruperi.

• Exagerează situația („flambează”):
„Eu nu aș fi acceptat așa ceva! Nu știu cm suporți!”
➡️ Acest tip de reacție crește reactivitatea emoțională și poate amplifica anxietatea sau rușinea, ceea ce nu ajută la reglarea emoțională.

• Sare direct la soluții:
„Fă asta și asta, e simplu.”
➡️ Oamenii au nevoie mai întâi de procesarea emoțiilor înainte de soluții. Dacă soluțiile vin prea devreme, apare impresia că „nu sunt ascultat”.

• Insistă să faci lucrurile într-un anumit fel și se supără dacă nu le urmezi sfatul:
➡️ Aceasta este o formă subtilă de control. În relațiile suportive, autonomia emoțională este esențială.

Vrei să oferi suport real cuiva care se destăinuie?
Iată comportamente demonstrate științific ca fiind eficace:

1. Ascultă activ
– Menține contact vizual, oferă semne că ești prezent.
– Reflectează esența a ceea ce auzi: „Se pare că a fost foarte greu pentru tine.”
➡️ Simpla reflectare reduce reactivitatea emoțională și crește sentimentul de siguranță.

2. Întreabă de ce are nevoie în acel moment
„Ai nevoie să te descarci sau ai nevoie de idei pentru cm ai putea aborda situația?”
➡️ Oferă autonomie și reduce riscul de a oferi „fix ceea ce NU era nevoie”.

3. Evită comparațiile cu tine
➡️ În loc de „și eu…”, încearcă: „Vreau să înțeleg cm e pentru tine.”

4. Rămâi în povestea lor, nu o devia la tine
➡️ Asta transmite: „Ești important pentru mine. Acum este spațiul tău.”

5. Nu forța soluții, decizii sau ritmul
➡️ Oamenii procesează în ritmuri diferite. Presiunea poate genera rezistență sau sentimentul că sunt judecați.

6. Nu minimaliza și nu exagera
➡️ Fii ancorat în realitatea lor.
Exemplu util:
În loc de „nu e chiar așa grav”, încearcă „Cum te-a afectat asta?”
În loc de „vai, e dezastru!”, încearcă „Par să fie multe pentru tine acum, sunt aici.”

Ce poți adăuga pentru a întări relația și sentimentul de siguranță emoțională?

• Normalizează emoțiile:
„E firesc să simți asta, având în vedere ce ai trăit.”

• Validează experiența:
„Ce spui are sens. Mulți ar simți la fel în locul tău.”

• Oferă prezență, nu performanță:
Simpla prezență și disponibilitate emoțională sunt mai importante decât cuvintele perfecte.

• Întreabă înainte să atingi subiecte sensibile:
„Pot să te întreb ceva mai personal în legătură cu asta?”

• Fii curios cu blândețe, nu invaziv:
„Cum te-a făcut să te simți partea aceea? Dacă vrei să povestești.”

Pentru cei care simt că și-au pierdut direcția sau că sensul pare departe. Pentru cei care caută, cu dorința sinceră de ...
10/11/2025

Pentru cei care simt că și-au pierdut direcția sau că sensul pare departe. Pentru cei care caută, cu dorința sinceră de a regăsi un sens care să le dea direcție și liniște.

Dacă simți că ești într-un moment în care sensul pare neclar, putem explora împreună felul în care el se poate reconstrui - pas cu pas, prin înțelegere, claritate și reconectare la ceea ce contează cu adevărat pentru tine.

Spațiul terapeutic poate deveni locul în care sensul începe din nou să prindă formă.

Când vă tratați de răceală, nu uitați de 💊“pastila de prietenie” — are efecte secundare plăcute și ajută la recuperare m...
07/11/2025

Când vă tratați de răceală, nu uitați de 💊“pastila de prietenie” — are efecte secundare plăcute și ajută la recuperare mai rapidă!

Nu e glumă: cercetările arată că relațiile sociale pozitive chiar influențează sistemul imunitar. Studiul clasic al lui Sheldon Cohen și Sarah Pressman (2006) a arătat că persoanele cu sprijin social consistent și relații apropiate răcesc mai rar, chiar și atunci când sunt expuse direct la virusuri respiratorii în laborator.

Cum e posibil?
Psihoneuroimunologia – știința care explorează legătura dintre minte, creier și sistemul imunitar – ne oferă câteva răspunsuri fascinante:
✨ Stresul social și singurătatea pot suprima răspunsurile antivirale rapide (exact cele care ar opri virusul din start).
✨ Izolarea și emoțiile negative cresc inflamația sistemică (IL-6, CRP etc.), încetinind vindecarea.
✨ În schimb, conexiunile autentice reduc acești markeri inflamatori și întăresc imunitatea.

Și nu e nevoie de gesturi mari. Momentele mici, pozitive — un mesaj de la cineva drag, o conversație scurtă, o plimbare cu un prieten — au efect biologic real. Ele scad cortizolul, echilibrează răspunsul imun și ajută corpul să se repare mai repede.

