https://www.facebook.com/282130408886066/

Dr. Drumar Anita, Nicolae Jiga 50, etaj 1, Oradea (2026)

03/01/2026

🟩 Psiholog, psihiatru sau psihoterapeut? 🟩

Mulți oameni confundă rolurile de psiholog, psihiatru și psihoterapeut, dar fiecare dintre acești specialiști are pregătire, abordări și responsabilități distincte. Iată o scurtă descriere care să vă ajute să înțelegeți diferențele:

1. Psihologul

🟢 Pregătire
Psihologii au absolvit Facultatea de Psihologie și, de multe ori, un masterat în diverse domenii (ex. psihologie clinică, organizațională, educațională).

🟢 Ce face?
Psihologul evaluează comportamentul, emoțiile și gândirea prin teste și interviuri structurate. El oferă consiliere și suport pentru a ajuta oamenii să înțeleagă și să gestioneze mai bine dificultățile lor.

🟢 Prescriere de medicamente?
Nu, psihologii nu sunt medici și nu pot prescrie medicamente.

2. Psihiatrul

🟡 Pregătire:
Psihiatrii sunt medici care au absolvit Facultatea de Medicină și s-au specializat ulterior în psihiatrie.

🟡 Ce face?
Psihiatrul diagnostichează și tratează tulburările mintale și emoționale severe, cm ar fi depresia, anxietatea, schizofrenia sau tulburările bipolare. Tratamentul implică adesea medicamente, dar poate include și psihoterapie.

🟡 Prescriere de medicamente?
Da, psihiatrul poate prescrie medicamente, având competențe medicale.

3. Psihoterapeutul

🟣 Pregătire:
Psihoterapeuții pot avea diverse formări de bază (psihologie, medicină, asistență socială), dar trebuie să urmeze o formare specifică în psihoterapie, acreditată.

🟣 Ce face?
Psihoterapeutul lucrează cu clienții pentru a-i ajuta să își gestioneze emoțiile, relațiile și dificultățile personale prin metode și tehnici specifice, cm ar fi terapia cognitiv-comportamentală, terapia de cuplu, familială etc.

🟣 Prescriere de medicamente?
Nu, psihoterapeutul nu prescrie medicamente, dar poate colabora cu un psihiatru sau medic, dacă este necesar.

Cum alegi specialistul potrivit?

• Dacă ai nevoie de diagnostic și tratament medicamentos, apelează la psihiatru.

• Dacă dorești să explorezi emoțiile și comportamentele tale sau să faci față problemelor de viață, începe cu un psiholog sau psihoterapeut.

• Uneori, o abordare multidisciplinară (psiholog + psihiatru sau psihoterapeut + psihiatru) este cea mai eficientă.

Alege sprijinul potrivit pentru nevoile tale și nu ezita să ceri ajutor! Sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică!

02/01/2026

👵🏼🧓🏼❗️𝐄𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă𝐫𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐜𝐢𝐞𝐧ț𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐝𝐞𝐦𝐞𝐧ță

🔸️Mutarea unei persoane cu demență din mediul său familiar poate avea un impact semnificativ asupra stării sale de sănătate și a calității vieții.

🔸️Persoanele cu demență depind de rutina zilnică și de locurile cunoscute pentru a se simți în siguranță și pentru a reduce confuzia.

🔸️Mediul familiar le oferă o ancoră de stabilitate, iar schimbările bruște, cm ar fi mutarea într-un loc nou, pot genera anxietate, agitație și dezorientare.

🔸️Studiile arată că mutarea într-un alt mediu poate accelera declinul cognitiv și poate agrava simptomele, cm ar fi pierderea memoriei și dificultățile de orientare. În plus, acest proces poate afecta negativ și starea emoțională, declanșând sentimente de tristețe, confuzie sau frustrare.

🔸️Pentru a proteja bunăstarea pacientului cu demență, este esențial să se evite schimbările majore de mediu, pe cât posibil.

