https://www.facebook.com/109858195496024/

Psiholog Raluca Mudura, Tudor Vladimirescu nr 17, Oradea (2025)

28/07/2025

De ce merită să-ți controlezi furia?

De fiecare dată când alegi să nu reacționezi impulsiv, ci să te oprești, să respiri și să răspunzi cu calm, creierul tău se schimbă. La propriu.

Neuroștiința arată că atunci când îți reglezi furia, activezi zone ale creierului responsabile de autocontrol și empatie, în special cortexul prefrontal – zona care ne ajută să luăm decizii raționale. În timp, aceste căi neuronale se întăresc, iar reacțiile calme devin mai naturale, mai ușor de accesat, chiar și în situații tensionate.

Este un exemplu de neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se adapta și de a învăța prin experiență. Cu fiecare alegere conștientă de a nu te lăsa copleșit de furie, ajuți creierul să regleze mai bine răspunsul „luptă sau fugi” al amigdalei. Cu alte cuvinte, nu doar că îți gestionezi mai bine emoțiile, dar îți antrenezi creierul să devină mai echilibrat, mai empatic și mai rezilient.

Într-o lume care îți testează răbdarea în fiecare zi, fiecare act de autocontrol e o investiție în sănătatea ta mentală. Nu este vorba despre reținere pasivă, ci despre o alegere activă de a-ți construi un creier mai liniștit și mai puternic.

14/07/2025

Această metaforă ne amintește că, în viată, atunci când ne dăm seama că am ales un drum greșit — fie că e vorba de o relație, un loc de muncă sau un mod de a trai — e înțelept să ne oprim cât mai devreme. Cu cât întârziem să ne retragem, cu atât „costurile" - emoționale, fizice sau chiar materiale — devin mai mari.

Care este „trenul” din care ți-a fost cel mai greu să cobori?

09/07/2025

Vindecarea după o despărțire sau divorț

Timpul nu vindecă tot. Vindecă ceea ce îți dai voie să simți, să înțelegi și să reconstruiești.

Despărțirile nu sunt doar evenimente dureroase. Sunt pierderi complexe, cu impact psihologic comparabil cu doliul. Studiile arată că o despărțire semnificativă activează zonele din creier asociate cu durerea fizică. Asta explică de ce „te doare fizic” ceea ce pare doar o experiență emoțională.

Ce ajută cu adevărat în procesul de vindecare?

📍Acceptarea emoțiilor
Cei care își permit să simtă și să accepte emoțiile (inclusiv furia, tristețea sau dorul) au o recuperare mai sănătoasă decât cei care le evită. Nu grăbi procesul.

📍 Reevaluarea relației
A privi înapoi cu onestitate, nu cu idealizare, ajută la recâștigarea perspectivei de sine. Ce ai învățat despre tine?

📍 Reconstruirea identității
După o relație semnificativă, identitatea personală are uneori nevoie de reconectare. Cine erai înainte? Ce părți ale tale ai neglijat?

📍 Ritualuri de încheiere sănătoasă
Scrisul expresiv, aruncarea simbolică a obiectelor sau chiar ședințele de terapie focalizate pe încheierea relației pot ajuta creierul să integreze pierderea.

📍 Conectarea cu ceilalți
Sprijinul social este factorul cel mai predictiv pentru o recuperare emoțională bună după divorț. Nu ești singur/ă.

Nu te măsura după cât de repede „treci peste”. Vindecarea nu e liniară. E personală. Și posibilă.

28/06/2025

Atacurile de panică, anxietatea și evitarea: ce menține problema și ce o poate schimba

Atacurile de panică sunt episoade intense de teamă, adesea însoțite de simptome fizice puternice: bătăi accelerate ale inimii, dificultăți de respirație, amețeli, senzația de pierdere a controlului sau frica de moarte. Chiar dacă sunt neplăcute, ele nu sunt periculoase în sine.

Ce se întâmplă după primul atac?
Pentru a nu „se mai repeta”, mulți oameni evită locurile, activitățile sau stările interne care le-ar putea declanșa (ex. mersul în mall, urcatul în metrou, sportul, cafeaua).

Așa se formează cercul vicios al evitării:
1. Apare frica de un nou atac.
2. Evitarea reduce anxietatea pe termen scurt.
3. Mintea învață: „Acolo chiar era periculos.”
4. Toleranța la disconfort scade, iar anxietatea se amplifică în timp.

Ce spune știința?

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ne arată că expunerea treptată și susținută la situațiile temute reduce anxietatea în timp. Creierul învață că „nu e un pericol real”, iar simptomele încep să se diminueze.

