Chiorean Andrada Corina Psiholog Clinician și Psihoterapeut

11/10/2025

Un studiu recent sugerează că izolarea socială la vârstnici poate contribui la atrofia cerebrală, în special în zonele implicate în memorie și demență.

Cercetătorii japonezi au analizat datele a aproape 9.000 de adulți cu vârsta de peste 65 de ani și au descoperit că persoanele cu mai puține interacțiuni sociale aveau volume cerebrale mai mici — în special în hipocamp și amigdala cerebrală — și mai multe leziuni ale substanței albe, asociate cu declinul cognitiv și riscul de accident vascular cerebral.

Publicat în revista Neurology, studiul a constatat că chiar și diferențele minore în frecvența interacțiunilor sociale — de exemplu, contactul zilnic față de interacțiunea ocazională — se corelau cu diferențe măsurabile în structura creierului.

Deși studiul nu demonstrează o relație direct cauzală, el se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care arată că singurătatea și izolarea pot afecta atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică.

Specialiștii cred că depresia joacă un rol important în acest proces, creând un cerc vicios în care izolarea duce la tulburări de dispoziție, care accelerează și mai mult declinul cognitiv.

Menținerea legăturilor sociale — prin centre comunitare, activități, hobby-uri sau chiar apeluri video — poate avea un efect protector asupra sănătății creierului.

Concluzia cercetătorilor este clară: relațiile umane nu sunt doar un bonus emoțional — sunt esențiale pentru menținerea clarității mentale odată cu înaintarea în vârstă.

Studiu: “Association of Social Isolation With Brain Atrophy and White Matter Lesions in Older Adults,” Toshiharu Ninomiya et al., Neurology, 12 iulie 2023.

🧠 A new study just linked social isolation to brain atrophy.

Yes, research shows isolation literally makes your brain shrink.

A new study suggests that social isolation in older adults may contribute to brain shrinkage, particularly in areas linked to memory and dementia.

Researchers in Japan analyzed data from nearly 9,000 adults over 65 and found that those with fewer social interactions had smaller brain volumes—especially in the hippocampus and amygdala—and more white matter lesions, which are associated with cognitive decline and stroke.

Published in Neurology, the study found even small differences in social engagement, such as daily contact versus occasional interaction, were linked to measurable differences in brain structure.

While the study doesn't prove causation, it builds on mounting evidence that loneliness and social isolation can harm both mental and physical health.

Experts suggest that depression may play a role in this process, creating a cycle in which isolation leads to mood disorders, which further accelerate cognitive decline. Encouraging social engagement—through community centers, hobbies, or even video calls—may offer a protective effect on brain health. The findings underscore a growing consensus: maintaining relationships isn’t just emotionally rewarding, it may be essential to keeping the brain sharp with age.

paper
“Association of Social Isolation With Brain Atrophy and White Matter Lesions in Older Adults,” Toshiharu Ninomiya et al., published July 12, 2023, in Neurology.

09/10/2025

Somnul nu este doar odihnă — este unul dintre cei mai puternici regulatori ai sănătății noastre.

Un nou studiu de amploare, publicat în Health Data Science, a analizat dosarele medicale a peste 88.000 de adulți din baza de date UK Biobank și a descoperit o legătură între modelele de somn necorespunzătoare și nu mai puțin de 172 de boli diferite.

Rezultatele sunt uimitoare: pentru 92 de afecțiuni – inclusiv demență, diabet de tip 2, insuficiență renală și boala Parkinson – peste 20% din risc a fost asociat cu tulburările de somn.
Și mai alarmant, orele de culcare neregulate și ritmurile circadiene perturbate au dublat riscul pentru alte 42 de boli, printre care ciroza, fibroza și fragilitatea asociată înaintării în vârstă.

Cercetătorii subliniază că regularitatea somnului este la fel de importantă ca și durata. Nu contează doar să dormim 7–8 ore, ci și să mergem la culcare și să ne trezim la ore constante. Ritmurile neregulate pot destabiliza sistemele biologice esențiale — de la imunitate până la funcțiile cerebrale — crescând riscul de boală pe termen lung.

Deși studiul arată o corelație, nu o cauzalitate directă, concluzia este clară: somnul este un comportament modificabil care poate transforma starea de sănătate. Spre deosebire de vârstă sau genetică, obiceiurile de somn pot fi schimbate — făcându-le unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenție.

Consistența, nu doar numărul de ore, definește cu adevărat un somn sănătos.