🔸️Dacă mutarea este absolut necesară, ar trebui făcută treptat, cu un sprijin emoțional și adaptări care să facă noul spațiu cât mai familiar și reconfortant.

02/01/2026

📢 Importanța Suportului în Tulburările Psihice

Suportul emoțional și social joacă un rol esențial în recuperarea și îmbunătățirea calității vieții pentru persoanele care se confruntă cu tulburări psihice.

Adesea, afecțiunile mintale pot aduce sentimente de izolare, neînțelegere și stigmatizare. De aceea, susținerea celor din jur – familie, prieteni, dar și grupuri de suport – poate avea un impact profund și pozitiv.

✅ Cum ajută suportul?

• Reduce stigmatizarea – Acceptarea și deschiderea celor din jur pot elimina rușinea sau frica de a căuta ajutor.

• Îmbunătățește starea de spirit – O vorbă bună, o îmbrățișare sau o simplă ascultare empatică ajută la diminuarea sentimentelor negative.

• Crește motivația de a continua tratamentul – Suportul oferit prin încurajări constante îi poate motiva pe cei afectați să urmeze un tratament, să participe la terapie și să depășească momentele dificile.

• Facilitează procesul de vindecare – Suportul reduce nivelul de stres și anxietate, crescând astfel șansele unei recuperări mai rapide.

🤝 Cum poți oferi suport?

• Fii deschis, ascultă fără a judeca și informează-te despre tulburările mintale.

• Încurajează-i să ceară ajutor profesionist și să nu se simtă rușinați pentru asta.

• Fii acolo, chiar dacă e vorba doar de o simplă prezență în momentele dificile.

Împreună putem crea un mediu mai sigur și mai plin de empatie pentru cei care au nevoie. ❤️

02/01/2026

🚨Depresia mascată este una dintre formele mai greu de recunoscut ale depresiei, deoarece simptomele nu sunt întotdeauna evidente sau nu se manifestă în mod clasic.

Spre deosebire de depresia „vizibilă”, în care oamenii se pot simți constant triști sau lipsiți de energie, depresia mascată se poate manifesta prin simptome fizice, cm ar fi dureri de cap, probleme digestive, oboseală cronică sau insomnie.

Adesea, cei care suferă de depresie mascată par să fie „funcționali” și chiar optimiști în fața celorlalți, dar în interior trăiesc o luptă continuă.

Persoanele afectate pot masca depresia prin muncă excesivă, prin activități care distrag atenția sau prin menținerea unei imagini de „perfecțiune”.

Din păcate, acest tip de depresie rămâne adesea nediagnosticat, pentru că nici chiar cei afectați nu realizează că suferă de o afecțiune serioasă, atribuid simptomele lor unor „oboseli” trecătoare sau stres.

Depresia mascată poate fi tratată, iar suportul și înțelegerea sunt esențiale pentru a face primul pas spre vindecare.

Nu ești singur și nu trebuie să te lupți singur cu asta!

31/12/2025

Anul care pleacă a fost, pentru mulți, greu de dus. Cu oboseală tăcută, cu gânduri care au ținut trează noaptea, cu zâmbete oferite din politețe când sufletul cerea pauză. Și totuși, ai ajuns aici. Asta spune ceva despre forța ta, chiar dacă uneori nu o simți.

În anul care vine, îți doresc să fii mai blând(ă) cu tine. Să îți permiți zile fără explicații, lacrimi fără vină, odihnă fără sentimentul că „ar trebui” altceva. Sănătatea mintală înseamnă și curajul de a recunoaște când e prea mult, și înțelepciunea de a cere sprijin.

Îți doresc un an în care mintea ta să fie un loc mai sigur. Cu gânduri care nu te mai atacă, cu emoții ascultate până la capăt, cu limite puse fără teamă. Un an în care să te alegi mai des.