Terapia prin acceptare și angajament (ACT) aduce o nuanță esențială:
Nu controlul fricii e obiectivul principal, ci relația pe care o avem cu frica.
În ACT, evitarea este văzută ca parte a unui proces mai larg, numit evitare experiențială — adică tendința de a fugi de gânduri, emoții sau senzații neplăcute. Pe termen lung, această fugă ne îndepărtează de viața pe care vrem să o trăim.

În loc de evitare, ACT încurajează:
• Acceptarea disconfortului ca parte firească a experienței umane
• Observarea gândurilor fără a le lua ca adevăr absolut
• Angajarea în acțiuni care reflectă valorile noastre (chiar și în prezența anxietății)

Astfel, nu ne luptăm cu anxietatea, ci învățăm să ne mișcăm cu ea, într-o direcție care contează.
Evitarea poate părea o soluție salvatoare, dar pe termen lung menține frica vie. Fie prin CBT, fie prin ACT, psihoterapia oferă un cadru sigur pentru a întrerupe acest cerc și a reconstrui libertatea de a trăi.

📞 Dacă te confrunți cu atacuri de panică sau anxietate intensă, sprijinul psihologic specializat poate face diferența.

24/06/2025

Claritatea apropie, presupunerile îndepărtează.

În relațiile dintre adulți – fie că vorbim despre cuplu, prietenii sau alte legături apropiate – nevoile nu ar trebui presupuse sau lăsate la voia intuiției celuilalt. Ele au nevoie să fie exprimate clar, cu onestitate și respect.

Comunicarea deschisă a nevoilor este un act de responsabilitate relațională, nu o slăbiciune.

Atunci când alegem să verbalizăm ceea ce contează pentru noi, oferim celuilalt șansa reală de a ne înțelege și de a răspunde cu autenticitate, nu pe bază de presupuneri.

Relațiile solide se construiesc pe claritate, nu pe ghicire.

Dacă simți că e momentul să faci un pas spre tine, te aștept cu deschidere și respect.

13/06/2025

Poate că te-ai întrebat, înainte să ajungi în cabinetul unui psiholog, ce se întâmplă, de fapt, acolo. Poate ai auzit că terapeutul doar te ascultă și dă din cap, sau că îți va spune exact ce să faci ca să-ți rezolvi problema. Adevărul e că terapia e mult mai mult decât atât.

E un proces activ, în care lucrăm împreună — tu cu resursele tale, eu cu ghidajul și sprijinul meu.

Aș vrea să îți povestesc, pe scurt, cm privesc eu acest parcurs și ce înseamnă, cu adevărat, să fii susținut în mod autentic într-un demers terapeutic.
• Atunci când un client ajunge în cabinetul psihologului, acesta nu adoptă o atitudine pasivă, ci se implică activ în demersul terapeutic.
• Psihologul nu încurajează o simplă descărcare emoțională fără direcție, ci sprijină clientul în clarificarea obiectivelor personale, realiste și relevante.
• Printr-o explorare ghidată, clientul este ajutat să privească dificultățile din perspective noi, pentru a identifica soluții adaptative și eficiente.
• Psihologul nu tratează clientul ca pe o victimă ce trebuie salvată, ci ca pe o persoană aflată într-un impas temporar, care dispune deja de resurse interioare valoroase — iar rolul terapeutului este acela de a facilita accesul la aceste resurse printr-un cadru sigur, empatic și etic.

Vrei să afli dacă terapia este potrivită pentru tine?

Te invit la o întâlnire gratuită de 30 de minute, în care ne putem cunoaște, îți pot răspunde la întrebări și putem discuta despre ce te aduce în terapie.
Această primă conversație nu este o ședință terapeutică propriu-zisă, ci un spațiu de explorare — pentru ca tu să decizi, în ritmul tău, dacă vrei să începem un proces împreună.
Dacă simți că e momentul să faci un pas spre tine, te aștept cu deschidere și respect.

☎️0771 270 762

02/06/2025

Despre FURIE

Furia este o emoție complexă, adesea declanșată de percepția de nedreptate sau amenințare, și este frecvent însoțită de răspunsuri agresive sau ostile.

A nu se confunda furia (ca stare) cu agresivitatea (comportamentul)! Putem să ne simțim furioși și fără a acționa agresiv.

Persoanele care se confruntă cu probleme în gestionarea furiei au învățat la un moment dat pe parcursul vieții că reacțiile agresive, sunt metodele cele mai rapide și cele mai ușoare de a rezolva anumite situații ori de a se face auziți.

Modul în care oamenii o experimentează și o exprimă poate varia semnificativ de la o persoană la alta. Înțelegerea acestor stiluri este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a furiei și pentru prevenirea comportamentelor distructive.

Tipuri de furie

1. Furia exprimată implică manifestarea directă a furiei, adesea prin comportamente agresive sau ostile. Persoanele care adoptă acest stil sunt mai predispuse să aibă izbucniri de furie și să exprime deschis nemulțumirea lor. Poate duce la conflicte interpersonale, poate crește riscul de violență și este adesea asociată cu sentimente de vină sau rușine.

