17/07/2025
Masca virtuală:
Cum influențează rețelele sociale gândirea adolescenților?🤔
Trăim într-o epocă în care lumea reală a pierdut teren în fața celei virtuale.
Platformele sociale au devenit mai mult decât simple forme de divertisment: sunt oglinzi deformante care modelează identități, comportamente și valori, în special în rândul adolescenților.
Dar ce se întâmplă când aceste oglinzi devin standarde de viață?
📌Creatorii de conținut – noii idoli❗️
Pentru mulți adolescenți, influencerii nu sunt doar amuzanți sau creativi, ci adevărate modele de viață. Ceea ce spun, fac sau poartă devine imediat „tendință”.
Problema apare când acești creatori promovează standarde irealiste, valori superficiale sau comportamente riscante – toate ambalate în videoclipuri de 15 secunde, cu filtre, muzică catchy și milioane de vizualizări.
Într-un moment al vieții în care tinerii caută repere, acești creatori devin răspunsul ușor și accesibil.
Însă nu întotdeauna cel sănătos.
📌Psihologia din spatele ecranului
Adolescența este o perioadă a căutării identității, a rebeliunii și a impresiei că „știm tot”.
Biologic vorbind, creierul adolescentului – în special zona responsabilă de decizii și gândire critică (cortexul prefrontal) – nu este încă pe deplin dezvoltat.
În schimb, sistemul de recompensă (bazat pe dopamină) reacționează intens la stimuli rapizi: like-uri, vizualizări, reacții.
Aici intervin algoritmii – programe care livrează constant conținut captivant, adaptat intereselor tale. Asta face ca utilizatorul să petreacă ore întregi online, expus la mesaje care, repetate suficient, devin convingeri.
📌Ce riscă adolescenții?
➡️Scăderea stimei de sine din cauza comparațiilor constante cu „perfecțiunea” de pe ecran.
➡️Dezvoltarea anxietății și depresiei din cauza presiunii sociale și a nevoii de validare.
➡️Asumarea unor comportamente riscante (provocări virale, dietă extremă, expunere sexualizată).
➡️Pierderea gândirii autonome și înlocuirea ei cu conformism digital.
✅️Soluția?
Educație psihologică și dezvoltarea gândirii critice.
Nu este suficient să spunem tinerilor „nu mai sta pe rețele de socializare !”.
Este nevoie de educație emoțională și mentală – încă din școală.
Programe de psihoeducație care să abordeze:
➡️Cum funcționează creierul adolescentului?
➡️Cum să recunoască manipularea și conținutul nociv?
➡️Cum să-și construiască o stimă de sine sănătoasă!
➡️Cum să analizeze critic ceea ce consumă online!
Rețelele sociale fac parte din viața noastră și pot fi spații pline de creativitate, inspirație și conexiune.
Nu trebuie să le demonizăm, ci să învățăm să le folosim cu înțelepciune.
Adolescenții nu au nevoie de interdicții, ci de sprijin. De spațiu să întrebe, să greșească, să afle cine sunt — fără presiunea de a fi „perfecți” în fața unui ecran.
Este firesc să te simți pierdut uneori printre atâtea modele și mesaje.
Dar în spatele like-urilor ceea ce contează cu adevărat este cine devii tu, ca om.
Gândirea critică, echilibrul emoțional și încrederea în sine sunt cele mai valoroase „filtre” pe care le putem cultiva — împreună, prin dialog, educație și empatie.
Pentru profesori, părinți și toți cei care lucrează cu tineri: fiți acolo, nu ca judecători, ci ca faruri care luminează discret drumul.
Și amintiți-le mereu: nu trebuie să fie ca ceilalți ca să fie suficienți.
Raluca Iacob - Psiholog clinician