La mulți ani cu liniște! ❤️
La mulți ani cu sens! ❤️
La mulți ani cu grijă față de tine! ❤️

23/12/2025

🎄Crăciunul este adesea descris ca o perioadă a bucuriei, a meselor în familie, a luminilor calde și a colindelor care umplu casele. Dar dincolo de imaginea perfectă, sărbătorile pot deveni un timp dificil pentru foarte mulți oameni. Un timp în care liniștea dorită se transformă în apăsare, iar așteptările devin greu de dus.
În această perioadă, emoțiile se intensifică. Dorul de cei care nu mai sunt, relațiile tensionate, singurătatea, epuizarea acumulată peste an, toate ies la suprafață. Și de multe ori, în loc să ne permitem să le simțim, ne spunem că „nu e voie” să fim triști atunci când ar trebui să fim fericiți.
Presiunea de a arăta bine, de a fi bine, de a avea o familie unită și o stare de spirit pozitivă poate deveni copleșitoare. Social media ne arată mese perfecte și zâmbete largi, dar nu arată oboseala, anxietatea, atacurile de panică, insomnia sau golul interior pe care unii le trăiesc în tăcere.
Pentru persoanele care se confruntă cu depresie, anxietate, burnout sau pierderi recente, sărbătorile pot fi un declanșator emoțional puternic. Pentru alții, pot reactiva amintiri dureroase din copilărie sau sentimentul că nu aparțin nicăieri. Și toate aceste trăiri sunt reale, valide și demne de înțelegere.

🎁 De Crăciun, ai voie să fii om.
Ai voie să simți tristețe, chiar dacă în jur e veselie.
Ai voie să spui „mi-e greu”, chiar dacă ceilalți par bine.
Ai voie să te retragi, să nu participi la toate întâlnirile, să alegi liniștea.
Ai voie să ceri ajutor, fără rușine.

Crăciunul nu ar trebui să fie o competiție a fericirii sau un examen al relațiilor. Nu este despre cât de multe ai reușit, cât de perfect arată masa sau cât de mult zâmbești în poze. Este despre conectare autentică, iar uneori cea mai importantă conexiune este cu tine însuți.
Poate că anul acesta nu ai energie pentru tradiții. Poate că singurul lucru pe care îl poți face este să treci prin zi. Și este suficient. Uneori, supraviețuirea este o formă de curaj.
Dacă simți că sărbătorile te apasă, vorbește cu cineva. Un prieten, un membru al familiei, un profesionist. Iar dacă observi pe cineva mai tăcut, mai retras, un mesaj simplu, o întrebare sinceră sau o prezență calmă pot însemna mai mult decât orice cadou.

❤️ Ai grijă de sănătatea ta mintală.
Nu doar de Crăciun, ci în fiecare zi.
Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte. Trebuie să fie suportabile, blânde și cât mai aproape de adevărul tău interior.

Sărbători cu sens!🎄
Sărbători cu mai multă înțelegere!🎄
Sărbători cu mai multă grijă pentru suflet!🎄
Sărbători binecuvântate!🎄

21/12/2025

🧠 Agorafobie vs. Claustrofobie

Două tulburări de anxietate frecvent confundate, pentru că ambele pot provoca panică intensă, senzație de pierdere a controlului și comportamente de evitare. Diferența reală dintre ele ține mai puțin de intensitatea fricii și mai mult de contextul în care apare.

🌍 Agorafobia

Agorafobia este teama de situații sau locuri din care persoana simte că ar fi dificil să plece sau în care ajutorul nu ar fi ușor accesibil dacă apar simptome intense de anxietate sau panică.

🔹 Situații frecvent evitate:
◾️spații deschise (piețe, parcări, străzi largi)
◾️spații aglomerate (mall-uri, supermarketuri, evenimente)
◾️transportul în comun
◾️statul la cozi
◾️ieșitul singur din casă

🔹 Gânduri tipice:
„Dacă mi se face rău aici?”
„Dacă fac un atac de panică și nimeni nu mă ajută?”
„Nu pot scăpa de aici repede.”