2. Furia suprimată se referă la reținerea sau reprimarea furiei, care nu este exprimată direct, dar poate duce la acumularea de tensiune internă și stres. Acest stil este asociat cu riscuri crescute pentru sănătatea fizică și mentală, deoarece furia neexprimată poate contribui la probleme cardiovasculare și la tulburări de anxietate și depresie.

3. Furia ruminativă, unde indivizii se angajează în gânduri repetate și obsesive despre evenimentele care au declanșat furia. Acest stil este periculos deoarece poate amplifica și prelungi sentimentul de furie, ducând la un cerc vicios de resentimente și ostilitate. furia ruminativă este asociată cu o intensificare a reacțiilor fiziologice și emoționale la stres, ceea ce poate contribui la un risc mai mare de boli cronice și la deteriorarea relațiilor personale

Gestionarea eficientă a furiei este esențială pentru menținerea relațiilor interpersonale sănătoase și prevenirea comportamentelor distructive.

În cabinetul de psihologie se realizază o evaluare urmată de un plan personalizat pentru gestionarea furiei.

28/05/2025

Ce se întâmplă cu creierul nostru în timpul somnului?
Somnul nu e doar „pauză” – este o activitate extrem de complexă și vitală pentru echilibrul nostru emoțional, cognitiv și fizic.

Somnul are două mari faze:
🌙 Non-REM (NREM) – cuprinde 3 stadii:
Stadiul 1 – tranziția de la veghe la somn, activitatea cerebrală încetinește, apar undele theta.

Stadiul 2 – corpul se relaxează, ritmul cardiac și respirația scad, apar fibrele K și fusurile de somn (activitate rapidă de scurtă durată care ajută la procesarea informației și la consolidarea memoriei).

Stadiul 3 – somnul profund sau „somnul cu unde lente”, dominat de undele delta – aici corpul se regenerează, creierul elimină toxinele, iar sistemul imunitar se întărește.

🌙 REM (Rapid Eye Movement) – este faza în care apar cele mai intense vise. Activitatea cerebrală este aproape la fel de ridicată ca în stare de veghe, predomină undele beta și theta, iar creierul procesează emoțiile, reglează stresul și consolidează memoria afectivă.

Un ciclu complet de somn durează aprox. 90–110 minute, iar într-o noapte normală parcurgem 4–6 astfel de cicluri.

⏰ De cât somn avem nevoie?
Copiii (6–12 ani): 9–12 ore/noapte
Adolescenții (13–18 ani): 8–10 ore/noapte
Adulții: 7–9 ore/noapte

📌 Lipsa somnului afectează atenția, memoria, reglarea emoțională și chiar imunitatea. Visele nu sunt întâmplătoare – ele ajută creierul să proceseze experiențele emoționale și să învețe din ele.

📌 Ai grijă de somnul tău – este cel mai natural mod prin care creierul tău se repară, se reechilibrează și se pregătește pentru o nouă zi.

27/05/2025

🎉 Azi e Ziua Internațională a Psihologului! 🎉
O zi despre cei care te întreabă „Cum e pentru tine asta?”… și chiar vor să afle răspunsul.

Despre cei care:
Ascultă tăcerile dintre cuvinte
Pun întrebările potrivite, nu oferă rețete
Nu schimbă oamenii, ci îi însoțesc în propriul proces de creștere

🛋️ Într-o zi, vorbesc despre copilărie, traume și atașament.
În alta, despre anxietăți, burnout sau „de ce mă simt gol chiar dacă am tot ce-mi trebuie?”
Uneori toate într-o singură oră. Și cu pauză de respirație. 😌

👂 Psihologul nu îți spune cine ești.
Te ajută să-ți amintești.
Nu îți rezolvă viața.
Dar creează spațiul în care poți începe să o înțelegi.

😄 Nu, nu-ți citește gândurile.
Dar are un talent special de a întreba exact ce te fereai să gândești.

💛 Astăzi sărbătorim empatia, prezența și puterea unei relații care vindecă.
Mulțumim psihologilor care aduc lumină în haos, claritate în confuzie și liniște acolo unde doare.

✨ La mulți ani dragi colegi, celor care știți că vindecarea nu se face cu „sfaturi bune”, ci cu timp, siguranță și conexiune.

06/05/2025

Când cineva drag se îmbolnăvește cronic, întreaga familie suferă.
Nu doar pacientul are nevoie de sprijin, ci și cei care îi sunt aproape.

Cercetările în psihologia sănătății arată că membrii familiei unei persoane cu boli cronice pot trăi:
• Anxietate constantă legată de viitor
- „Dacă starea lui se agravează brusc?"
- „Cum vom face față cheltuielilor medicale?"
- „Va trebui să renunț la serviciu ca să am grijă de el?"

