19/11/2025
Ai observat că atunci când ai o problemă, ventilarea cu prietenii nu te ajută atât de mult pe cât sperai?
Cu toții am trăit momente în care ne-am dus la un prieten ca să ne descărcăm și, în loc să ne simțim mai ușurați, am rămas cu un nod în stomac. Nu pentru că prietenul nu ar fi bine intenționat, ci pentru că unele reacții — foarte obișnuite, de altfel — pot închide comunicarea în loc să o deschidă. De exemplu, atunci când:
• Minimalizează prin comparații:
„Lasă, asta e nimic pe lângă ce mi s-a întâmplat mie…”
➡️ Minimalizarea scade capacitatea persoanei de a se simți înțeleasă și activează mecanisme defensive.
➡️ Exemple: Ai pierdut o colaborare importantă, iar prietenul răspunde cu „eu am fost concediat, stai liniștit”. În acel moment, nu mai e spațiu pentru emoțiile tale.
• Întrerupe și mută atenția spre el/ea:
„Și eu am trecut prin asta…”
➡️ Intenția poate fi bună, dar efectul este o deviere a conversației. Oamenii se simt susținuți când sunt lăsați să-și spună povestea fără întreruperi.
• Exagerează situația („flambează”):
„Eu nu aș fi acceptat așa ceva! Nu știu cm suporți!”
➡️ Acest tip de reacție crește reactivitatea emoțională și poate amplifica anxietatea sau rușinea, ceea ce nu ajută la reglarea emoțională.
• Sare direct la soluții:
„Fă asta și asta, e simplu.”
➡️ Oamenii au nevoie mai întâi de procesarea emoțiilor înainte de soluții. Dacă soluțiile vin prea devreme, apare impresia că „nu sunt ascultat”.
• Insistă să faci lucrurile într-un anumit fel și se supără dacă nu le urmezi sfatul:
➡️ Aceasta este o formă subtilă de control. În relațiile suportive, autonomia emoțională este esențială.
Vrei să oferi suport real cuiva care se destăinuie?
Iată comportamente demonstrate științific ca fiind eficace:
1. Ascultă activ
– Menține contact vizual, oferă semne că ești prezent.
– Reflectează esența a ceea ce auzi: „Se pare că a fost foarte greu pentru tine.”
➡️ Simpla reflectare reduce reactivitatea emoțională și crește sentimentul de siguranță.
2. Întreabă de ce are nevoie în acel moment
„Ai nevoie să te descarci sau ai nevoie de idei pentru cm ai putea aborda situația?”
➡️ Oferă autonomie și reduce riscul de a oferi „fix ceea ce NU era nevoie”.
3. Evită comparațiile cu tine
➡️ În loc de „și eu…”, încearcă: „Vreau să înțeleg cm e pentru tine.”
4. Rămâi în povestea lor, nu o devia la tine
➡️ Asta transmite: „Ești important pentru mine. Acum este spațiul tău.”
5. Nu forța soluții, decizii sau ritmul
➡️ Oamenii procesează în ritmuri diferite. Presiunea poate genera rezistență sau sentimentul că sunt judecați.
6. Nu minimaliza și nu exagera
➡️ Fii ancorat în realitatea lor.
Exemplu util:
În loc de „nu e chiar așa grav”, încearcă „Cum te-a afectat asta?”
În loc de „vai, e dezastru!”, încearcă „Par să fie multe pentru tine acum, sunt aici.”
Ce poți adăuga pentru a întări relația și sentimentul de siguranță emoțională?
• Normalizează emoțiile:
„E firesc să simți asta, având în vedere ce ai trăit.”
• Validează experiența:
„Ce spui are sens. Mulți ar simți la fel în locul tău.”
• Oferă prezență, nu performanță:
Simpla prezență și disponibilitate emoțională sunt mai importante decât cuvintele perfecte.
• Întreabă înainte să atingi subiecte sensibile:
„Pot să te întreb ceva mai personal în legătură cu asta?”
• Fii curios cu blândețe, nu invaziv:
„Cum te-a făcut să te simți partea aceea? Dacă vrei să povestești.”