🔹 Consecințe posibile:
◾️evitarea progresivă a tot mai multor locuri
◾️restrângerea severă a activităților zilnice
◾️ieșitul doar însoțit sau deloc
◾️impact major asupra vieții profesionale și sociale

🚪 Claustrofobia

Claustrofobia este teama intensă de spații mici, închise sau înguste, în care apare senzația de captivitate sau lipsă de aer.

🔹 Situații frecvente:
◾️lifturi
◾️tuneluri
◾️camere fără ferestre
◾️avion, metrou
◾️investigații medicale (RMN, CT)

🔹 Gânduri tipice:
„Sunt blocat aici.”
„Nu am aer.”
„Nu pot ieși.”

🔹 Particularitate: În afara acestor spații, persoana poate funcționa complet normal, fără evitări extinse.

⚖️ Diferențe-cheie, pe scurt

Agorafobia → frică de situații din care retragerea pare dificilă
Claustrofobia → frică de spații închise și restrânse
Agorafobia afectează adesea întreaga viață
Claustrofobia este declanșată punctual, în contexte specifice

💥 Simptome comune ambelor

-palpitații
-senzație de sufocare
-amețeală
-transpirații
-tremor
-frică intensă de a pierde controlul sau de a leșina

Aceste simptome sunt reale și extrem de neplăcute, chiar dacă nu sunt periculoase în sine.

🩺 Se pot trata?

Da. Ambele răspund foarte bine la:
🔻psihoterapie (în special terapia cognitiv-comportamentală)
🔻tehnici de expunere gradată
🔻educație despre anxietate
🔻medicație, atunci când este necesar

20/12/2025

🟦 TULBURĂRILE DE CONVERSIE

Tulburările de conversie reprezintă o categorie de afecțiuni psihice aflate la granița dintre psihologie și neurologie, care continuă să fie greșit înțelese, subdiagnosticate sau, uneori, invalidate. Pentru persoanele care trăiesc cu această tulburare, simptomele sunt reale, intense și adesea invalidante, chiar dacă investigațiile medicale nu evidențiază o leziune neurologică clasică.

➡️ Ce este tulburarea de conversie?

Tulburarea de conversie este caracterizată prin apariția unor simptome neurologice (motorii sau senzoriale) care nu pot fi explicate printr-o afecțiune neurologică structurală sau printr-o boală medicală cunoscută.

➡️ Conform criteriilor din DSM-5-TR, diagnosticul se bazează pe:

◾️prezența unuia sau mai multor simptome neurologice funcționale
◾️incompatibilitatea simptomelor cu mecanismele neurologice cunoscute
◾️absența simulării intenționate

➡️ Ce simptome pot apărea?

Manifestările sunt variate și pot mima aproape orice boală neurologică:

🔹 Simptome motorii
-slăbiciune sau paralizie a membrelor
-dificultăți de mers sau coordonare
-tremor, mișcări involuntare
-pierderea vocii (afonie)

🔹 Simptome senzoriale
-amorțeli, furnicături
-pierderea sensibilității
-tulburări de vedere sau auz

🔹 Crize funcționale
-episoade asemănătoare convulsiilor epileptice, dar fără modificări EEG

❗️Un aspect esențial este că simptomele nu sunt „imaginate” și nu sunt sub controlul conștient al pacientului.

➡️ Care este mecanismul psihologic?

Tulburarea de conversie este considerată o modalitate inconștientă prin care psihicul exprimă un conflict emoțional sau un stres intens prin intermediul corpului.

🔻Factori frecvent asociați:
◾️traume psihice (mai ales în copilărie)
◾️stres emoțional major
◾️dificultăți în exprimarea emoțiilor
◾️contexte relaționale sau profesionale copleșitoare

Corpul devine, simbolic, „limbajul” prin care psihicul transmite ceea ce nu poate fi formulat în cuvinte.

➡️ De ce investigațiile sunt normale?

Pentru că problema nu ține de structura creierului, ci de funcționarea circuitelor neuronale. Creierul „știe” să miște, să simtă, să vadă, dar accesul la aceste funcții este blocat funcțional, nu distrus.

