10/07/2017
Cand ne gandim la un copil de 3 ani si jumatate, primele lucruri care ne vin in minte sunt “Ce jucarii ii plac?”, “Oare ii place la gradinita?” sau “Ce fericit pare cand alearga prin parc!”.
Din pacate, Ionut nu merge la gradinita si nici nu alearga in parc. Isi pretuieste jucariile si le tine alaturi de el, ca sa-i aline durerile. Anul trecut, pe vremea asta, Ionut acuza primele dureri de burtica. Corelate cu o febra constanta si o scadere brusca in greutate, au facut-o pe Nicole, mama lui de doar 18 ani, sa investigheze situatia. D**a cateva diagnostice eronate de gastro-enterita si hernie, au ajuns la un RMN si lumea lor s-a prabusit. Diagnosticul, unul cumplit, Neuroblastom Stadiul 4 cu metastaze ganglionare si medulare. O tumoare cumplita se agatase de rinichii lui fragili si ameninta sa se extinda.
Intr-o saptamana, Ionut a inceput prima din lungul sir de cure de chimioterapie, o etapa greu de acceptat si de inteles de micutul luptator si mamica sa, un munte de putere si intelepciune, in ciuda varstei fragede. Durerile erau cumplite, iar Ionut nu intelegea de ce trebuie sa stea in spital si sa treaca printr-o sumedenie de proceduri intruzive si dureroase.
D**a primele 5 cure de chimioterapie, Ionut a fost operat, o parte din tumoare a fost indepartata si o camera CVC i-a fost implantata, ramanand in spital pentru a continua tratamentul cu citostatice pentru portiunea de 4 cm care nu a putut fi indepartata chirurgical. In luna Noiembrie 2016, medicii i-au inaintat dosarul pentru transplant de maduva si recoltare de celule stem, procedura pentru care erau programati in Decembrie. Ca si cm situatia nu era deja disperata, procedura a fost amanata din cauza unei infectii grave a operatiei si a camerei CVC implantate. S-a intervenit chirurgical pe 4 ianuarie pentru curatarea inciziei si indepartarea camerei CVC, cand Ionut era deja la limita septicemiei.
Pe 11 ianuarie s-a facut recoltarea de celule stem, iar pe 30 martie au fost programati la transplant, Ionut trecand prin alte 3 cure de chimioterapie in aceasta perioada. Datorita perioadei destul de lungi dintre recoltare si transplant, markerii tumorali NSE au crescut rapid, ajungand in scurt timp la valori ametitoare de 400 ng/ml.
Speriata, Nicole a cerut o investigatie amanuntita, iar in urma unei ecografii, lumea lor s-a transformat in scrum inca o data. Cumplita boala nu voia sa-l lase pe Ionut sa-i scape din gheare, plantand o noua tumoare de 11 cm pe ficatul micutului nostru luptator. In acest stadiu, starea lui Ionut se degrada treptat, el isi pierduse cheful de joaca, pofta de mancare si puterile lui de lupta erau pe terminate. Pana si medicii erau rezervati in privinta sanselor lui de supravietuire, dar Nicole a crezut in puterea lui si in medicina, astfel incat, d**a inca o cura de chimioterapie cu medicamente mai agresive si d**a transplant, parea ca prima raza de speranta se intrevedea prin negura ultimelor luni. Valoarea NSE ajunsese, in sfarsit, la o valoare de 16 ng/ml si tumoarea scazuse in volum, masurand 4 cm.
Ionut a plecat acasa si parea ca era pe drumul catre remisie, cand cosmarul a inceput din nou in luna iulie. Durerile au reaparut, a scazut din nou in greutate, starile de greata s-au accentuat, iar inima lui Nicole s-a strans din nou de teama pentru micutul ei. Au facut un nou set de analize care au parut in regula, valoarea NSE ramasese in limita de jos, la 26 ng/ml, dar Nicole nu a ignorat starea din ce in ce mai proasta a baietelului ei si a continuat investigatiile.
Ca intr-un deja-vu absurd, o ecografie i-a dat, din nou, universul peste cap. Micutul ei Ionut, luptatorul ei care se pregatea sa sarbatoreasca triumful asupra bolii, ducea din nou povara unei tumori, una de 8 cm, atasata de rinichi, care se intinsese spre fiere, plus o acumulare de lichid in abdomen.
In cabinetul medicului, rapusa de durere si disperare, Nicole voia sa se agate de orice posibilitate si punea zeci de intrebari medicilor in legatura cu urmatoarea procedura pentru a-I salva puiul, dar acestia ii repetau “ne pare rau” privind-o cu deznadejte si mila, fara prea multe raspunsuri cu privire la ce va urma.
Acum sa va spun mai multe despre Nicole. Chipul de copila tanara ascunde in spatele lui mii de ore de griji si suferinta, mii de ganduri si intrebari despre cm isi va salva copilul. Nicole este mama singura, care n-a putut renunta la puiul ei cand a ramas insarcinata la doar 16 ani si care nu concepe sa-l piarda acum, in ciuda diagnosticului care-i atarna ca o stigma asupra capului. Cere sfaturi timid, fara sa ceara vreodata ajutor material. Cauta solutii, clinici, pune intrebari, se framanta si se rupe in bucati cand isi vede micutul chinuit de durerile cumplite pe care boala asta cruda i le provoaca.
Ea nu cere, dar vrea sa isi salveze puiul cu orice pret. Din pacate, boala asta nu trece doar cu iubire infinita, pentru ca altfel Ionut ar fi fost vindecat de mult.
Nicole are nevoie de noi pentru a-si salva copilul din ghearele bolii, si-a epuizat toate resursele financiare in lupta asta, iar noi putem sa o ajutam sa-i luam de pe umeri macar grija banilor. Pot doar sa-mi imaginez cat de cumplit este ca viata copilului tau sa fie masurata in bani si sperante.
In acest moment, orice ajuta. Un share, o donatie in contul lui Nicole, un lucru licitat sau vandut pe grupul dedicat donatiilor, toate astea il pot aduce pe Ionut mai aproape de sansa de a-si trai viata ca oricare dintre copiii nostri, alergand prin parc si razand in hohote printre prietenii sai, sub privirea plina de iubire si mandrie a mamei sale.
Va multumim pentru orice contributie si va stam la dispozitie pentru orice detalii!
Călin Nicoleta
B.C.R. RO98RNCB0555151873670001 (ron)
B.R.D. RO74BRDE180SV12068301800 (euro)