23/10/2024
Liam Payne (fost solist al trupei One Direction) avea „cocaină roz” în corpul său la momentul morții -cocktail care conținea metamfetamina, ketamină și M**A împreună cu cocaină crack și benzodiazepină.
Un cocktail de droguri sintetice cunoscut sub numele de cocaina roz a devenit rapid o preocupare majoră în Spania, Regatul Unit și în alte țări, atrage atenția Joseph Janes, profesor de criminologie, Universitatea Swansea, Marea Britanie, într-un articol preluat de BBC.com.
1. Există un anumit tipar, un anumit traseu, pentru dependenții de droguri cu dare de mână? Încep la fel ca și ceilalți, „vânați” de dealerii care se învârt prin jurul școlilor, universităților, sau sunt inițiați altfel?
Este o greșeală să credem că dealerii de droguri stau la 50 de m de școală, la gardurile școlilor și vând droguri în pauzele școlare sau după finalizarea orelor. Cei care au fost astfel depistați sunt excepții, cm ar spune tinerii „nu sunt dealeri adevărați”. În principal, marea majoritate a dealerilor de droguri nu riscă să facă trafic de droguri în public, se ascund de mulțime, au metode foarte discrete, au căi de comunicare secretizate (mai ales în mediul online) și nu se expun în mod iresponsabil.
Majoritatea elevilor sunt persoane care nu dețin resurse financiare consistente. Însă cei care au o preferință pentru drogurile scumpe precum cocaina sau crack sunt cei care dețin resurse financiare consistente și care sunt atrași în primul rând în cercurile lor sociale caracterizate tot de persoane cu status financiar ridicat și cu un stil de viață de lux. Rețeaua este una extrem de exclusivistă, prețurile fiind foarte ridicate. Cocaina dă o puternică dependență inclusiv după o primă doză, în unele cazuri, ceea ce înseamnă că cine optează pentru consum de cocaină are niște sute de euro disponibili la un party, într-o seară.
2. Ce anume îi aruncă pe tineri, în general, în capcana drogurilor, de ce încearcă?
E o întrebare foarte generală. Fiecare tânăr are propriile motive în funcție de o serie de caracteristici și factori subiectivi de la vârstă la mediul de proveniență, nivel educațional, abilități personale, stil de gândire, trăsături de personalitate, mediul social și familial, etapele din viața și evenimentele din viața sa.
Avem consumatorul experimental care este pur și simplu curios, a consumat cel puțin o dată și nu mai încearcă, dar a vrut să experimenteze niște stări și riscuri. Și poate spune că s-a simțit bine (sau nu) dar că nu mai vrea să experimenteze droguri. Există al doilea tip, consumatorul social, cel care consumă cu prietenii, se simte integrat în grup, se simte bine, dorește de fiecare dată să simtă euforie, plăcere și să se distreze. Și poate să nu experimenteze niciun efect negativ.
Cea de-a treia categorie o reprezintă consumatorul la risc, care are un consum frecvent, spre deosebire de cel ocazional și care rareori caută ajutor. Pentru el să se simtă high e un scop în sine și un mecanism de a face față unor emoții negative.
Urmează consumatorul problematic și în cazul lui consumul de substanțe devine principalul mijloc de a petrece timpul liber, de a face fața stresului sau ambele. Cu alte cuvinte, el nu așteaptă un weekend sau un party pentru a se distra, el poate consuma în fiecare zi din săptămână și face orice pentru a-și procura doza.
Vorbim deci de un consum regulat, constant, de modificări de stil de viață tocmai pentru a se adapta consumului, de consecințe negative în multe arii din viață și de consum în ciuda unor efecte negative. Apar schimbări în grupul de prieteni și din păcate foarte puțini dintre aceștia ajung în contact cu serviciile de sănătate sau psihologice, poate doar în cazuri de urgență.
În final, persoana care ajunge să fie dependentă de droguri în sens științific este stadiul în care vorbim de o tulburare la nivelul creierului caracterizată de pierderea controlului, de un consum compulsiv, de toleranță, sevraj, schimbări în personalitate, probleme de sănătate, complicații psihologice și fiziologice și internări în spital. Deci, de o imposibilitate de a se opri în ciuda unor efecte negative grave.
3. Sunt mai predispuși la consum tinerii care dispun de bani?
Sunt mai predispuși la un consum al drogurilor scumpe. Dar nu vreau să cădem în capcana unei prejudecăți, unei false idei, cm că tinerii cu bani sunt mai la risc pentru consumul de droguri. Drogurile nu iartă pe nimeni. Avem mulți tineri în mediul rural care nu dețin bani și totuși consumă droguri, mai ieftine, ce-i drept.
Tinerii care au anumite nevoi psihologice și întâmplător dețin bani consumă droguri. Adevărul este altul: că majoritatea tinerilor care consumă droguri și care vin în terapie nu sunt tineri cu status financiar ridicat. Doar în cazul cocainei sau a altor droguri scumpe, a avea bani este un factor care facilitează consumul acestor droguri, îți comanzi cu ușurință pentru că ai bani mulți pe card. Și aici există o altă prejudecată, că dacă ai luat ceva scump, este și ceva de calitate, „eu nu bag orice k******* în mine, am dat bani mulți”. În realitate, scopul dealerilor este de a vinde cat mai scump, substanțe care au o valoare reală cat mai mică.
Analizele de laborator au demonstrat că în cazul „cocainei roz”, nu este vorba de cocaină, nu este un drog de lux, cât de o combinație a unor substanțe mult mai ieftine precum ketamină, ecstasy și cafeină. În traficul de droguri, minciuna și escrocheria sunt metode obligatoriu folosite, puritatea drogurilor fiind foarte scăzută. Nimeni nu vinde niciodată ceea ce pretinde că vinde.
4. În procesul de tratare a dependenței contează tipul de drog consumat? Dacă da, drumul spre vindecare este mai ușor sau mai greu pentru drogurile de tip cocktail, cm este cazul cocainei roz?
Toxicitatea drogurilor și efectele lor asupra creierului și altor organe (pe termen scurt și lung) sunt mult mai severe în cazul consumului multiplu de droguri.
Ca specialist în adicții am constatat anumite corelații între preferințele pentru anumite tipuri de droguri și rațiunile psiho-emoționale ale consumatorului. Am constatat deseori consumatori care sunt profund interesați, fascinați și pasionați de combinații de droguri, consumatori care au citit foarte mult despre caracteristicile drogurilor, au urmărit interviuri și podcasturi cu foști consumatori și unii chiar prezintă o curiozitate cu privire la efectele drogurilor asupra lor și vor să experimenteze. Ce vreau să spun că este mult mai dificil în tratarea dependenței în cazurile în care constat un atașament emoțional și intelectual față de anumite substanțe, ceea ce duce la un anume stil de viață, nu doar la un consum social sau la un party oarecare. Dacă și alcoolul este implicat, situația se complică.