➡️ Impactul asupra vieții pacientului

Tulburarea de conversie poate afecta profund:
-autonomia personală
-viața profesională
-relațiile familiale
-stima de sine

Mulți pacienți ajung să se simtă neînțeleși, etichetați sau abandonați de sistemul medical, mai ales după multiple investigații fără răspunsuri clare.

➡️ Cum se tratează?

Tratamentul este multidisciplinar și adaptat fiecărui pacient:
◾️psihoterapie (în special terapii centrate pe traumă sau terapie cognitiv-comportamentală)
◾️psihiatrie, atunci când coexistă anxietate, depresie sau alte tulburări
◾️kinetoterapie / fizioterapie, pentru simptomele motorii
◾️educație medicală, pentru înțelegerea corectă a bolii

‼️Un element-cheie este relația terapeutică, bazată pe validare și încredere.

07/12/2025

🟠 Tulburarea de personalitate histrionică

Există oameni care trăiesc intens, se exprimă colorat, adoră atenția și par să transforme fiecare situație într-un mic spectacol. Pentru mulți, acesta este doar un stil de a fi. Totuși, uneori aceste trăsături se combină într-un mod ce provoacă suferință, relații dificile și instabilitate emoțională. Atunci putem vorbi despre tulburarea de personalitate histrionică.

TPH face parte din clusterul B al tulburărilor de personalitate și se caracterizează prin emoționalitate puternică, nevoia de a fi remarcat și un mod de a relaționa influențat de impulsuri, dramatism și seducție.

🔻Cum se manifestă?

Persoanele cu trăsături histrionice sunt, în general, calde, plăcute, comunicative și aparent foarte implicate. Farmecul lor poate fi magnetic. În spatele acestei imagini se află, însă, un efort continuu de a obține validare și prezență în centrul atenției.
Printre comportamentele frecvente se regăsesc:

⭐ Expresivitate emoțională intensă
Reacțiile sunt colorate, teatrale și schimbătoare. Emoțiile apar și se sting repede, iar cei din jur simt uneori că sunt prinși într-un carusel afectiv.

⭐ Nevoia accentuată de atenție
Persoana se simte în largul ei atunci când este văzută, ascultată, admirată. Situațiile în care atenția se îndreaptă în altă parte induc disconfort și tendința de a recâștiga rapid centrul scenei.

⭐ Comportament seductiv sau provocator
Nu reflectă neapărat intenții sexuale. Este, mai degrabă, o strategie de a captiva și de a influența mediul social, uneori fără conștientizarea impactului asupra celorlalți.

⭐ Dorința de a părea apropiată de toată lumea
Persoana poate afirma că are relații foarte strânse cu oameni cunoscuți de puțin timp sau poate suprainterpreta gesturi ale celorlalți. Familiaritatea rapidă oferă sentimentul de siguranță.

⭐ Sugestibilitate crescută
Opiniile se modelează ușor după persoanele admirate, după grupul în care individul se află sau după emoțiile momentului.

⭐ Dificultăți în tolerarea rutinelor
Viața trăită la intensitate înaltă creează dependență de stimulare. Monotonia poate fi percepută ca vid emoțional.

🔻Impactul asupra vieții

În viața de zi cu zi, trăsăturile histrionice pot aduce energie, creativitate și o capacitate de conectare autentică. Totuși, atunci când devin dominante și rigide, apar probleme:
◾️relații instabile, marcate de dramatism, gelozie sau percepția abandonului
◾️dificultăți în menținerea granițelor interpersonale
◾️conflicte profesionale în contexte care cer obiectivitate, calm sau rigoare
◾️autoevaluare oscilantă, dependentă de reacția celorlalți
◾️tendința de a folosi crize emoționale ca formă de comunicare

Persoana trăiește cu impresia că lumea este scena pe care trebuie să performeze permanent, iar acest consum emoțional devine epuizant.