Studiu științific:
Yimeng Wang et al., “Phenome-wide Analysis of Diseases in Relation to Objectively Measured Sleep Traits and Comparison with Subjective Sleep Traits in 88,461 Adults.”
Health Science Journal (2025)

😴 Sleep isn’t just rest — it’s one of the most powerful health regulators we have. A massive new study, published in Health Data Science, analyzed medical records of over 88,000 adults in the UK Biobank and linked poor sleep patterns to 172 different diseases.

The risks were striking: for 92 conditions, including dementia, type 2 diabetes, kidney failure, and Parkinson’s disease, over 20% of risk was traced to poor sleep behavior. Even more alarming, irregular bedtimes and disrupted circadian rhythms doubled the risk for 42 diseases, such as cirrhosis, fibrosis, and age-related frailty.

The study emphasizes that sleep regularity matters as much as duration. It’s not just about getting 7–8 hours, but about going to bed and waking up consistently. Irregular rhythms may destabilize key biological systems — from immunity to brain function — fueling long-term disease risk.

Experts stress that while this research shows correlation, not direct causation, it reinforces sleep as a modifiable behavior that can transform health outcomes. Unlike aging or genetics, sleep habits are changeable — making them one of the most powerful tools for disease prevention.

Consistency, not just hours, defines truly “good sleep.”

RESEARCH PAPER 📄
Yimeng Wang et al, "Phenome-wide Analysis of Diseases in Relation to Objectively Measured Sleep Traits and Comparison with Subjective Sleep Traits in 88,461 Adults.", Health Science Journal (2025)

30/09/2025

Ai grijă de mintea ta așa cm ai grijă de corpul tău?
Neurofeedback-ul te ajută să îți găsești echilibrul, să dormi mai bine și să îți crești performanța cognitivă. Ne găsești la BrainStory, Oradea, str. Gheorghe Doja nr. 29G – doar cu programare.
📞 Sună-ne la 0773 850 630 / 0773 850 649 pentru detalii și programări. 💬 Scrie-ne acum și hai să descoperim împreună cm te putem ajuta!

29/09/2025

🫶Spizzico=Squisito😋

25/09/2025

Un studiu Cambridge arată că hiperactivitatea unei singure regiuni cerebrale declanșează depresie, anxietate și boli de inimă.
O singură zonă din creier ar putea explica de ce depresia, anxietatea și bolile cardiovasculare apar adesea împreună. Cercetătorii de la University of Cambridge au identificat cortexul cingulat anterior subgenual (sgACC) ca un centru-cheie unde suprasolicitarea poate declanșa un lanț de simptome emoționale și fizice.

Când această regiune devine hiperactivă:
• amplifică reacțiile de amenințare — anxietate și frică;
• inhibă circuitele recompensei, ducând la anhedonie (incapacitatea de a simți plăcere);
• activează sistemul cardiovascular al stresului, crescând ritmul cardiac și cortizolul.
Studiul, realizat pe primate non-umane, a arătat că unele simptome, precum lipsa de motivație, pot fi inversate cu ketamină, însă altele — cm este anxietatea — nu răspund la acest tratament. Asta sugerează că diverse simptome de depresie și anxietate sunt guvernate de circuite neuronale distincte.
Scanările cerebrale au evidențiat că hiperactivitatea sgACC intensifică activitatea amigdalei și a hipotalamusului (centrele răspunsului la stres), reducând totodată activitatea zonelor responsabile de reglarea emoțiilor.

Descoperirea deschide calea către tratamente mai personalizate și specifice simptomelor, recunoscând că nu toate răspunsurile la depresie și anxietate pot fi tratate cu aceeași terapie.
Sursa: Alexander, L., Wood, C.M., Gaskin, P.L.R., et al. Nature Communications

A Cambridge study finds over-activity in one brain area triggers depression, anxiety, and heart disease.

A single brain region may hold the key to understanding why depression, anxiety, and even heart disease often go hand in hand. Researchers at the University of Cambridge have identified the subgenual anterior cingulate cortex (sgACC) as a central hub where over-activity can trigger a cascade of physical and emotional symptoms.

When this region becomes hyperactive, it not only heightens threat responses—like anxiety and fear—but also suppresses the brain's reward circuits, leading to symptoms such as anhedonia, or the inability to feel pleasure.

Notably, sgACC over-activity also activated the cardiovascular stress system, increasing heart rate and cortisol, linking it to the physical toll of mental illness.

