Marcus Medical SRL-D

19/11/2025

18/11/2025

15/11/2025

13/11/2025

Vaccinul antigripal și inima.
O poveste despre inflamație, infarct și o lecție veche pe care abia acum o înțelegem.

În 1918, când gripa spaniolă a făcut ravagii, spitalele erau pline de oameni care NU mureau doar de infecție, ci și de… infarct.
Medicina NU știa atunci de ce, dar medicii observaseră ceva straniu:
în săptămânile de după gripă, creștea brusc numărul infarctelor și stopurilor cardiace…

Un secol mai târziu, în epoca statinelor și a terapiei antiplachetare, descoperim că inflamația acută este “detonatorul” invizibil al aterosclerozei.
Și că o simplă injecție - vaccinul antigripal - poate calma acest fitil.

Ce știm azi (Atherosclerosis, 2025)

O echipă de cercetători condusă de Fröbert a analizat zeci de studii și a ajuns la o concluzie tulburătoare:
Vaccinul antigripal NU doar previne gripa.
El poate reduce mortalitatea cardiovasculară și evenimentele ischemice majore, printr-un mecanism antiinflamator direct asupra plăcii de aterom!

Se vorbește tot mai mult despre „imunitatea instruită”. Ideea că sistemul nostru imun „își amintește” și reacționează mai blând la atacurile viitoare, inclusiv asupra endoteliului vascular.
Un fel de „educație a inflamației”.

CE INSEAMNA ASTA?

Poate că vaccinul antigripal e prima terapie antiinflamatoare cardiovasculară cu beneficii demonstrate la scară largă.
Mai accesibil decât canakinumabul, mai sigur decât colchicina, și cu un preț… aproape simbolic.

Câteva procente reducere de mortalitate pot părea modeste, dar la milioane de pacienți, devin uriașe.

Și poate că fiecare pacient coronarian care pleacă din spital toamna ar trebui să iasă cu o rețetă cu statină și aspirină, și o mică urmă pe braț de la vaccinul antigripal.

Să fim clari: NU toate studiile sunt perfecte.
Unele sunt observaționale, altele încheiate prematur.
Dar direcția e clară: INFLAMAȚIA e noul colesterol, iar vaccinarea ar putea fi unul dintre cele mai simple gesturi de prevenție pe care medicina le-a ignorat zeci de ani.

În Concluzie:

Dacă ai trecut printr-un infarct, ai diabet, hipertensiune, sau pur și simplu vrei să-ți protejezi inima,
vaccinul antigripal NU e doar pentru plămâni.
E și pentru artere.
E pentru viață.

❤️Uneori, progresul NU înseamnă un medicament nou.
Ci o privire nouă asupra unui gest vechi.

❤️ Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

11/11/2025

HFpEF 2025 – inima care pare puternică, dar NU mai poate🫣

Mult timp am crezut că insuficiența cardiacă înseamnă o inimă care „NU mai pompează bine”.
Dar jumătate dintre pacienți au o fracție de ejecție normală și totuși sunt la fel de obosiți, la fel de “congestivi”, la fel de fragili.

Așa am învățat să spunem HFpEF (Heart Failure with Preserved Ejection Fraction), adică insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată.
Pe scurt: inima pare să bată normal, dar NU se mai relaxează normal.
Ventriculul stâng devine rigid, presiunile de umplere cresc, iar pacientul resimte aceleași simptome ca în insuficiența cardiacă clasică.

Multă vreme am considerat HFpEF o simplă problemă mecanică.
O inimă care NU se destinde.
Dar cercetările din 2025 (ACC, Nature Reviews Cardiology) spun altceva:
în spatele rigidității se ascunde o inflamație sistemică și o dereglare metabolică a întregului organism.

În HFpEF, celulele imune care ajung în inimă își schimbă modul de a produce energie.
Un fenomen numit immunometabolism.
În loc să repare, ele întrețin inflamația și duc la fibroză.
Astfel, inima devine mai puțin elastică, dar aparent “eficientă” pe ecografie.

De aceea, doi oameni pot face același infarct, dar doar unul ajunge la insuficiență cardiacă.
NU din întâmplare, ci pentru că metabolismul și inflamația au spus povești diferite în corpul lor.

Ghidurile ESC și ACC 2025 confirmă această schimbare de paradigmă:
tratăm acum organismul, NU doar ventriculul.
Inflamația, greutatea, diabetul, somnul, stresul…toate intră în ecuația cardiologică.
Noile terapii (SGLT2i, GLP-1 agoniști, antiinflamatoare selective) NU doar scad tensiunea, ci calmează inflamația și restabilesc echilibrul energetic al inimii.

O fi bine?
Poate DA - pentru că învățăm să vedem dincolo de inimă.
Poate NU - pentru că promisiunea e mare, dar dovezile clinice sunt încă fragile.