🔻Cauze și mecanisme psihologice

Dezvoltarea TPH implică factori multipli:
🔹 Experiențe din copilărie
◾️mediu în care emoțiile intense erau recompensate
◾️modele parentale excesiv dramatice sau, dimpotrivă, distante afectiv
◾️atașament nesigur, unde copilul învață că trebuie să “facă spectacol” pentru a primi atenție
🔹 Factori temperamentali
Unii copii manifestă încă din primii ani o sensibilitate afectivă și impulsivitate mai ridicate.
🔹 Factorul social
Societățile în care se pune accent pe imagine, carismă și performanță socială încurajează uneori stiluri de exprimare teatrale sau dependente de validarea publică.

🔻Cum se poate lucra cu aceste trăsături?

TPH poate fi abordată prin psihoterapie. Obiectivele includ:
• identificarea emoțiilor reale și exprimarea lor într-un mod autentic
• reducerea impulsivității
• consolidarea granițelor sănătoase în relații
• explorarea vulnerabilităților subiacente
• creșterea toleranței la frustrare și la lipsa atenției
Persoana învață să își construiască o identitate stabilă și relații durabile, fără presiunea de a impresiona.

05/12/2025

♀️ TULBURAREA DISFORICĂ PREMENSTRUALĂ

Sindromul premenstrual (SPM) este familiar multor femei: schimbări de dispoziție, iritabilitate, oboseală, dureri de sâni sau crampe abdominale. Însă pentru unele femei, ceea ce se întâmplă în a doua parte a ciclului menstrual depășește cu mult disconfortul obișnuit. Este vorba despre tulburarea disforică premenstruală (PMDD), o formă severă a sindromului premenstrual, care afectează semnificativ starea psihică, relațiile și funcționarea zilnică.

🔴 Ce este disforia premenstruală

PMDD este o tulburare psihiatrică recunoscută oficial, caracterizată prin simptome emoționale intense ce apar ciclic, în a doua jumătate a fazei luteale (cu aproximativ 7-10 zile înainte de menstruație) și dispar în primele zile ale sângerării. Este o reacție disproporționată, dureroasă, greu de controlat.

Simptomele pot include:
🔻 iritabilitate sau furie intensă, adesea fără motiv aparent
tristețe profundă, episoade de plâns, sentiment de deznădejde
🔻 anxietate marcată sau tensiune interioară
🔻 schimbări rapide ale dispoziției
🔻 dificultăți de concentrare, oboseală mentală
🔻 insomnie sau somn excesiv
🔻 modificări ale apetitului (poftă de dulciuri sau mâncat compulsiv)
🔻 retragere socială, scăderea interesului pentru activitățile obișnuite

Pentru diagnosticul de PMDD, simptomele trebuie să apară în mod constant, ciclic, și să afecteze semnificativ funcționarea zilnică: la locul de muncă, în familie sau în relații.

🔴 De ce apare

Mecanismul nu este complet elucidat. Este o sensibilitate crescută a sistemului nervos la fluctuațiile hormonale normale din ciclul menstrual. După ovulație, nivelul de estrogen scade, iar progesteronul crește. La unele femei, aceste modificări declanșează o reacție disproporționată în zonele creierului implicate în reglarea emoțiilor, serotoninei și stresului.

Există și factori favorizanți:
🔸️antecedente personale sau familiale de tulburări afective
🔸️stres cronic
🔸️traumă psihologică anterioară
🔸️somn insuficient, alimentație dezechilibrată, sedentarism

🔴 Cum se diagnostichează

Pentru o evaluare corectă, este necesară urmărirea zilnică a simptomelor timp de cel puțin două cicluri menstruale. Se pot folosi jurnale sau aplicații care notează dispoziția, somnul, energia, pofta de mâncare. Diagnosticul se stabilește de obicei de către medicul psihiatru sau ginecolog.