The study, conducted in non-human primates, revealed that while certain symptoms like lack of motivation could be reversed by ketamine, others—like anxiety responses—were unaffected, suggesting that different symptoms of depression and anxiety are driven by distinct neural circuits. Brain scans showed sgACC over-activity ramps up the amygdala and hypothalamus (stress response centers) while dialing down areas responsible for emotion regulation. This discovery could pave the way for more targeted mental health treatments, recognizing that not all symptoms respond equally to the same therapy. In short, the sgACC appears to sit at the intersection of emotional distress and physical health—highlighting the need for personalized, symptom-specific interventions.

Source: Alexander, L., Wood, C.M., Gaskin, P.L.R., et al. Over-activation of primate subgenual cingulate cortex enhances the cardiovascular, behavioral and neural responses to threat. Nature Communications.

17/09/2025

12/09/2025

Pentru programări de psihologie online, terapia neurofeedback și alte servicii, ne găsești pe site-ul nostru: https://corinachiorean.ro.Clinica noastră se af...

04/09/2025

Scrisoare către cei care simt că banii umbresc uneori fericirea

Dragă inimă care citești acum,

Poate că te-ai surprins de atâtea ori spunându-ți în gând: „Nu face destul pentru noi… aduce bani, dar eu aș vrea să fie aici, lângă mine, lângă noi. Avem nevoie de el(ea), nu de lucrurile pe care le cumpără.”

Și e firesc să doară. Pentru că dorul de prezență nu poate fi stins cu siguranță financiară. Oricât de liniștitor ar fi să știi că facturile sunt plătite și că viitorul pare asigurat, sufletul tânjește după altceva. El are nevoie de apropiere, de timp împreună, de căldura unui zâmbet, de un „cum a fost ziua ta?” spus cu drag.

Banii aduc liniște, dar prezența aduce viață.
E ușor să crezi că oferi iubire atunci când muncești neobosit pentru familie. Și da, este o formă de iubire. Dar iubirea nu se simte deplină atunci când se traduce doar în cifre.
Un copil nu-și va aminti câte haine a primit, dar nu va uita serile în care i s-a citit o poveste sau zilele în care părintele l-a ținut în brațe.
Un partener nu va vorbi peste ani despre câte ore ai petrecut la serviciu, ci despre câte clipe a simțit că este ales și văzut.

Prezența este un dar care nu costă nimic.
Poate fi un mic dejun împreună, cu telefoanele puse deoparte.
Poate fi o plimbare de seară, chiar și scurtă, dar în care se râde din suflet.
Poate fi un „te iubesc” șoptit obosit, dar sincer.
Acestea sunt momentele care rămân. Acestea sunt darurile care clădesc o familie.

Cum putem regăsi echilibrul?
Nu prin reproșuri, nu prin tăcere, ci prin vulnerabilitate: „Mi-e dor de tine. Îmi lipsește să fim împreună.”
Prin gesturi mici, dar constante: o seară dedicată familiei, un weekend protejat de muncă, o promisiune ținută că „astăzi sunt aici doar pentru voi.”
Și, mai ales, prin reamintirea faptului că succesul adevărat nu se măsoară în bani, ci în liniștea și iubirea de acasă.

Poate că întrebarea reală nu este „avem destui bani?”, ci „avem destul unii din alții?”.
Când răspunsul e „da”, atunci știm că avem tot ce contează.
Pentru că, la final, viața nu se adună în conturi, ci în amintiri.
Iar amintirile cele mai de preț sunt cele în care am fost împreună. Cu sufletul, cu privirea, cu inima întreagă.

25/08/2025

Studiu șocant dezvăluie cm telefoanele mobile afectează creierul în dezvoltare al copiilor

În 2025, un neurolog pediatru din Coreea a făcut o descoperire alarmantă care ar putea schimba modul în care părinții privesc tehnologia și sănătatea. Craniile copiilor sunt mult mai subțiri decât ale adulților și, ca urmare, radiațiile emise de telefoanele mobile pătrund aproape în întregime în creierul lor aflat în dezvoltare. Asta înseamnă că dispozitivele pe care le oferim copiilor pentru a învăța, a se juca și a rămâne conectați îi pot expune la mult mai multă radiație decât s-a înțeles până acum.

De ani întregi, oamenii de știință dezbat impactul utilizării telefoanelor asupra sănătății, însă majoritatea ghidurilor de siguranță au fost create pentru adulți. Ceea ce arată acest studiu este faptul că cei mici sunt vulnerabili în mod unic. Craniile lor mai subțiri și sistemul nervos aflat în dezvoltare nu pot bloca sau absorbi radiațiile la fel ca adulții, lăsând creierul mult mai direct expus.