Cert e că insuficiența cardiacă NU mai e o boală a unei pompe.
E o boală a organismului care NU mai știe să stingă inflamația.
Iar cardiologia viitorului nu va fi doar știința de a repara o inimă,
ci arta de a restabili echilibrul unui întreg.

❤️Postare educativă - nu substituie consultația medicală.

10/11/2025

Când tăcerea nopții NU înseamnă odihnă

„Doamna doctor, dorm opt ore pe noapte și tot obosit mă trezesc...”
Așa încep multe povești care NU par cardiologice, dar sfârșesc în inima ta.

El nu știa că în fiecare noapte, respirația i se oprea.
De zeci de ori.
Fără zgomot, fără durere.
Doar o luptă tăcută pentru oxigen.
Fiecare oprire însemna o descărcare de adrenalină, o creștere de tensiune, un ritm cardiac dat peste cap.
Și o inimă care muncea în somn mai mult decât ziua.

Ce se ascunde în spatele „somnului neliniștit”?

Apneea în somn NU e doar un “sforăit simpatic” care enervează partenerul.
E o boală reală, recunoscută în toate ghidurile
🔹 ESC 2024,
🔹 ACC/AHA 2022,
🔹 AASM 2023
ca factor de risc pentru hipertensiune rezistentă, fibrilație atrială, insuficiență cardiacă și moarte subită nocturnă.

CUM O RECUNOȘTI?
• Sforăit puternic, somn fragmentat, pauze de respirație observate de partener.
• Oboseală cronică, lipsă de concentrare, cefalee matinală.
• Tensiune mare dimineața, glicemie crescută, aritmii inexplicabile.

CE POȚI FACE
1. Vorbește cu medicul tău: cardiolog sau pneumolog.
2. Polisomnografie simplă, dar revelatoare.
3. Tratament cu CPAP: menține căile respiratorii deschise, scade tensiunea, reduce aritmiile.
4. Schimbări de stil de viață: greutate, alcool, sedative, poziție în somn.

MESAJUL

❤️Apneea în somn e una dintre acele boli care NU dor, dar distrug încet.
NU toți cei care dorm, se odihnesc.
Uneori, liniștea nopții e doar masca unei inimi care strigă după aer.

🔹 Această postare are scop informativ și educativ.
Nu înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

08/11/2025

Ateroscleroza – boala civilizației (dar nu invenția ei)🙄

Când cardiologii americani au scanat mumiile egiptene cu CT,
au avut un șoc: aproape o treime aveau arterele calcificate…
Așa a apărut celebra expresie:
„Ateroscleroza NU s-a născut la McDonald’s.”

Și totuși, e boala civilizației.
De ce?

Ateroscleroza veche de 3.000 de ani..
Proiectul HORUS (Randall Thompson, Lancet, 2013) a arătat că prinți, preoți și nobilime egipteană aveau plăci de aterom, deși NU existau nici chipsuri, nici sedentarism urban.

Dar existau:
-diete bogate în grăsimi animale și sare,
-infecții cronice (inflamație de durată),
-lipsă de igienă orală,
-statut social privilegiat, deci zero efort fizic.

Cu alte cuvinte: civilizația concentrată în vârfurile ei.
Ateroscleroza era deja acolo. dar doar la elite, NU la popor.

Astăzi am democratizat luxul metabolic:
toți mâncăm ca faraonii, dar ne mișcăm ca statuile lor🥲

Avem:
-calorii infinite,
-stres continuu,
-somn insuficient,
-poluare,
-medicamente care ne fac să trăim mai mult, dar NU neapărat mai curat metabolic.

Conform ESC/EAS Guidelines 2025, peste 50% din decesele cardiovasculare sunt încă atribuite aterosclerozei, iar leziunile incipiente se pot detecta de la vârsta de 10–12 ani (prin grosimea intima-media carotidiană).
Boala NU e „bruscă”, ci cumulativă.

Așa a devenit ateroscleroza o boală universală, NU a regilor, ci a ritmului în care trăim.

Genomul nostru e aproape identic cu cel al omului de acum 10.000 de ani.
Doar mediul s-a schimbat radical.

Corpul a fost proiectat pentru:
- foame,
- efort,
- somn lung,
- alimentație simplă.

Și s-a trezit brusc în era:
- zahărului rafinat,
- mâncării procesate,
- ecranelor luminoase,
- stresului 24/7.🫣

Rezultatul?
Un metabolism de vânător obligat să trăiască într-un mall.

Ateroscleroza = biologie + timp + civilizație

Boala apare atunci când timpul, genele și mediul se înțeleg prea bine între ele.
De aceea o vedem azi în forme „silențioase” încă din adolescență-Youth Risk Factor Study, Circulation 2023:

peste 60% dintre tinerii obezi prezintă deja semne subclinice de ateroscleroză…

Și de aceea prevenția trebuie să înceapă devreme,
NU când colesterolul e mare, ci când viața devine prea grăbită.

Morala:
Ateroscleroza NU e o pedeapsă.
E doar amintirea biologică a unei lumi în care am început să trăim prea mult, prea bine, prea repede.