🔴 Tratament

Tratamentul disforiei premenstruale are mai multe niveluri:
◾️Intervenții psihologice și stil de viață:
🔹️somn regulat, alimentație echilibrată (reducerea zahărului)
🔹️activitate fizică moderată zilnic
🔹️tehnici de gestionare a stresului: mindfulness, yoga, psihoterapie cognitiv-comportamentală

◾️Tratament medicamentos:
🔹️antidepresive din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
🔹️uneori, contraceptive hormonale care reduc fluctuațiile hormonale
🔹️suplimente de calciu, magneziu, vitamina B6 (cu eficiență variabilă)

◾️Monitorizare pe termen lung:
Răspunsul la tratament diferă de la o persoană la alta. Colaborarea între medicul psihiatru și ginecolog este esențială.

De ce e important să fie recunoscută

PMDD este o tulburare biologic determinată, care afectează relațiile, performanța profesională și calitatea vieții. Femeile care se confruntă cu ea merită înțelegere și tratament, nu judecată.

05/12/2025

🧠 CÂND AI NEVOIE DE PSIHIATRU?

De multe ori, asociem vizita la psihiatru cu un "eșec" personal sau o problemă "rușinoasă". Este timpul să demontăm acest mit! A cere ajutor specializat, în special cel psihiatric, este un semn de responsabilitate față de propria sănătate.
Psihiatrul este un medic (a absolvit Facultatea de Medicină) specializat în diagnosticarea, tratamentul și prevenirea tulburărilor mintale, emoționale și de comportament. Spre deosebire de psiholog sau psihoterapeut, psihiatrul este singurul care poate prescrie medicamente (tratament medicamentos) și poate oferi, de asemenea, și consiliere sau psihoterapie.

🚦 Semnale de alarmă: când să te gândești la o vizită la psihiatru?

Nu trebuie să aștepți o criză majoră pentru a cere ajutor. Uneori, semnele sunt subtile, dar constante. Iată câteva situații clare care indică faptul că o evaluare psihiatrică este necesară:

🔻 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭𝐞 ș𝐢 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐦𝐨ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭ă

⭕️ 𝐓𝐫𝐢𝐬𝐭𝐞ț𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭ă: simți o tristețe constantă, care nu dispare (chiar și pentru câteva săptămâni), pierderea plăcerii pentru activitățile care îți plăceau înainte (anhedonie) și sentimente de deznădejde, vină sau lipsă de valoare.
⭕️ 𝐀𝐧𝐱𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐟𝐫𝐢𝐜ă 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐧𝐭ă: ai atacuri de panică frecvente, îngrijorări constante și excesive, care îți afectează somnul și concentrarea, sau o fobie care te împiedică să duci o viață normală.
⭕️ 𝐒𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛ă𝐫𝐢 𝐛𝐫𝐮ș𝐭𝐞 ș𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐞𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞: treci rapid de la euforie intensă la iritabilitate sau depresie profundă, într-un mod care nu este specific ție.

🔻 𝐀𝐟𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐮𝐧𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞

🔶️ 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥: insomnie persistentă (nu poți adormi, te trezești des) sau, dimpotrivă, o nevoie excesivă de somn, care nu îți mai oferă odihnă.
🔶️ 𝐌𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜ă𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 ș𝐢 𝐠𝐫𝐞𝐮𝐭ăț𝐢𝐢: pierdere sau creștere semnificativă în greutate, fără o cauză medicală clară, asociată cu o schimbare a obiceiurilor alimentare.
🔶️ 𝐃𝐢𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞: nu te mai poți concentra la locul de muncă sau la studiu, iei decizii greu sau simți că "mintea nu mai merge" ca înainte.
🔶️ 𝐈𝐳𝐨𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥ă: te retragi din cercul de prieteni și familie și eviți interacțiunile sociale.

🔻 𝐆â𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐧𝐨𝐜𝐢𝐯𝐞

❗️𝐆â𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨-𝐯ă𝐭ă𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐮𝐢𝐜𝐢𝐝: acesta este un semnal de alarmă urgent! Dacă ai astfel de gânduri, solicită imediat ajutor (sună la 112, mergi la Urgențe sau contactează o linie de criză).
◾️ 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦 𝐚𝐛𝐮𝐳𝐢𝐯 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧ț𝐞: folosești alcool, droguri sau medicamente (fără prescripție) pentru a face față stresului, anxietății sau altor emoții neplăcute.
◾️ 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞: ai început să te implici în comportamente riscante sau compulsive (jocuri de noroc, cheltuieli excesive, etc.) care îți afectează viața.

