15/02/2026
🌟Există locuri în care timpul nu curge, ci se așază🌟
Locuri unde respirația devine rugăciune, iar pașii tăi nu mai apasă pământul, ci îl mângâie.
🤍La Mănăstirea Hermis, muntele nu este doar stâncă – este martor.
Martor al tăcerii, al lacrimilor, al speranțelor șoptite în genunchi.
Aici, liniștea nu este absența sunetului, ci prezența divinului.
🫧Simți cm aerul poartă în el rugăciunile celor care au trecut pragul înaintea ta:
Femei și bărbați care au cerut pace.
Mame care au cerut protecție.
Suflete care au căutat sens.
Și, fără să îți dai seama, ceva în tine se așază.
Se înmoaie.
Se deschide.
Compasiunea nu mai este un concept – devine respirație.
Devine stare.
Devine felul în care îți privești propriile răni.