Ce poți face azi, pe lângă ceai, odihnă și vitamina C?
✨ Petrece 15–30 minute pe zi conectându-te cu cineva (un apel, o plimbare împreună, o conversație reală). Calitatea contează.
✨ Cultivă evenimente pozitive mici: observă o floare, laudă-ți un prieten, notează 3 lucruri bune la final de zi — ele se corelează cu inflamație mai mică.
✨ Lucrează la somn și gestionarea stresului (meditație, mișcare moderată): reduc stresul cronic care „strică” răspunsul imun.
✨ Dacă te simți izolat, caută grupuri (de hobby, voluntariat, terapie de grup) — intervențiile sociale au potențialul real de a schimba biomarkeri de sănătate.

Concluzia?
Nu doar medicamentele ne vindecă — relațiile vindecă.
Prietenia, afecțiunea și sentimentul de apropiere sunt, la propriu, vitamine pentru sistemul imunitar.

Nu avem nevoie de explicații ca să simțim. Avem nevoie de locuri în care e sigur să simțim.În terapie, nu căutăm să „rep...
20/10/2025

Nu avem nevoie de explicații ca să simțim. Avem nevoie de locuri în care e sigur să simțim.

În terapie, nu căutăm să „reparăm” emoțiile, ci să le oferim un spațiu de înțelegere și prezență. Învățăm să privim trăirile cu blândețe, să ne apropiem de ele fără judecată și să facem loc chiar și pentru ceea ce doare.

Din acest spațiu de acceptare se naște claritatea — despre ce e cu adevărat important pentru tine, despre valorile care dau sens pașilor tăi.

Nu putem controla valurile vieții, dar putem alege direcția în care vrem să mergem.
Terapia devine locul în care înveți să îți asculți propria busolă interioară și să îți construiești, cu blândețe, drumul spre ceea ce contează.

Dacă simți că e momentul să îți regăsești direcția, te aștept în cabinet — un spațiu sigur, unde poți învăța să fii cu tine, nu împotriva ta.

Infidelitatea în cuplu – separare inevitabilă sau reparare?Infidelitatea rămâne una dintre cele mai puternice provocări ...
30/09/2025

Infidelitatea în cuplu – separare inevitabilă sau reparare?

Infidelitatea rămâne una dintre cele mai puternice provocări cu care se poate confrunta o relație de cuplu. Ea zguduie fundația încrederii, activează emoții intense și lasă în urmă o traumă relațională greu de gestionat. Totuși, dincolo de impactul devastator imediat, infidelitatea nu reprezintă întotdeauna sfârșitul unei relații. Uneori, ea poate fi momentul unei separări conștiente, alteori un punct de pornire pentru reconstrucție și transformare.

Infidelitatea nu apare din senin, ci de regulă din interacțiunea unor factori individuali, relaționali și contextuali:

Factori individuali: niveluri diferite de angajament, lipsa maturității emoționale, stiluri de atașament dificile (evitant sau anxios), impulsivitate, dorința de validare sau tendința de a căuta senzații noi.

Factori relaționali: comunicare deficitară, conflicte repetate și nerezolvate, distanțare emoțională, nevoi neadresate (emoționale sau sexuale), inechilibru de putere între parteneri.

Factori contextuali: oportunități (relații apropiate la locul de muncă sau online), stres major, consum de alcool sau substanțe, norme sociale mai permisive sau lipsa unor limite clare în raport cu persoane din exterior.

De cele mai multe ori, infidelitatea este rezultatul unei combinații între aceste dimensiuni și nu poate fi explicată printr-o singură cauză.

După apariția infidelității, ceea ce menține și amplifică rana emoțională este lipsa clarității și a transparenței. Relația extraconjugală neîncheiată, evitarea discuțiilor despre ce s-a întâmplat, minimalizarea durerii sau învinovățirea partenerului rănit contribuie la adâncirea rupturii. În schimb, deschiderea, asumarea responsabilității și consecvența în comportamentele de reparare sunt factori care pot susține procesul de vindecare.

Vindecarea: două direcții posibile

1. Repararea relației
Procesul de reconstrucție este dificil, dar posibil. Etapele includ:
📌Asumarea responsabilității de către persoana care a greșit, prin transparență totală și regret autentic.
📌Reconectarea emoțională, prin validarea și reconstruirea treptată a siguranței.
📌Redefinirea relației, prin noi ritualuri de apropiere, clarificarea limitelor și cultivarea intimității emoționale și sexuale.
📌Reconstruirea încrederii prin fapte consecvente, nu doar prin cuvinte.
Terapia de cuplu, prin metode validate științific, poate fi un cadru sigur pentru a susține aceste procese.

2. Separarea conștientă
Există situații în care repararea nu este posibilă sau nu este dorită de unul dintre parteneri. În aceste cazuri, separarea devine calea mai sănătoasă. Chiar și atunci, procesul terapeutic are un rol important:
📌sprijină partenerii să gestioneze emoțiile intense
📌oferă instrumente pentru a evita conflictele prelungite;
📌protejează copiii de a fi prinși în mijlocul tensiunilor;
📌facilitează încheierea relației cu mai multă claritate și respect.