Sau, cm ar spune un porcușor de laborator:

„Nu colesterolul m-a pierdut… ci civilizația.” 🐷

❤️Această postare are scop informativ și educativ.
NU înlocuiește consultul medical și nu reprezintă recomandări individuale de tratament.

03/11/2025

Colesterolul tău poate fi normal. Și totuși inima ta să fie în pericol.
LDL-C, hsCRP, Lp(a) și adevărul incomod despre riscul cardiovascular

„Doamna doctor, colesterolul meu e normal. De ce aș mai face alte analize?”
Pentru că uneori, infarctul NU citește analizele de rutină.

Un studiu recent publicat în European Heart Journal a urmărit 17.087 persoane timp de 20 de ani.
Rezultatele sunt clare:
- LDL-C crescut → risc cardiovascular mai mare cu 78%
- hsCRP crescut → +55%
- Lp(a) crescut → +19%
Iar când toate trei sunt crescute, riscul de evenimente majore urcă la +141%.

Pe scurt:
Scorurile de risc și imagistica arată pe cine să tratezi.
Biomarkerii arată CE să tratezi.

Am văzut pacienți tineri, fără colesterol spectaculos, dar cu Lp(a) dublu față de normal și plăci de aterom la 35 de ani.
Și alții cu LDL impecabil, dar hsCRP 4 mg/L – inflamația care arde încet, până când o placă se rupe și totul se oprește în câteva secunde.

Acum 30 de ani vorbeam doar despre colesterol.
Astăzi vorbim despre biologia plăcii, inflamație și risc genetic.
În 20 de ani vom vorbi despre prevenție personalizată după ADN.

În 2025, prevenția reală NU mai e despre „colesterol mare”, ci despre profilul complet al riscului vascular – lipide, inflamație, genetică.

DE CE nu testăm încă Lp(a) și hsCRP de rutină, deși ghidurile ESC 2019 și 2025 le recomandă pentru stratificarea riscului?
Poate pentru că e mai simplu să tratăm infarctul decât să prevenim boala…
Sau pentru că sistemul recompensează evenimentul, nu prevenția…

Concluzie:
Un test de Lp(a) (măcar o dată în viață) și hsCRP (la risc intermediar) pot schimba destinul unui pacient.
Dar doar dacă sunt interpretate în context – de un medic care vede dincolo de cifre.

Medicina modernă are două fețe: una care repară și una care previne.
Prima aduce glorie.
A doua aduce tăcere.
Dar viitorul cardiologiei NU e în sala de urgență, ci în laboratorul de prevenție.

European Heart Journal, 2025 – doi:10.1093/eurheartj/ehaf209

Postare informativă. Nu înlocuiește consultul medical. Pentru interpretare corectă, adresați-vă medicului cardiolog.

31/10/2025

28/10/2025

🎈𝐃𝐄 𝐂𝐄 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐍𝐄𝐂𝐄𝐒𝐀𝐑𝐀̆ 𝐄𝐂𝐎𝐆𝐑𝐀𝐅𝐈𝐀 𝐑𝐄𝐍𝐀𝐋𝐀̆ 𝐋𝐀 𝐔𝐍 𝐂𝐎𝐏𝐈𝐋 𝐂𝐀𝐑𝐄 𝐀 𝐅𝐀̆𝐂𝐔𝐓 𝐔𝐍 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃 𝐃𝐄 𝐈𝐍𝐅𝐄𝐂𝐓̦𝐈𝐄 𝐔𝐑𝐈𝐍𝐀𝐑𝐀̆?
- La orice pacient care are un episod de infecție urinară, se recomandă efectuarea ecografiei renale
- Ea se recomandă să fie efectuată 𝐃𝐔𝐏𝐀̆ episodul de infecție, NU în timpul acestuia (excepție- în caz de evoluție nefavorabilă, când se suspicionează complicații)
- 𝐍𝐮 𝐨 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐦 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐦 𝐝𝐢𝐚𝐠𝐧𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚𝐫𝐚̆, acesta se stabilește în urma unei uroculturi pozitive (prezența bacteriilor în urină)
- Se face pentru a evidenția posibile 𝐦𝐚𝐥𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐚𝐥𝐞, ce pot reprezenta, de fapt, un factor de risc pentru acea infecție
- De foarte multe ori, descoperim aceste malformații doar în momentul primei infecții urinare a copilului, pentru că ele sunt, de altfel, 𝐚𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞

🔷Cele mai frecvente malformații sunt 𝐝𝐢𝐥𝐚𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭 𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚𝐫, care pot fi izolate sau secundare unor obstrucții pe ureter sau existenței unui reflux vezico-ureteral ; severitatea lor sau necesitatea altor investigații o stabilește medicul , în funcție de tabloul clinic și aspectul ecografic la fiecare pacient
*𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎̆ 𝑓𝑜𝑡𝑜 – 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