• Sentimentul de vinovăție pentru momentele de epuizare
- „Nu mai am răbdare... și mă simt groaznic după aceea."
- „Parcă nu mai sunt prezent(ă) pentru ceilalți copii."
- „Simt nevoia de o pauză, dar cm să plec când el are nevoie de mine?"

• Conflicte sau tensiuni în relații din cauza stresului prelungit
- „Tu nu vezi câte fac eu?"
- Copii care se simt neglijați: „Totul e doar despre boală."
- Frați care se ceartă din cauza inegalității în grijă: „Eu fac tot, tu doar comentezi."

• Pierderea propriului echilibru emoțional în timp ce au grijă de cel bolnav
-„Nu sunt în apele mele de multă vreme dar eu mai pot aștepta. "

Aceste emoții sunt firești, dar netratate pot duce la epuizare psihică, depresie sau izolare.

În cabinetul de psihologie poți învăța:
• Să normalizezi trăirile resimțite
• Să înveți strategii de coping sănătoase
• Să restabilești conexiunea cu tine și cu ceilalți

Dacă ai grijă de cineva bolnav, ai grijă și de tine.
Sprijinul psihologic nu este un moft – este o necesitate.

14/04/2025

Când dispare speranța…

Lipsa de speranță nu apare dintr-odată. De multe ori, ea se strecoară încet, după mai multe eșecuri, dezamăgiri sau perioade dificile în care simțim că nu mai avem control asupra a ceea ce ni se întâmplă.

Ne putem surprinde gândind:
„Nu mai are rost.”
„Nimic nu se schimbă.”
„Orice aș face, nu ajută.”

Aceste gânduri pot deveni automate și ne pot face să vedem viitorul în culori tot mai sumbre. Când apare lipsa de speranță, ne pierdem motivația, ne simțim blocați și obosiți, iar emoțiile negative tind să pună stăpânire pe tot ce facem.

Vestea bună? Speranța se poate reconstrui.
Prin pași mici, gânduri noi și sprijin potrivit, putem învăța să vedem din nou lumină acolo unde acum pare întuneric.

Ce te poate ajuta când simți că îți pierzi speranța?
• Împarte obiectivele mari în pași foarte mici
• Vorbește cu cineva în care ai încredere
• Privește în urmă: ce ai reușit să depășești deja?
• Amintește-ți că nu ești singur. Și că este în regulă să ceri ajutor.

Tu ce faci atunci când simți că te copleșește lipsa de speranță?

04/02/2025

Părinții menționează frecvent că, deși copiii lor demonstrează un nivel ridicat de inteligență, nu reușesc să își valorifice pe deplin potențialul cognitiv.
De asemenea, aceștia se confruntă adesea cu discrepanțe între cunoștințele demonstrate acasă și performanța școlară, exprimând nedumerire față de rezultatele academice mai slabe.
În plus, impactul factorilor emoționali, cm ar fi anxietatea de evaluare, poate conduce la blocaje cognitive în timpul testelor. În acest context, analizăm principalii factori care influențează performanțele școlare ale copilului tău.

Factori care influenteaza performanța școlară

🌸 Strategiile de învățare: Elevii și studenții care nu știu cm să învețe eficient (de exemplu, prin organizarea materialului sau utilizarea tehnicilor de memorare) pot avea rezultate mai slabe.

🌸 Dificultăți de atenție și concentrare: Problemele de concentrare, precum ADHD, pot afecta profund performanțele școlare.

🌸 Anxietatea și stresul: Nivelurile ridicate de anxietate și stres pot afecta negativ capacitatea de concentrare și de reținere a informațiilor, ducând la scăderea performanței academice. Gestionarea eficientă a stresului este esențială pentru succesul școlar.
🌸 Stilul de viață precum alimentația deficitară și lipsa unui somn odihnitor poate afecta funcțiile cognitive și nivelul de energie.

🌸 Factorii sociali și de mediu: lipsa unui suport familial adecvat, probleme de relaționare cu profesorii sau colegii. Un mediu educațional ostil sau relații conflictuale cu profesorii, colegii sau părinții, pot duce la scăderea implicării și a performanței.

Toți acești factori pot interacționa și amplifica efectele negative asupra performanței academice.

De aceea, intervențiile personalizate care să includă dezvoltarea unor strategii de învățare eficiente, învățarea unor metode de gestionare emoțională precum și îmbunătățirea relațiilor sociale sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare.

Psiholog Raluca Mudura

28/07/2025

14/07/2025

09/07/2025

28/06/2025

24/06/2025

13/06/2025

02/06/2025

28/05/2025

27/05/2025

06/05/2025

14/04/2025

04/02/2025

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category