Infidelitatea este o criză relațională profundă, cu impact emoțional major asupra partenerilor și asupra familiei extinse. Ea poate zdruncina fundația unei relații, dar poate deveni și un catalizator pentru schimbare – fie în direcția reparării, fie în direcția separării conștiente.

Indiferent de direcția aleasă – repararea sau separarea – rolul psihologului este esențial. Un specialist oferă:
📌un spațiu sigur pentru exprimarea durerii și a întrebărilor;
📌ghidaj pentru înțelegerea cauzelor și a tiparelor relaționale;
📌sprijin pentru reconstrucția încrederii sau pentru o separare sănătoasă;
📌resurse pentru protejarea copiilor și reducerea impactului emoțional asupra familiei extinse.

Ți se întâmplă să intri des în conflicte acasă, la muncă sau în relațiile apropiate?Ai momente în care îți dorești să sp...
16/09/2025

Ți se întâmplă să intri des în conflicte acasă, la muncă sau în relațiile apropiate?
Ai momente în care îți dorești să spui ce simți și ce ai nevoie, dar te temi că îi vei răni pe ceilalți?
Îți este greu să spui „nu” sau să îți păstrezi limitele sănătoase?
Sau poate, de multe ori, ai senzația că nu ești înțeles, oricât ai încerca să explici?

Dacă te regăsești în aceste situații, cartea lui Marshall Rosenberg - Comunicarea nonviolentă, este un bun punct de plecare pentru a învăța cm să îți exprimi emoțiile și nevoile fără acuzații, să setezi limite respectuoase și să construiești relații bazate pe conexiune reală și empatie.

Iar dacă simți că ai nevoie de ghidaj în acest proces, îți pot fi alături – nu doar cu aceste cunoștințe, ci și cu tot ceea ce am acumulat de-a lungul formării mele profesionale și al experienței din cabinet.

În cabinetul meu există un loc special unde se adună desene, mesaje și mici creații lăsate de copii și adolescenți. Pent...
12/09/2025

În cabinetul meu există un loc special unde se adună desene, mesaje și mici creații lăsate de copii și adolescenți.
Pentru unii, este modul prin care își exprimă afecțiunea și recunoștința. Pentru alții, devine o cale de a da formă emoțiilor, fricilor sau viselor greu de pus în cuvinte.
Arta se transformă astfel într-un limbaj comun, dar și într-o formă de vindecare: un pas important în a învăța cm să-și transforme trăirile în imagini și simboluri.
Acest panou este, în același timp, o oglindă a procesului lor interior și un jurnal mut, dar plin de povesti.

Vă aștept în cabinet, locul unde fiecare poveste își găsește locul și forma de exprimare.❤️

Dacă simți că ai nevoie de sprijin pentru a face schimbări, pentru a depăși un capitol dificil sau pentru a-ți redescope...
21/08/2025

Dacă simți că ai nevoie de sprijin pentru a face schimbări, pentru a depăși un capitol dificil sau pentru a-ți redescoperi resursele, te invit în cabinetul de psihologie.

Împreună, putem descoperi cm să-ți asumi rolul principal în viața ta și să-ți construiești un drum mai aproape de ceea ce îți dorești.

De ce merită să-ți controlezi furia? De fiecare dată când alegi să nu reacționezi impulsiv, ci să te oprești, să respiri...
28/07/2025

De ce merită să-ți controlezi furia?

De fiecare dată când alegi să nu reacționezi impulsiv, ci să te oprești, să respiri și să răspunzi cu calm, creierul tău se schimbă. La propriu.

Neuroștiința arată că atunci când îți reglezi furia, activezi zone ale creierului responsabile de autocontrol și empatie, în special cortexul prefrontal – zona care ne ajută să luăm decizii raționale. În timp, aceste căi neuronale se întăresc, iar reacțiile calme devin mai naturale, mai ușor de accesat, chiar și în situații tensionate.

Este un exemplu de neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se adapta și de a învăța prin experiență. Cu fiecare alegere conștientă de a nu te lăsa copleșit de furie, ajuți creierul să regleze mai bine răspunsul „luptă sau fugi” al amigdalei. Cu alte cuvinte, nu doar că îți gestionezi mai bine emoțiile, dar îți antrenezi creierul să devină mai echilibrat, mai empatic și mai rezilient.

Într-o lume care îți testează răbdarea în fiecare zi, fiecare act de autocontrol e o investiție în sănătatea ta mentală. Nu este vorba despre reținere pasivă, ci despre o alegere activă de a-ți construi un creier mai liniștit și mai puternic.

Address

Tudor Vladimirescu Nr 17
Oradea

Telephone

+40771270762

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psiholog Raluca Mudura posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psiholog Raluca Mudura:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category