Implicațiile sunt îngrijorătoare și urgente: expunerea continuă la radiațiile telefoanelor în copilărie ar putea influența dezvoltarea cerebrală, ar putea crește stresul asupra rețelelor neuronale fragile și ar putea spori riscurile pentru sănătate pe termen lung. Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege complet consecințele, această descoperire subliniază importanța precauției.

Pași simpli — precum folosirea funcției de difuzor, limitarea timpului petrecut în fața ecranului sau încurajarea copiilor să trimită mesaje în loc să țină telefonul lipit de cap — pot face o mare diferență. Părinții și educatorii ar putea, de asemenea, să regândească cât de devreme și cât de des sunt expuși copiii la aceste dispozitive.

Această descoperire nu este menită să provoace teamă, ci conștientizare. Tehnologia este aici să rămână, dar înțelegerea modului în care interacționează cu cei mai vulnerabili dintre noi ne oferă șansa de a o folosi înțelept. Pe măsură ce știința dezvăluie mai multe despre aceste forțe invizibile, putem contribui la un viitor mai sănătos și mai sigur pentru copiii noștri.

#

Shocking Study Reveals How Cellphones Affect Children’s Developing Brains

In 2025, a Korean pediatric neurologist made a startling discovery that could change how parents think about technology and health. Children’s skulls are far thinner than adults’, and as a result, cellphone radiation penetrates almost their entire developing brain. This means that the very devices we give children to learn, play, and stay connected may be exposing their brains to far more radiation than previously understood.

For years, scientists have debated the impact of cellphone use on health, but most safety guidelines were created with adults in mind. What this study reveals is that children are uniquely vulnerable. Their thinner skulls and still-developing nervous systems cannot block or absorb radiation the way adult skulls can, leaving their brains more directly exposed.

The implications are both concerning and urgent. Continuous exposure to cellphone radiation in childhood could potentially influence brain development, increase stress on delicate neural networks, and raise long-term health risks. While more research is needed to fully understand the consequences, this finding highlights the importance of precaution.

Simple steps, like using speakerphone, limiting screen time, or encouraging children to text instead of holding phones close to their heads, can make a big difference. Parents and educators may also want to rethink how early and how often children are exposed to these devices.

This discovery is not meant to spark fear but to inspire awareness. Technology is here to stay, but understanding how it interacts with the most vulnerable among us empowers us to use it wisely. As science uncovers more about these invisible forces, we have the chance to shape a healthier, safer future for our children.

25/08/2025

Ce-ar fi dacă de fiecare dată când îți stăpânești furia, creierul tău chiar s-ar schimba?

Un studiu din 2015 al Universității din California arată că rezistența la impulsul de a izbucni remodelează creierul. Acest proces, numit neuroplasticitate, întărește conexiunile neuronale legate de autocontrol și empatie, slăbindu-le pe cele asociate furiei impulsive.

De fiecare dată când faci o pauză, îți activezi cortexul prefrontal — centrul creierului responsabil de decizii și control emoțional — ceea ce te ajută să răspunzi cu gândire, nu cu reacții automate. În timp, aceste alegeri repetate fac ca mintea ta să devină natural mai calmă și mai compasivă.

Nu este vorba doar despre controlul emoțiilor pe moment. Această remodelare creează tipare pe termen lung, transformând răbdarea și înțelegerea în reacții implicite, în locul furiei. Cu cât practici mai mult, cu atât creierul tău se adaptează, transformând o simplă alegere într-un obicei de durată.

Data viitoare când simți iritarea crescând, amintește-ți: a te opri nu înseamnă suprimare — ci antrenament cerebral pentru un „tu” mai calm și mai bun.

What if every time you held back anger, your brain actually changed?

A 2015 study from the University of California shows that resisting the urge to lash out rewires your brain. This process, called neuroplasticity, strengthens pathways linked to self-control and empathy while weakening those tied to impulsive anger.

Each moment you pause engages your prefrontal cortex—the brain’s decision-making and emotional control center—helping you respond with thoughtfulness instead of reaction. Over time, these repeated choices make your brain naturally calmer and more compassionate.

It’s not just about controlling emotions in the moment. This rewiring shapes long-term patterns, making patience and understanding your default responses instead of anger. The more you practice, the more your brain adapts, turning a simple choice into a lasting habit.

Next time you feel irritation rising, remember: holding back isn’t suppression—it’s brain training for a calmer, kinder you.