🔻 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐢𝐭ă 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐨𝐬

De multe ori, tulburările mintale au o componentă biologică ce necesită ajustări chimice la nivelul creierului. Psihiatrul este esențial atunci când:
❗️Simptomele tale sunt de intensitate mare și nu sunt ameliorate suficient de psihoterapie (doar vorbitul).
❗️Ai un diagnostic care, conform ghidurilor medicale, necesită tratament medicamentos (de exemplu, schizofrenie, tulburare bipolară, depresie majoră severă, etc.)

🫂 𝗣𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗽𝗮𝘀: cm te pregătești?

Dacă ai decis să te programezi la psihiatru, felicitări! Iată ce poți face pentru prima ședință:
◾️Fă o listă cu simptomele: notează exact ce simți, când a început, cât de des se întâmplă și cât de mult te afectează.
◾️Istoricul medical: adu un rezumat al problemelor tale de sănătate fizică, medicamentele pe care le iei în prezent (inclusiv suplimente) și istoricul familial de boli mintale.
❗️Fii sincer: fii cât mai deschis și sincer. Psihiatrul este acolo să te ajute, nu să te judece.

🌸 A merge la psihiatru nu înseamnă că ești "nebun", ci înseamnă că îți pasă de tine și ești gata să acționezi pentru a te vindeca. E ca și cm ai merge la cardiolog pentru o inimă bolnavă sau la ortoped pentru un picior rupt.

‼️𝐍𝐮 𝐥ă𝐬𝐚 𝐬𝐭𝐢𝐠𝐦𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐬ă 𝐭𝐞 𝐨𝐩𝐫𝐞𝐚𝐬𝐜ă 𝐝𝐢𝐧 𝐚-ț𝐢 𝐭𝐫ă𝐢 𝐯𝐢𝐚ț𝐚 𝐩𝐞 𝐝𝐞𝐩𝐥𝐢𝐧. 𝐃𝐚𝐜ă 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨ș𝐭𝐢 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐚𝐫𝐦ă, 𝐚𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐬𝐭ă𝐳𝐢!

24/11/2025

⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️
Dragă Eu,
Într-o zi vei fi recunoscătoare ție însăți pentru că ai ales să te pui pe primul loc și nu te-ai mulțumit cu mai puțin decât ceea ce meriți cu adevărat. Într-o zi vei înțelege că durerea pe care o simți acum face parte din vindecare. Că durerea nu durează pentru totdeauna. Îți vei da seama că ai făcut ceea ce era corect atunci când te-ai îndepărtat de oamenii și locurile în care nu te-ai simțit apreciată sau valoroasă. Ai fost suficient de curajoasă să te alegi pe tine. Ai fost suficient de curajoasă să lași în urmă tot ceea ce te-a rănit, chiar dacă ai iubit acele lucruri mai mult decât orice. Dragă eu, ești suficient de puternică să supraviețuiești tuturor momentelor prin care ai trecut, și știu că într-o zi vei fi mândră de asta.
Aș vrea să știi că meriți să îți oferi o pauză de la tot ceea ce îți apasă inima și sufletul. Meriți fericirea, indiferent prin ce durere ai trecut. Meriți liniște, chiar dacă mult timp nu ai cunoscut-o. Într-o zi vei fi recunoscătoare pentru că ai avut grijă de tine mai mult decât au făcut-o alții. Și, poate atunci, la fel ca toți ceilalți, vei înțelege în sfârșit că totul se întâmplă cu un motiv.
⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️

Dr. Drumar Anita

03/01/2026

02/01/2026

02/01/2026

02/01/2026

31/12/2025

23/12/2025

21/12/2025

20/12/2025

07/12/2025

05/12/2025

05/12/2025

24/11/2025

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category